Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte
Yüklə 7,81 Mb.
|
(Evrei 11.24-26) Raţiune, sentiment, voinţă. 3.1 Renunţarea la voia proprie. 5.1 Să izgonim invidia din sufletul nostru, ca să atragem asupra noastră bunăvoinţa lui Dumnezeu. (Sfântul Vasile cel Mare) Să ne rânduim viaţa după voia lui Dumnezeu, pentru că numai aşa ni se pot împlini dorinţele, mai ales cele care ţin de viaţa veşnică şi de bucuria sufletească. (Sfântul Ioan Gură de Aur) Se cuvine ca atunci când ne aflăm în dureri să ne rugăm pentru întelegerea bolii noastre, pentru suportarea cu răbdare şi pentru izbăvirea de ea dacă aşa este voia sfântă a lui Dumnezeu. Este bine, de asemenea, să cerem şi altora să se roage pentru noi şi în special preoţilor, pentru că mult poate rugăciunea stăruitoare a dreptului, aşa cum putem citi în Epistola Sobornicească a Sfântului Apostol Iacob. (Sfântul Ioan de Kronstadt) Secretul succesului constă în a vrea să câştigi şi a şti să pierzi. (Niccolò Machiavelli)
Şi deşteptându-se temnicerul şi văzând deschise uşile temniţei, scoţând sabia, voia să se omoare, socotind că cei închişi au fugit. Iar Pavel a strigat cu glas mare, zicând: Să nu-ţi faci nici un rău, că toţi suntem aici. Iar el, cerând lumină, s-a repezit înăuntru şi, tremurând de spaimă, a căzut înaintea lui Pavel şi a lui Sila; şi scoţându-i afară (după ce pe ceilalţi i-a zăvorât la loc), le-a zis: Domnilor, ce trebuie să fac ca să mă mântuiesc? (Faptele Apostolilor 16.27-30) Şi Iisus, întinzând mâna, S-a atins de el, zicând: Voiesc, curăţeşte-te. Şi îndată s-a curăţit lepra lui.
Şi regele s-a mâhnit adânc, dar pentru jurământ şi pentru cei ce şedeau cu el la masă, n-a voit s-o întristeze. Şi îndată trimiţând regele un paznic, a poruncit a-i aduce capul. (Marcu 6.26, 27) Şi, căzând la pământ, a auzit un glas, zicându-i: Saule, Saule, de ce Mă prigoneşti? Iar el a zis: Cine eşti, Doamne? Şi Domnul a zis: Eu sunt Iisus, pe Care tu Îl prigoneşti. Greu îţi este să izbeşti cu piciorul în ţepuşă. Şi el, tremurând şi înspăimântat fiind, a zis: Doamne, ce voieşti să fac? Iar Domnul i-a zis: Ridică-te, intră în cetate şi ţi se va spune ce trebuie să faci. (Faptele Apostolilor 9.4-6) Toată lumea vrea să trăiască pe vârful unui munte, fără să ştie că adevărata fericire este în felul în care urci pantele abrupte spre vârf. (Gabriel Garcia Marquez) Tot ce face omul cu voia sa liberă, îl apropie sau îl depărtează de Dumnezeu. 9.21 Toţi proorocii şi Legea au proorocit până la Ioan. Şi dacă voiţi să înţelegeţi, el este Ilie, cel ce va să vină. Cine are urechi de auzit să audă. (Matei 11.3-5) Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să vezi foarte departe. (Constantin Brâncuşi) Trebuie să nu pierdem din vedere nicio clipă ţelurile şi principiile esenţiale şi să ştim unde suntem şi unde vrem să ajungem. Astfel ne vom menţine pe drumul cel bun al pozitivităţii. (Colin Turner) Un fir de păr nu se mişcă fără voia lui Dumnezeu, dar lumea întreagă? 4.9 Un om de geniu nu face greşeli. Erorile lui sunt voluntare şi sunt portaluri ale descoperirii. (James Joyce) Vie împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pământ. (Matei 6.10) Viitorul ni-l putem modela cum vrem. Viaţa este un lut căruia voinţa îi dă forma. (Liviu Rebreanu)
Sfântului Martir Constantin Vodă Brâncoveanu) Vrei ca oamenii să gândească lucruri bune despre tine? Nu te lăuda. (Blaise Pascal) Vrei să stii cine eşti? Nu întreba! Acţionează! Acţiunea te va delimita şi defini. (Witold Gombrowicz) Vrei să-i faci rău cuiva? Nu-l bârfi, ridică-l în slăvi. (André Siegfried) Wagner este puternic, foarte puternic, pune mâna pe artă şi o răsuceşte cum vrea el. (Modest Musorgski) Zadarnic vei vrea să-l înveţi pe cel ce nu e dornic să fie învăţat, dacă nu-l vei fi făcut mai întâi dornic de a învăţa. (Jan Amos Comenius) Zis-a lui tânărul: Toate acestea le-am păzit din copilăria mea. Ce-mi mai lipseşte? Iisus i-a zis: Dacă voieşti să fii desăvârşit, du-te, vinde averea ta, dă-o săracilor şi vei avea comoară în cer; după aceea, vino şi urmea- ză-Mi. Ci, auzind cuvântul acesta, tânărul a plecat întristat, căci avea multe avuţii. (Matei 19.20-22) A zăbovi/ Ajutorul meu şi apărătorul meu eşti Tu; Dumnezeul meu nu zăbovi. (Psalmi 39.23) Ajutorul meu şi Izbăvitorul meu eşti Tu, Doamne, nu zăbovi! (Psalmi 69.7) Ca să ştii, dacă zăbovesc, cum trebuie să petreci în casa lui Dumnezeu, care este Biserica Dumnezeului celui viu, stâlp şi temelie a adevărului. (I Timotei 3.15) Când te afli în mijlocul proştilor, cruţă-ţi vremea; iar cu cei înţelepţi zăboveşte fără teamă. (Ecclesiasticul 27.12) Fiule! Cât vei putea fă-ţi bine ţie şi adu Domnului prinoase vrednice. Adu-ţi aminte că moartea nu zăbo- veşte şi hotărârea morţii nu ţi s-a arătat. Mai înainte de a muri fă bine prietenului şi după cât poţi întinde şi dă lui. (Ecclesiasticul 14.11-13) Iar un oarecare Anania, bărbat evlavios, după Lege, mărturisit de toţi iudeii care locuiau în Damasc, ve- nind la mine şi stând alături, mi-a zis: Frate Saule, vezi iarăşi! Şi eu în ceasul acela l-am văzut. Iar el a zis: Dumnezeul părinţilor noştri te-a ales de mai înainte pe tine ca să cunoşti voia Lui şi să vezi pe Cel Drept şi să auzi glas din gura Lui; că martor vei fi Lui, în faţa tuturor oamenilor, despre cele ce ai văzut şi auzit. Şi acum de ce zăboveşti? Sculându-te, botează-te şi spală-ţi păcatele, chemând numele Lui.
Nu te socoti împreună cu mulţimea păcătoşilor; adu-ţi aminte că mânia nu va zăbovi. (Ecclesiasticul 7.17) Nu zăbovi a face bine celui ce are nevoie, când ai putinţa să-i ajuţi. (Solomon 3.27) Pentru cine sunt suspinele, pentru cine văicărelile, pentru cine gâlcevile, pentru cine plânsetele, pentru cine rănile fără pricină, pentru cine ochii întristaţi? Pentru cei ce zăbovesc pe lângă vin, pentru cei ce vin să
Strigă către Domnul, tu fecioară, fiică a Sionului! Să curgă lacrimile tale ca un şuvoi, zi şi noapte; nu înceta, ochiul tău să nu zăbovească! (Plângeri 2.17) Şi Bagoas a ieşit de dinaintea lui Olofern şi a intrat la ea şi i-a zis: "Să nu zăbovească această tânără fru- moasă să vină la stăpânul meu, ca să fie cinstită în faţa lui şi să se desfăteze bând vin cu noi şi într-a- ceastă zi să fie ca una din fiicele Asirienilor, care sunt în palatul lui Nabucodonosor". Şi Iudita i-a răspuns: "Cine sunt eu să mă împotrivesc domnului meu? Căci tot ce este plăcut ochilor săi mă voi grăbi să fac, şi aceasta va fi o bucurie pentru mine până în ziua morţii mele!" (Iudita 12.13, 14) Şi Domnul nu va zăbovi, nici va îndelunga răbdarea peste ei, până nu va zdrobi mijlocul celor nemilostivi. (Ecclesiasticul 35.20) Şi mulţi se vor lua după învăţăturile lor rătăcite şi, din pricina lor, calea adevărului va fi hulită; şi din poftă de avere şi cu cuvinte amăgitoare, ei vă vor momi pe voi. Dar osânda lor, de mult pregătită, nu zăboveşte şi pierzarea lor nu dormitează. (II Petru 2.2, 3) A zdrobi/ Că braţele păcătoşilor se vor zdrobi, iar Domnul întăreşte pe cei drepţi. (Psalmi 36.17) Dar a fost voia Domnului să-L zdrobească prin suferinţă. Şi fiindcă Şi-a dat viaţa ca jertfă pentru păcat, va vedea pe urmaşii Săi, îşi va lungi viaţa şi lucrul Domnului în mâna Lui va propăşi. Scăpat de chinurile sufletului Său, va vedea rodul ostenelilor Sale şi de mulţumire Se va sătura. Prin suferinţele Lui, Dreptul, Sluga Mea, va îndrepta pe mulţi, şi fărădelegile lor le va lua asupra Sa. Pentru aceasta Îi voi da partea Sa printre cei mari şi cu cei puternici va împărţi prada, ca răsplată că Şi-a dat sufletul Său spre moarte şi cu cei făcători de rele a fost numărat. Că El a purtat fărădelegile multora şi pentru cei păcătoşi Şi-a dat viaţa. (Isaia 53.10-12) De-ar fi să-mi zdrobeşti toate oasele, nu voi înceta să mărturisesc că numai credinta în Hristos duce pe oameni la mântuire. (Sfântul Sfinţit Mucenic Teodot, episcopul Chiriniei) Deci iudeii, fiindcă era vineri, ca să nu rămână trupurile sâmbăta pe cruce, căci era mare ziua sâmbetei ace- leia, au rugat pe Pilat să le zdrobească fluierele picioarelor şi să-i ridice. Deci au venit ostaşii şi au zdrobit fluierele celui dintâi şi ale celuilalt, care era răstignit împreună cu el. Dar venind la Iisus, da- că au văzut că deja murise, nu I-au zdrobit fluierele. Ci unul din ostaşi cu suliţa a împuns coasta Lui şi îndată a ieşit sânge şi apă. Şi cel ce a văzut a mărturisit şi mărturia lui e adevărată; şi acela ştie că spune adevărul, ca şi voi să credeţi. Căci s-au făcut acestea, ca să se împlinească Scriptura: "Nu I se va zdrobi nici un os". Şi iarăşi altă Scriptură zice: "Vor privi la Acela pe care L-au împuns". (Ioan 19.31-37) Domnul a zis către Mine: "Fiul Meu eşti Tu, Eu astăzi Te-am născut! Cere de la Mine şi-Ţi voi da neamu- rile moştenirea Ta şi stăpânirea Ta marginile pământului. Le vei paşte pe ele cu toiag de fier; ca pe vasul olarului le vei zdrobi!" (Psalmi 2.7-9) Domnul păzeşte toate oasele lor, nici unul din ele nu se va zdrobi. Moartea păcătoşilor este cumplită şi cei ce urăsc pe cel drept vor greşi. (Psalmi 33.19, 20) Domnul va zdrobi pe cei răzvrătiţi, iar cei ce au părăsit pe Domnul vor fi nimiciţi. (Isaia 1.28) "Duhul Domnului este peste Mine, pentru care M-a uns să binevestesc săracilor; M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima; să propovăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea; să slobozesc pe cei apăsaţi, şi să vestesc anul plăcut Domnului". (Luca 4.18, 19) Gândeşte-te să duci o viaţă binecredinciosă şi aşa crezând, te vei împărtăşi cu binecuvântarea care alungă nu numai moartea, ci şi bolile din noi, căci venind Hristos în noi slăbeşte legea care stăpâneşte în mod sălbatic în mădularele trupului nostru, înviorează evlavia faţă de Dumnezeu şi omoară patimile, neţinând seama de păcatele în care ne aflăm, ci videcându-ne mai degrabă ca pe nişte bolnavi. Căci întăreşte pe cel zdrobit, ridică pe cel căzut ca un păstor bun care-Şi pune sufletul pentru oile Sale. (Sfântul Chiril al Alexandriei) Limba dulce este pom al vieţii, iar limba vicleană zdrobeşte inima. (Solomon 15.4)
nezeul meu, că Tu ai bătut pe toţi cei ce mă vrăjmăşesc în deşert; dinţii păcătoşilor ai zdrobit. A Domnului este mântuirea şi peste poporul Tău, binecuvântarea Ta. (Psalmi 3.6-8) Oricine va cădea pe această piatră va fi sfărâmat, iar pe cine va cădea ea îl va zdrobi. (Luca 20.18) Scoală, Doamne, mântuieşte-mă, Dumnezeul meu, că Tu ai bătut pe toţi cei ce mă vrăjmăşesc în deşert;
Şi a strigat Domnul Dumnezeu pe Adam şi i-a zis: "Adame, unde eşti?" Răspuns-a acesta: "Am auzit glasul Tău în rai şi m-am temut, căci sunt gol, şi m-am ascuns". Şi i-a zis Dumnezeu: "Cine ti-a spus că eşti gol?
"Pentru ce ai făcut aceasta?" Iar femeia a zis: "Şarpele m-a amăgit şi eu am mâncat". Zis-a Domnul Dum- nezeu către şarpe: "Pentru că ai făcut aceasta, blestemat să fii între toate animalele şi între toate fiarele câmpului; pe pântecele tău să te târăşti şi ţărână să mănânci în toate zilele vieţii tale! Duşmănie voi pune între tine şi între femeie, între sămânţa ta şi sămânţa ei; aceasta îţi va zdrobi capul, iar tu îi vei înţepa căl-
Unii monahi şi-au zdrobit trupurile în asceză, dar, fiindcă nu au avut discernământ, s-au îndepărtat de Dum- nezeu. (Sfântul Antonie cel Mare)
A-L păstra pe Hristos în inimă este chiar viaţa. 7.7 A-ţi aduce aminte de Dumnezeu e mai necesar decât a respira. 6.5 Abaterea/ Adevărul este unul singur, minciuna are mii de abateri. (Cuviosul Clement Alexandrinul) Deşi fărădelegile noastre mărturisesc împotriva noastră, dar Tu, Doamne, fă milă cu noi pentru numele Tău! Mare este abaterea noastră şi am păcătuit înaintea Ta. (Ieremia 14.7) Fără să te abaţi de la reguli, progresul nu este posibil. (Frank Vincent Zappa) În sfârşit, soarta fericită, prin mângâierile ei abate şi pe cei slabi din calea adevăratului bine, cea neferi- cită adesea târăşte cu sila la adevăratele bunuri pe cei rătăciţi. (Betius, scriitor bisericesc) M-am ţinut cu pasul meu după pasul Lui, am păzit calea Lui şi nu m-am abătut din ea. (Iov 23.11) Nu-ţi abate privirea spre exemplul celor mulţi, care merg pe calea lată, căci în iad va fi locul celor mulţi. (Mitropolitul Filaret) Pune Doamne, strajă gurii mele şi uşă de îngrădire, împrejurul buzelor mele. Să nu abaţi inima mea spre cuvinte de vicleşug, ca să-mi dezvinovăţesc păcatele mele; iar cu oamenii cei care fac fărădelege nu mă voi însoţi cu aleşii lor. (Psalmi 140.3, 4) Să nu te iei după cei mai mulţi, ca să faci rău; şi la judecată să nu urmezi celor mai mulţi, ca să te abaţi de la dreptate; nici săracului să nu-i fii părtinitor la judecată! (Ieşirea 23.2, 3) Să nu-ţi întorci faţa Ta de la mine şi să nu Te abaţi întru mânie de la robul Tău; ajutorul meu fii, să nu mă lepezi pe mine şi să nu mă laşi, Dumnezeule, Mântuitorul meu. (Psalmi 26.14, 15) Şi nu s-a făcut întru nimic nici o abatere de la poruncile regelui, cele pentru preoţi şi pentru leviţi, şi nici de la cele pentru vistierie. Aşa s-a săvârşit toată lucrarea lui Solomon din ziua punerii temeliei la templul Domnului până la terminarea lui. (Paralipomena 8.15) Absenţa/ Adevărata ignoranţă nu este absenţa cunoaşterii, ci refuzul de a o dobândi. (Karl Raimund Popper) Cei absenţi sunt asasinaţi prin bârfă. (Paul Scarron) Curajul este rezistenţa în faţa fricii, meşteşugul de a domina frica, şi nu absenţa fricii. (Mark Twain) Întunericul absenţei lui Dumnezeu. 2.7 Libertatea nu este absenţa regulilor, iar ordinea nu este absenţa libertăţii. (Antoine de Saint-Exupery) Sănătatea nu este doar absenţa bolii. (Hannah Green) Secularizarea lumii (absenţa lui Dumnezeu din inima omului). 7.7 Una din etapele fericirii trebuie să fie absenţa gândurilor. (Liviu Rebreanu) Virtutea este perfecţiunea stării umane, iar nu absenţa defectelor. (Antoine de Saint-Exupéry ) Absolutul poate fi cunoscut? Poate! Când? Niciodată! (Henri Wald) Absolutul/ A fi creştin înseamnă a coborî Absolutul la nivel cotidian. (Petre Ţuţea) A te apropia neîncetat de perfecţiunea absolută este o nevoie înnăscută, o necesitate impusă omului, este o datorie. (Marie d’Agoult)
Creştinismul este o religie absolută, dar, vorba lui Gandhi, are un cusur: e prea perfect! Poţi să-l imiţi, imperfect, dar una e imitarea şi alta e participarea care te face să te realizezi în tine, prin el, în mod total. (Petre Ţuţea) Orice participare la activitatea politică e absolut inutilă. (Lev Tolstoi) Toate ştiinţele lumii au ajuns la bacalaureat; numai teologia a ajuns la licenţă pentru că lucrează cu adevăruri absolute. (Petre Ţuţea) Unele fiinţe merg către absolut aşa cum apa merge către mare. (Henry Millon de Montherlant) Abţinerea/ Adeseori abţinerea da la o faptă este la fel de generoasă ca şi fapta însăşi. (Michel Montaigne) Avem Stăpân blând şi iubitor de oameni şi nu ne cere lucruri peste puterea noastră. Nici nu ne cere să ne abţinem de la mâcăruri şi să postim aşa, de dragul postului, nici pentru asta să stăm nemâncaţi, ci ca să ne desprindem de lucrurile cele lumeşti şi să folosim tot răgazul cu cele duhovniceşti. …. (Sfântul Ioan Gură de Aur) Binele desăvârşit nu constă numai în a se abţine cineva de la a face răul, ci şi de a-l gândi. (Scriitorul Bisericesc Metodiu de Olimp) Virtutea nu constă în abţinerea de la viciu, ci în nedorirea lui. (Geoge Bernard Shaw) Accesul/ Fiind mereu activă, intuiţia are acces la banca de date a spiritului universal. (Colin Turner) Omul autonom, oricât ar explora el viaţa şi universul, n-are acces la adevăr fără revelaţie. (Petre Ţuţea) Orice succes îţi oferă un bilet de acces către o problemă şi mai dificilă. (Henry Kissinger) Prostul nu are acces la ironie. El se opreşte la insultă. (Vasile Ghica) Acedia 12.6 Acoperământul/ Cel ce locuieşte în ajutorul Celui Preaînalt, întru acoperământul Dumnezeului cerului se va sălăşlui. Va zice Domnului: "Sprijinitorul meu eşti şi scăparea mea; Dumnezeul meu, voi nădăjdui spre Dânsul". (Psalmi 90.1, 2) Domnul te va păzi pe tine, Domnul este acoperământul tău, de-a dreapta ta. Ziua soarele nu te va arde, nici luna noaptea. Domnul te va păzi pe tine de tot răul; păziva sufletul tău. Domnul va păzi intrarea ta ieşirea ta de acum şi până în veac. (Psalmi 120.5-8) Iar Iisus mergea cu ei. Şi nefiind El acum departe de casă, a trimis la El prieteni, zicându-I: Doamne, nu Te osteni, că nu sunt vrednic ca să intri sub acoperământul meu. (Luca 7.6) În iad s-a pogorât mărirea ta în cântecul harfelor tale. Sub tine se vor aşterne viermii şi viermii vor fi
Judecaţi în voi înşivă: Este, oare, cuviincios ca o femeie să se roage lui Dumnezeu cu capul descope- rit? Nu vă învaţă oare însăşi firea că necinste este pentru un bărbat să-şi lase părul lung? Şi că
Sfântă, slavă Ţie. (Cuviosul Ioanichie cel Mare) Păzeşte-mă, Doamne, ca pe lumina ochilor; cu acoperământul aripilor Tale acoperă-mă de faţa necredincioşilor care mă necăjesc pe mine. Vrăjmaşii mei sufletul meu l-au cuprins; cu grăsime inima lor şi-au încuiat, gura lor a grăit mândrie. (Psalmi 16.8-10)
Smerenia este acoperământul faptelor bune. 7.1 Şi întru acoperământul aripilor Tale mă voi bucura. Lipitu-s-a sufletul meu de Tine şi pe mine m-a sprijinit dreapta Ta. (Psalmi 62.8) Şi şi-a pus întunericul acoperământ, împrejurul Lui cortul Lui, apă întunecoasă în norii văzduhului.
robi ai lui Dumnezeu. (I Petru 2.16) Activitatea duce la mai multe împliniri decât prudenţa. (Vauvenargues) Activitatea/ Arta cere nu numai observarea vieţii, ci şi o participare activă. (Ilya Ehrenburg) Căci credinţa este binele concentrat înăuntru, iar binele este credinţa activată.(Sfântul Maxim Mărturisitorul) Cu o memorie omenească se pot face lucruri uimitoare, dacă o îndrepţi către un singur domeniu de
Yüklə 7,81 Mb. Dostları ilə paylaş:
|