b) evacuările de fum pe cale naturală se vor amplasa în treimea superioară a înălţimii spaţiului de circulaţie dar nu mai jos de 1,80 m până la partea inferioară a gurii de evacuarea fumului;
c) fiecare gură de introducere de aer şi de evacuare de fum vor avea secţiunea liberă de câte 10 dm2 (0,10 m2) pentru fiecare unitate de trecere (flux) necesară/normată , indiferent de dimensiunile spaţiului de circulaţie (de ex. un culoar pe care se evacuează un număr de persoane care reprezintă trei fluxuri, va avea toate gurile de minimum 30 dm2 (0,30 m2) fiecare; principiul se aplică la numărul efectiv/normat de fluxuri, nu la gabaritele culoarelor;
d) introducerile de aer proaspăt (aer de compensare) şi cele de evacuarea fumului de la punctele a ) şi b) se dispun alternat în lungul spaţiului de circulaţie astfel încât distanţa orizontală- măsurată în axele circulaţiilor respective- între o gură de introducere de aer şi una de evacuare a fumului să nu depăşească 10 m dacă coridorul este rectiliniu şi 7 m pe porţiunile frânte; secţiunile acestora vor fi echivalente cu multiplul de 10 dm2 (0,10 m2) al numărului de fluxuri dintre guri, conform punctului d).
e) la acelaşi nivel, nu se admite ca mai multe circulaţii (sau tronsoane de circulaţii) să fie deservite de aceiaşi reţea de desfumare în afara cazului când fac parte din aceeaşi zonă de desfumare;
f) uşile încăperilor accesibile publicului, situate pe o cale de evacuare, care nu se află între o gura de introducere aer şi o gură de evacuare fum, trebuie să se găsească la mai mult de 5 m de una dintre guri;
g) golurile din pereţii de închidere perimetrală pot constitui guri de evacuare a fumului dacă respectă condiţiile de dispunere, dimensionare şi acţionare din prezentul normativ.
