New eu twinning project within the Romanian Ministry of Industry and Resources

REVISTA PRESEI PE SCURT

Cele mai importante articole din perioada 01-30.11.2004 ce adresează direct problemele agriculturii ecologice, industriei alimentare precum şi a domeniilor conexe.
1. „Abatoare - Carnea, luată la calitate”
Firmele care cumpără porci pentru sacrificare în abatoare de mare capacitate vor plăti carnea, de la 1 ianuarie, după anumite criterii de calitate, nu în funcţie de greutatea animalelor vii cumpărate, cum se întâmplă în prezent.

CLASE. „Sistemul de clasificare a cărnii presupune stabilirea a cinci clase de calitate, conform legislaţiei UE”, a declarat Stanca Tudor, directorul executiv al Patronatului Român al Cărnii de Porc. Ea a arătat că preţul va fi fixat pe baza conţinutului de carne în carcasă, avându-se în vedere culoarea şi greutatea acesteia, dar şi mărimea pieselor anatomice. În prezent, preţul se stabileşte în funcţie de greutatea în viu a animalelor, înainte de sacrificare. Tudor a precizat că măsura ar urma să se aplice în primă etapă doar în cazul abatoarelor mari, cu sacrificări anuale de peste 10.000 de animale.

Numărul total al abatoarelor existente în România se ridică la circa 835, din care 36 sunt unităţi mari. De la 1 iulie 2005, perioada până la care se va încheia procesul de instruire a personalului care va face clasificarea, decizia va fi extinsă la nivelul tuturor abatoarelor autorizate. Reprezentantul patronatului apreciază că necesarul de „clasificatori“ se ridică la 300-400 de persoane, care trebuie să urmeze un curs de pregătire.

ELIMINAŢI. În ceea ce priveşte producătorii care nu vor dori să se conformeze acestor reglementări, ei vor fi eliminaţi de pe piaţă, afirmă Tudor, întrucât consumatorii vor prefera să cumpere carne de la unităţile autorizate.

Informează Jurnalul Naţional 01.11.2004

Pentru detalii vizitaţi www.jurnalul.ro
2. „Finanţare SAPARD pentru procesarea inului şi cânepii”
Până în 2006, pentru depozitarea şi procesarea plantelor textile sunt puse la dispoziţie, prin Programul Sapard, fonduri nerambursabile de peste 15 milioane de euro.

Astfel, în cadrul Măsurii 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole”, submăsura „Plante textile”, se pot finanţa proiecte care vizează investiţii noi pentru construcţia sau modernizarea clădirilor, maşinilor şi echipamentelor. La acestea se adaugă şi retehnologizarea celor existente pentru procesarea plantelor textile (in şi cânepă) şi proiectele pentru procesarea, ambalarea, depozitarea şi marketingul fibrelor textile. Sunt eligibile investiţiile pentru îmbunătăţirea tehnologiilor de control şi monitorizare şi pentru îmbunătăţirea igienei şi calităţii conform standardelor Uniunii Europene.

Nu sunt trecute cu vederea nici investiţiile legate de tratarea, reciclarea şi eliminarea produşilor reziduali şi a deşeurilor nocive. În cadrul Măsurii 1.1 sunt eligibile şi investiţiile pentru îmbunătăţirea controlului intern al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing.

Proiectele trebuie să aibă valori cuprinse între 30.000 şi 2 milioane de euro, ajutorul financiar nerambursabil fiind de maximum 50%.

Informează Gardianul 02.11.2004

Pentru detalii vizitaţi www.gardianul.ro

3. „Trecând peste hotărârea instanţei de judecată

Liviu Hârbuz cheamă veterinarii să „bată palma” pentru identificarea animalelor”

Conform unui anunţ publicat pe toate site-urile direcţiilor sanitare veterinare din ţară, ieri, 1 noiembrie, a fost data limită până la care medicii concesionari au putut depune oferte privind managementul identificării şi înregistrării animalelor.

Pe paginile oficiale de Internet ale direcţiilor sanitare veterinare din întreaga ţară au fost „postate”, încă de la jumătatea lunii trecute, mai multe anunţuri oficiale prin care Consorţiul Caisley, prin IQ Management SRL Cluj, „invită” medicii concesionari veterinari să depună ofertele de participare la procedura de selecţie pentru „servicii privind managementul identificării, înegistrării, crotalierii animalelor şi a serviciilor conexe”. Cu alte cuvinte, consorţiul Caisley îşi vede de treabă, în cadrul contractului 722/2004 încheiat cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, în ciuda faptului că, aşa cum arătam într-un articol precedent, instanţa a suspendat, pentru moment, această înţelegere.

Deşi preşedintele ANSVSA ştie bine acest lucru, paginile direcţiilor sanitare veterinare - subordonate lui - găzduiesc aceste anunţuri, caietul de sarcini pentru viitoarele contracte dintre IQ Management şi medicii veterinari concesionari, modelul de ofertă terhnico-financiară etc. Conform caietului de sarcini, IQM semnează cu medicii veterinari contracte pe zece ani, aşa cum a semnat, la rându-i, şi ANSVSA cu firma clujeană.

Ca să se vadă clar că medicul concesionar este la mâna d-lui Hârbuz, în caietul de sarcini este specificat foarte clar că acesta trebuie să prezinte un aviz din partea Colegiului Medicilor Veterinari, al cărui preşedinte la nivel naţional este tocmai dl Hârbuz. În plus, IQM pune condiţii foarte stricte în ce priveşte situaţia economică a ofertantului - printre care şi cea privind furnizarea de informaţii false - condiţii pe care tocmai IQM se pare că nu le-a respectat în depunerea ofertelor la ANSVSA.

Informează Curentul 02.11.2004

Pentru detalii vizitaţi www.curentul.ro

4. „Cafea mai ieftină de anul viitor”
De anul viitor cafeaua va fi mai ieftină cu până la 5 la sută, datorită scăderii accizelor cu aproximativ 20% la toate produsele pe bază de cafea. Potrivit unei ordonanţe de Guvern adoptate recent, accizele pentru cafeaua verde vor fi de 680 euro/tonă, pentru cafea prajită 1.000 euro/tonă, iar pentru cafea solubilă 4.000 de euro/kg.

„Orice scădere a preţului cafelei va conduce implicit către o majorare a consumului. România este una dintre ţările cu cel mai redus consum de cafea pe locuitor din Europa”, a declarat ieri Gabriel Sidere, secretarul general al Asociaţiei Române a Cafelei (ARC). În plus, Guvernul îşi propune să reducă în continuare accizele la cafea.

„În 2006 accizele vor scădea cu 50 la sută, iar în anul 2007 acestea vor fi eliminate complet”, a anunţat ieri ministrul Finanţelor, Mihai Tănăsescu. În 2003, românii au consumat de cinci ori mai puţină cafea faţă de media consumului din ţările Uniunii Europene. Spre exemplu, un român bea anual 1,5 kilograme cafea, iar un locuitor al Uniunii Europene consumă, în medie, 7 kg cafea/an.

Informează Adevărul 05.11.2004

Pentru detalii vizitaţi www.adevarulonline.ro
5. „UE alfabetizează forţat ţăranii români”
Ţăranii români trebuie să-şi ia atestat de fermier dacă vor finanţări oferite de Uniunea Europeană pentru dezvoltarea agriculturii. Suma alocată de Bruxelles ţării noastre se ridică la 4,6 miliarde de euro. Fermierii vor fi obligaţi însă, pentru a beneficia de sprijin financiar, să urmeze cursuri speciale de pregătire şi să intre în posesia unor diplome acordate de Agenţia Naţională de Consultanţa Agricolă.

România a obţinut aproape 4,6 miliarde euro în urma negocierilor cu autorităţile de la Bruxelles pe Capitolul Agricultură. Bani care, în perioada 2007-2009, vor fi folosiţi pentru susţinerea producătorilor prin plăţi directe, pentru investiţii în dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor în mediul rural, pensionarea fermierilor vârstnici şi, nu în ultimul rând, pentru susţinerea produselor autohtone pe piaţa prin subvenţii la export.

CURSURI. Pentru a avea acces la aceste finanţări, ţăranul autohton trebuie să se şcolească. Adică să urmeze cursurile de pregătire pentru fermieri, iniţiate de Agenţia Naţionala pentru Consultanţa Agricolă (ANCA) sau de direcţiile agricole judeţene. „Din 2007, dacă nu vor avea o astfel de diplomă, gospodarii autohtoni vor fi refuzaţi atunci când vor cere sprijin financiar pentru investiţii. Nu vor mai avea acces decât la plăţile directe (n.r. – subvenţii)”, a spus Valeriu Steriu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. La ora actuală, mai bine de 30.000 de români au făcut deja cursurile de fermieri, a adăugat Steriu.

CHEIA SUCCESULUI. „La ora actuală, noi avem deja o imagine a fermierilor din alte ţări – Polonia, Ungaria – care au aderat în acest an. Primele concluzii după şase luni sunt pozitive. Fermierii au primit mai mulţi bani de la cumpărători şi, de asemenea, au primit subvenţii mai mari. Practic, ei şi-au sporit veniturile cu peste 20% în ultimele luni”, a spus Steriu. Pentru a-i fi şi lui bine la intrarea în Europa, ţăranul autohton trebuie ca, în următorii doi ani, să investească în dotarea fermei sale şi să fie curios, crede Steriu. „Este necesar să stea de vorbă cu agronomul satului sau cu specialiştii în consultanţă agricolă. Să se familiarizeze cu sistemul de cote şi cu modul de acordare a plăţilor directe şi a finanţărilor pentru investiţii”, a precizat Steriu.

NIŞE DE PIAŢĂ. Din acest punct de vedere, agricultura ecologică este considerată una dintre cele mai profitabile activităţi, având în vedere că alimentele eco sunt foarte căutate de europeni. „Şi în domeniul producţiei zootehnice avem posibilitatea de a veni în Europa cu ceva ce nu mai are nimeni. Este vorba de produse din lapte de capră, bivoliţă şi oaie, pentru care există tradiţie la noi, dar şi posibilitatea de a produce”, este de părere Valeriu Steriu. „De asemenea, cred că România va redeveni un exportator de carne de porc până în 2007, moment în care, datorită subvenţiilor europene la furaje, activitatea va fi, cu siguranţă, foarte profitabilă”, a mai precizat acesta.

Informează Jurnalul Naţional 05.11.2004

Pentru detalii vizitaţi www.jurnalul.ro

6. „Americanii tatonează în agricultură”
Un grup de firme americane şi-a propus să încheie în România contracte comerciale de până la 10 milioane de dolari, a declarat ieri Brian Goggin, ataşat pe probleme de agricultură al Ambasadei SUA la Bucureşti.

Un număr de 16 companii americane (distribuitori de echipamente pentru hrănirea animalelor, importatori de vin, dar şi mari firme de investiţii) sunt în România într-o misiune comercială organizată de Departamentul Agriculturii din SUA. „S-au angajat deja mai multe contracte. Ne aşteptăm ca valoarea să fie între 3 şi 10 milioane dolari”, a spus Brian Goggin.

Investitorii americani s-au declarat interesaţi de industria cărnii şi cea a legumelor şi fructelor. Brian Goggin spune că problema oamenilor de afaceri de peste ocean este că nu pot cumpăra suprafeţe mari de teren agricol.

Oficialii americani au recomandat guvernului român să găsească şi alte căi de stimulare a agriculturii, nu numai prin subvenţii, iar fermierilor să-şi dea terenurile în arendă sau să le vândă. Artur Korytny, reprezentant al firmei SAI Tornado Distributors, este pentru prima dată în România şi a venit să cumpere conserve de legume şi fructe pentru piaţa americană.

„Produsele româneşti sunt mai bune decât cele din Bulgaria. Am stabilit deja două contacte. Într-o primă etapă ne gândim doar să cumpărăm conserve, dar avem şi colegi care vor să investească în prelucrarea fructelor şi legumelor”. Claudia Kielich reprezintă firma Environmental Services International, care se ocupă cu epurarea apelor. „Este a doua vizită în România.

Dorim să punem pe picioare o firmă de reciclare a deşeurilor rezultate de la complexele zootehnice care să acţioneze nu numai în România, ci în întreagă zonă. Ne gândim ca împreună cu guvernul american să găsim o modalitate de finanţare”. Investiţiile americane în agricultura românească se ridică la 350 de milioane de dolari.

Informează evenimentul Zilei 09.11.2004

Pentru detalii vizitati www.evenimentulzilei.ro

7. „Lapte transportat lângă roata de rezervă”
Două puncte de colectare a laptelui din comuna Răuceşti au fost închise pentru nerespectarea normelor sanitare privind transportul şi păstrarea alimentelor. „Este inadmisibil să se transporte brînza sau bidonul ori PET-urile cu lapte în portbagajul maşinii, lîngă roata de rezervă, alături de trusa de scule sau de bidoanele cu ulei de motor ori cine ştie ce mai pune şoferul pe acolo. În plus, mijloacele de transport nu sînt autorizate pentru transportul produselor de origine animală, ca să nu mai vorbim de asigurarea condiţiilor de curăţare a lor”, ne-a spus directorul adjunct al Direcţiei Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DVSA), Dumitru Bordeianu. Inspectorii au controlat şi comercianţii de produse lactate din pieţele şi oboarele din judeţ. Ei au dat amenzi de 30 de milioane de lei şi au confiscat 50 de kg de produse lactate care nu corespundeau normelor igienico sanitare.

Informeaza Evenimentul 09.11.2004

Pentru detalii vizitati www.evenimentul.ro

8. „Boia toxică găsită şi la Bucureşti”
Alertă maximă printre autorităţile bucureştene. Reprezentanţii ANPC au descoperit ieri, într-un depozit, cantităţi impresionante de boia de ardei, conţinând substanţă toxică aflatoxină, care poate afecta organismul dacă are o concentraţie mai mare decât cea permisă. După ce au fost prelevate probe de la importatorii din ţară, a venit ieri rândul Capitalei. Inspectorii au găsit într-un depozit 500 kg de boia toxică. Marfa, adusă din Spania, a fost distrusă, iar patronul riscă o amendă între 10 şi 30 de miloane de lei. Cantităţi impresionante de boia de ardei, importate din Ungaria, Spania, Cehia şi Turcia, au fost retrase de la comercializare în ultimele zile din mai multe oraşe din ţară. Eduard Gabriel Matei, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, a dispus prelevarea de probe în urma situaţiei semnalate în Ungaria, unde boiaua de ardei sub formă de praf, provenită din America de Sud, s-a descoperit a fi infestată cu aflatoxină, substanţă care poate afecta ficatul uman, sistemul imunitar şi poate determina apariţia cancerului, în cazul în care e depăşită limita admisă de 10 micrograme pe kilogram. În urma rezultatelor din laborator, s-a constatat că, în judeţul Mureş, un lot de 1.624 kg de boia de ardei dulce, importată din Ungaria, avea o concentraţie de aflatoxină de 12 micrograme pe kilogram. Un alt lot de 70 kg de boia de ardei dulce, importat din Cehia, a fost găsit în judeţul Maramureş. Boiaua avea o concentraţie de aflatoxină de 14 micrograme pe kilogram.

Reprezentanţii ANPC au găsit şi în Vaslui 5 kg de boia de ardei dulce, adusă din Turcia, cu o concentraţie de aflatoxină de 26 micrograme pe kilogram.

Toxina provoacă ciroză

Vinovată de contaminarea condimentelor depozitate necorespunzător este o substanţă extrem de toxică, numita aflatoxină. Aceasta este generată de ciuperci microscopice, apărute din cauza umidităţii. „Aflatoxina nu poate fi detectată prin simţurile umane (miros, gust etc.) ci doar în urma unor analize speciale de laborator. Principalele alimente ce pot fi „atacate” de această substanţă sunt cafeaua, arahidele, porumbul, băuturile distilate, alunele şi condimentele, inclusiv paprika. Mai mult, în cazul în care vaca este hranită cu furaje contaminate, laptele rezultat poate conţine aflatoxină. Substanţa rezistă indiferent de tratamentul aplicat, fie el şi unul „termic”, ne-a declarat Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Substanţa provoacă ciroză, fiind expuşi în special bolnavii de hepatita C. Potrivit specialiştilor, un adult de 70 de kilograme riscă să se îmbolnăvească în cazul în care consumă regulat 0,00014 g de aflatoxină pe zi.

Informează Liberatea 10.11.2004

Pentru detalii vizitaţi www.libertatea.ro

9. „În sectorul cerealier, cofinanţarea SAPARD a fost majorată Joi 11 Noiembrie 2004”
Prevederile Măsurii 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole”, din cadrul SAPARD, au fost modificate pentru a facilita un acces mai uşor la fondurile comunitare. Pentru sectorul cerealier a fost eliminată posibilitatea investiţiilor pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor. O altă prevedere este majorarea cofinanţării oferite prin SAPARD de la 30% la 50% din valoarea proiectului. Pentru investiţiile în sectoarele zahăr şi seminţe oleaginoase cofinanţarea SAPARD a rămas la valoarea de 30%. În toate cazurile, dacă există alte contribuţii financiare naţionale publice, acestea vor fi luate în calcul în cadrul contribuţiei publice de 50% sau 30%, conform cu Acordul Multianual de finanţare. Astfel, vor putea fi finanţate proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 30.000 şi 4.000.000 de euro, faţă de maximumul de 2.000.000 de euro cât era prevăzut înainte.

Informează România Liberă 11.11.2004

Pentru detalii vizitaţi www.romanialibera.ro
10. „Finanţare - Cum obtineţi bani de la SAPARD”
Ce acte trebuie să întocmească un agricultor pentru a pune mâna pe fonduri europene.

Vreţi să vă modernizaţi ferma sau să vă deschideţi o pensiune agroturistică, dar nu aveţi bani suficienţi pentru acestea? Prin programul SAPARD puteţi obţine o finanţare nerambursabilă de 30-50% din valoarea investiţiei pe care vreţi să o faceţi.

FINANŢARE. Cu bani de Uniunea Europeană fermierii se pot retehnologiza Aproximativ 153 milioane de euro sunt alocaţi anual României de Uniunea Europeană pe o perioadă de şapte ani. Ce trebuie să faceţi pentru a intra în posesia acestor bani? Adresaţi-vă Agenţiei SAPARD sau birourilor regionale ale acesteia pentru a intra în posesia „Ghidului solicitantului”. Tot de aici sau de pe pagina de web www.sapard.ro luaţi cererea de finanţare. Aceasta se completează electronic, în limba română. Ea trebuie depusă atât pe suport de hârtie, cât şi pe dischetă, în trei exemplare: un original şi două copii. Vedeţi că nu se acceptă cereri de finanţare cu ştersături sau completări!

LA DOSAR. Fiecare exemplar din Cererea de finanţare – originalul şi cele – două copii – însoţit de anexe – studiul de fezabilitate, avizele de mediu, sanitar-veterinare, certificat de urbanism, verificat şi analizat, CV, ultimul bilanţ contabil – trebuie legat într-un singur dosar, astfel încât să nu permită detaşarea şi/sau înlocuirea documentelor. Mare atenţie şi la documentele justificative, care trebuie anexate la dosar în ordinea indexului de la sfârşitul Cererii de finanţare, indicându-se numerele de pagină la care se află fiecare document. După ce aţi încheiat epopeea întocmirii actelor, depuneţi personal cererea de finanţare la Biroul Regional de Implementare a Programului SAPARD din zona în care vreţi să realizaţi proiectul. Şi păstraţi şi pentru dumneavoastră un exemplar complet al acesteia, în afara celor trei pe care le depuneţi. De aici proiectul ce conţine cererea de finanţare şi toate anexele necesare va fi analizat de specialiştii Biroului Regional, apoi trimis la sediul central al Agenţiei. Dacă proiectul este declarat eligibil, veţi fi informat în scris şi nu va mai rămâne decât să semnaţi contractul de finanţare şi să vă apucaţi de muncă.

Informează Jurnalul Naţional 15.11.2004

Pentru detalii vizitati www.jurnalul.ro

11. „Producţiile mari de cereale sperie conducerea Ministerului Agriculturii.

De anul viitor vor fi reduse suprafeţele cultivate cu grâu şi porumb”
Din 2005 suprafaţa cultivată cu anumite cereale care s-au dovedit prea performante în acest an pentru randamentele cu care ne obişnuiserăm va fi redusă, au decis oficialii Ministerului Agriculturii. Surprinzător, hotărârea a fost luată pentru că „acest an a fost cel mai bun din istoria ţării din punct de vedere al producţiilor agricole realizate”, iar Ministerul Agriculturii nu se simte în stare să facă faţă unei asemenea abundenţe. Cerealele pentru care vor fi reduse suprafeţele cultivate sunt grâul şi porumbul, unde producţiile au depăşit toate previziunile. Motiv pentru care strategii de la Agricultură nu s-au gândit nici un moment la un mecanism de valorificare mai eficientă a recoltelor bogate obţinute mai degrabă cu ajutorul bunului Dumnezeu decât de strategiile puse în practică de ministerul de resort. Nu se pune problema creşterii exporturilor pentru că „România nu este interesată să exporte materie primă, ci produsul finit”, argumentează oficialii de la Agricultură, omiţând să spună, de exemplu, că în prezent România importă mălai din Ungaria. „Oricum suprafaţa cultivată cu grâu a fost mai mare decât era programat şi este cazul să fie redusă. La porumb, producţia a fost una record şi este suficient pentru furaje şi consumul populaţiei. Vom reduce cu 250.000 ha suprafaţă cultivată cu porumb”, a anunţat senin directorul general în Ministerul Agriculturii, Vasile Băcilă. Potrivit datelor MAPDR, din producţia totală de grâu de 7,7 milioane tone, disponibilul pentru stoc de legatură şi export este de 3,1 milioane tone, iar la porumb din cele 14,8 milioane tone, după scăderea necesarului intern rămân disponibile 5,9 milioane tone. Pentru că nu mai face faţă acestei abundenţe, conducerea ministerului a decis că anul viitor să redistribuie anumite suprafeţe către culturile de in, cânepă, fasole, mazăre, soia şi floarea-soarelui.

Incapacitatea Ministerului Agriculturii de a valorifica în vreun fel producţiile-record obţinute în acest an se vede şi în creşterea de la o zi la alta a preţurilor produselor agricole. Rezultate foarte bune s-au înregistrat nu numai la cereale, dar şi la legume, struguri şi sector zootehnic. Cantitatea de legume este în creştere de la an la an, iar producţiile de carne, lapte, ouă şi miere au înregistrat creşteri semnificative. În ciuda acestor rezultate, preţurile în pieţe sunt şi ele din ce în ce mai mari, numai în ultima lună crescând la roşii cu 9.000 lei/kg, la castraveţi cu 4.600 lei/kg, la fasole cu 3.900 lei/kg, la vinete cu 2.700 lei/kg, la gogoşari cu 2.300 lei/kg. Preţul litrului de lapte a atins în unele zone 20.000 lei, iar un ou a ajuns să coste în pieţele din mai multe judeţe 5.000 lei.

Informează Adevărul 17.11.2004

Pentru detalii vizitaţi www.adevarulonline.ro

12. „Aderarea va stoarce vinul romanesc.

Creşterea volumului importurilor, după 2007, va scoate de pe piaţă mulţi viticultori “
Importurile le vor face zile grele multor producători autohtoni, obişnuiţi cu preţuri bune şi eforturi financiare limitate. Am putea pierde astfel jumătate din jucătorii importanţi de pe piaţă. Doi ani mai au la dispoziţie producătorii noştri de vin să se pregatească pentru războiul cu importurile. Deocamdată concurenţa nu este foarte puternică nici măcar între firmele româneşti. Şi totuşi, există falimente. „Doi membri ai organizaţiei noastre se află în imposibilitatea de a mai produce”, spune Ovidiu Gheorghe, directorul executiv al Patronatului Naţional al Viei şi Vinului. Ieşirile de pe piaţă se vor îndesi când piaţa internă va intra în vizorul marilor producători internaţionali. „Vor supravieţui două categorii de producători, cu condiţia continuării programelor de modernizare: societăţi mari, cu o prezenţă solidă pe piaţa locală, şi cramele boutique, orientate spre calitate, cu un loc bine definit pe piaţă”, apreciază Basil Zărnoveanu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Vin din România. „Acum avem circa 50 de producători prezenţi pe piaţă, din care zece importanţi. Din cei mari vor rămâne cinci-şase”, apreciază Ovidiu Gheorghe. Dintre cei mici, este greu de spus acum câţi vor supravieţui. Sectorul vinurilor ieftine, de masă va fi primul atacat de importuri. Producătorii străini se vor orienta şi către sectorul de hoteluri şi restaurante, neglijat acum de către producătorii interni. Potrivit analiştilor, Vinul românesc trebuie să urmeze noile tendinţe din Occident. Consumatorii occidentali preferă vinurile tinere, fructuoase şi seci, în timp ce producătorii noştri mai fac vinuri dulci. Anul trecut, vinurile franţuzeşti au pierdut primul loc pe piaţa britanică în favoarea Australiei, iar în ţări cheie, precum SUA, vinurile europene fac loc celor din Lumea Nouă. Acumularea excedentelor in marile ţări producătoare de vin din Uniunea Europeană, confruntate cu concurenţa noilor veniţi din Lumea Nouă, va crea o presiune enormă pe piaţa noastră. Potrivit analiştilor, există trei domenii esenţiale pentru succesul vinarilor noştri: via, tehnologia şi marketingul. Cazul viei este poate cel mai important. Cea mai mare parte a plantaţiilor de viţă de vie sunt îmbătrânite şi dau tot mai puţin vin de calitate. Mai rău, jumătate din suprafaţa viticolă este plantată cu hibrizi interspecifici, care dau vinuri de slabă calitate. Ritmul de plantare este foarte scăzut, de două ori mai redus decât ar trebui. Nici nu-i de mirare, dacă ne gândim că plantarea unui hectar cu viţă nobilă costă cam 10.000 de euro.

Informează Capital 18.11.2004

Pentru detalii vizitaţi www.capital.ro