Numar dosar
Yüklə 43,43 Kb.
|
|
ROMÂNIA CURTEA DE APEL PLOIEŞTI SECŢIA A II-A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL DOSAR NR. 9395/105/2012 D E C I Z I A NR. 2807 Şedinţa publică din data de 3 aprilie 2014 Preşedinte - … Judecători - … - … Grefier - … Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanta …, domiciliată în … împotriva sentinţei civile nr. 2850/25.09.2013 pronunţată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-pârât …, cu sediul în … Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar. La apelul nominal făcut în şedinţă publică a răspuns recurenta-reclamantă … personal, lipsind intimatul-pârât. Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei de grefierul de şedinţă, care învederează instanţei că prin încheierea de şedinţă din data de 6 martie 2014 s-a dispus suspendarea judecării cauzei în temeiul disp. art. 242 alin.1 opct.2 Cod pr. civilă, iar prin cererea depusă la dosar sub nr.6015 /11.03.2014 recurenta-reclamantă a solicitat repunerea pe rol a cauzei. Curtea aduce la cunoştinţa recurentei-reclamante că prin cererea de repunere pe rol a cauzei a susţinut că prin concluziile scrise trimise la data de 06.03.2014 a solicitat judecarea cauzei în lipsă, însă acestea au sosit în instanţă după rămânerea în pronunţare. Faţă de această împrejurare, Curtea pune în vedere recurentei-reclamante să precizeze dacă solicită repunerea pe rol a cauzei. La solicitarea instanţei, recurenta-reclamantă …, învederează că solicită repunerea pe rol a cauzei. Curtea, dispune repunerea pe rol a cauzei, având în vedere că au încetat motivele care au justificat suspendarea acesteia. La solicitarea instanţei, recurenta-reclamantă … arată că nu mai are alte cereri de formulat şi solicită cuvântul în dezbaterea recursului. Curtea ia act de susţinerea intimatei-reclamante şi, analizând actele şi lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul recurentei-reclamante în susţinerea recursului. Recurenta-reclamantă … având cuvântul, arată că, potrivit disp. art. 7 din Legea nr. 554 coroborat cu disp. 23 alin.1 şi art.24 din HG nr. 123 /2002 privind liberul acces la informaţiile de interes public, persoanele care răspund de informarea publică direct transmit solicitarea către instituţiile competente, urmând ca petentul să fie informat în termen de 5 zile de la primirea solicitării. Precizează că răspunsul primit este redactat de Compartimentul Resurse Umane şi nu de Compartimentul de Informaţii şi Relaţii Publice şi învederează că în cazul în care solicitarea sa a fost transmisă greşit la o altă instituţie, în termen de 5 zile trebuia să fie încunoştinţată spre a o transmite instituţiei competente. Referitor la susţinerea intimatului-pârât, în sensul că informaţiile solicitate de reclamantă nu se regăsesc în sfera de activitate a Ministerului Educaţiei Naţionale, arată că Legea Educaţiei şi HG 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea acestui minister, arată că acesta controlează şi coordonează întregul sistem naţional de învăţământ, iar toate posturile trebuie să fie transmise către acest minister, care se ocupă şi cu redactarea manualelor şcolare. Curtea aduce la cunoştinţa recurentei-reclamante că a formulat critici care nu se regăsesc în cuprinsul cererii de recurs şi solicită acesteia să precizeze dacă a formulat şi în scris aceste susţineri. La solicitarea instanţei, recurenta-reclamantă învederează că nu a formulat în scris toate aceste susţineri, întrucât nu a primit întâmpinarea, însă o parte se regăsesc în concluziile scrise. Curtea , în ce priveşte motivele de recurs ce nu se regăsesc în conţinutul concluziilor scrise, invocă din oficiu şi pune în discuţie excepţia nulităţii acestora, faţă de neformularea lor în termenul legal de motivare a recursului. Recurenta-reclamantă … solicită ca susţinerile formulate la acest termen de judecată şi care nu se regăsesc în cuprinsul cererii de recurs să fie apreciate ca reprezentând concluzii scrise. Curtea, faţă de susţinerile recurentei-reclamante, revine asupra excepţiei nulităţii motivelor de recurs pentru neformularea lor în termenul legal de motivare a recursului şi urmează să aprecieze asupra criticilor formulate, în măsura în care acestea se regăsesc în cererea de recurs. C U R T E A Deliberând asupra recursului civil de faţă, constată, următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub numărul 9395/105/2012, reclamanta … a solicitat în contradictoriu cu pârâtul …, obligarea acestuia la soluţionarea cererii formulate conform disp. Legii 544/2001, prin care a cerut informaţii de interes public privind numărul total de ISJ, unde inspectorii generali schimbă deciziile de numire/ transfer/ detaşare, numărul total de ISJ, unde aceste decizii sunt înmânte directorilor de şcoli/ licee fără împuternicire legală, numărul de judeţe în care cadrele didactice sunt obligate să scrise o declaraţie privind refuzul orei de dirigenţie, etc. Cererea sa a fost înregistrată la MECTS sub nr. 85253/2012 şi ca răspuns la aceasta, pârâtul i-a comunicat că obiectul ei priveşte aspecte de strictă competenţă a inspectoratelor şcolare şi a unităţilor de învăţământ preuniversitar. În motivarea cereri, reclamanta a arătat că pârâtul a calificat informaţiile solicitate ca fiind date personale confidenţiale, potrivit Legii 677/2001 şi a refuzat să îi comunice informaţiile solicitate. Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată arătând că o parte dintre solicitările reclamantei se referă la activitatea inspectoratelor şcolare / unităţilor de învăţământ preuniversitar, iar cealaltă parte sunt date cu caracter personal. A mai arătat că potrivit disp. art. 95 din Legea Educaţiei Naţionale, inspectoratele şcolare judeţene şi cel al municipiului Bucureşti controlează, monitorizează şi evaluează calitatea managementului unităţilor şi instituţiilor de învăţământ, gestionează baza de date privind cadrele didactice calificate angajate în unităţile de învăţământ, precum şi întreaga bază de date a educaţiei. Prin sentinţa nr. 2850/25.09.2013 Tribunalul Prahova a respins acţiunea formulată de reclamantă. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că prin cererea nr. 85253/2012 adresată MECTS, reclamanta a solicitat, pe de o parte, informaţii privind activitatea inspectoratelor şcolare / unităţilor de învăţământ preuniversitar, iar pe de altă parte, a solicitat date cu caracter personal, exceptate potrivit disp. art. 2 lit. b din Legea 544/2001, în sensul că aceste informaţii privesc activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice indiferent de suportul, forma ori modul de exprimare a informaţiei. Prin răspunsul formulat pârâtul a îndrumat reclamanta să se adreseze inspectoratului şcolar, întrucât potrivit disp. art. 95 din Legea educaţiei naţionale, acesta controlează, monitorizează şi evaluează calitatea managementului instituţiilor de învăţământ. Inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti monitorizează activităţile de constituire, de vacantare şi de ocupare a posturilor didactice din unităţile de învăţământ şi gestionează baza de date privind cadrele didactice calificate angajate în unităţile de învăţământ, precum şi întreaga baza de date a educaţiei. De asemenea, au obligaţia de a înainta spre avizare MECTS reţeaua şcolară din raza lor teriorială propusă de autorităţile administraţiei publice locale. Tot inspectoratele şcolare judeţene realizează auditarea periodică a resursei umane din învătământul preuniversitar. În plus, avizul pentru numirea, prin detaşare în interesul învăţământului, în funcţia de director al unei unităţi de învăţământ preuniversitar, aparţine în continuare consiliului de administraţiei al inspectoratului şcolar potrivit OMECTS 4472/2012. Împotriva sentinţei tribunalului a declarat recurs reclamanta …, arătând că hotărârea pronunţată a interpretat eronat Legea nr. 1 / 2011, instanţa preluând în totalitate punctul de vedere al pârâtei, fără să evoce alte norme sau motivele pentru care a înlăturat celelalte norme, care au fost depuse la dosar. Hotărârea este pronunţată doar în temeiul art. 95 din Legea nr. 1/2011;
A precizat recurenta că Hotărârea nr. 2850/25.09.2013 nu răspunde la toate solicitările, astfel: Cu privire la numărul de profesori suplinitori care au ocupat/ocupă un post de director. În acest sens potrivit OMECTS nr. … Ministerul Învăţământului, prin Departamentul de Resurse Umane se ocupă de organizarea şi selecţia cadrelor didactice în vederea constituirii Corpului Naţional de Experţi în Management Educaţional . De asemenea potrivit Legii Naţionale, pentru a ocupa un post de director, trebuie să fie întrunite două condiţii cumulativ şi anume: cadrul didactic să fie titular al sistemului de învăţământ şi să aibă calitatea de expert educaţional. Departamentul de resurse umane din cadrul MEC se ocupă de constituirea Corpului de Experţi Manageri şi tine o evidenţă a acestora şi, în subsidiar, MEC coordonează şi controlează sistemul naţional de învăţământ, precum şi aplică sancţiuni prevăzute de lege în competenţa sa, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Arată recurenta că a doua şi a treia solicitare din cerere, sunt solicitări accesorii faţă de prima solicitare,aceste fiind informaţii de interes public, iar o a doua cerere la care nu s-a răspuns este în legătura cu modul de selectare al manualelor de specialitate. Potrivit art. 5 din OG 185/ 2013, una din atribuţiile MEC este de a evalua şi aproba achiziţionarea manualelor şcolare, pe care unii inspectori le considera material inutil A mai arătat că a treia şi a patra solicitare la care instanţa nu a răspuns sunt numărul de judeţe, precum şi numărul de unităţi de învăţământ din fiecare judeţ unde, un elev rămâne corijent pe primul semestru,iar la începutul semestrului al doilea este promovat de către directorul unităţii respective; Numărul de licee din fiecare judeţ unde un elev, care a fost repartizat conform mediei obţinute la un liceu, apare la începutul anului şcolar la alt liceu, elevul obţinând o medie mai mică decât media ultimului admis. Potrivit art. 5, punctele 5, 9, 11, 13,15, 20, 34 raportate la art. 6 şi 7 din HG nr. 185/ 16 aprilie 2013 publicată în M. Of. Partea I, nr. 249/ 30 .04.2013 privind organizarea şi funcţionarea MEN, cu privire la atribuţiile principale şi modul de realizare a acestora, a precizat recurenta că aceste atribuţii se regăsesc şi în Legea Educaţiei, cu modificările şi completările ulterioare, astfel: Coordonează şi controlează sistemul naţional de învăţământ, evaluează, aprobă şi achiziţionează manualele şcolare şi asigură finanţarea potrivit legii, monitorizează şi controlează perfecţionarea şi formarea iniţială şi continuă a personalului didactic pentru politicile de interes naţional, primeşte şi rezolvă sau, după caz, transmite spre soluţionare celor în drept, potrivit competenţelor, sesizările persoanelor fizice şi juridice, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 233/2002, solicită, în condiţiile legii, informaţiile şi datele necesare realizării atribuţiilor sale; monitorizează aplicarea nomelor legale în vigoare, răspunde de evaluarea sistemului naţional de învăţământ pe baza standardelor naţionale, aplică sancţiuni prevăzute de lege în competenţa sa, în conformitate cu legislaţia în vigoare, coordonează colectarea şi asigură analiza şi interpretarea datelor statistice pentru sistemul naţional de indicatori privind educaţia.
"Petiţiile greşit îndreptate vor fi trimise în termen de 5 zile de la înregistrare de către compartimentul prevăzut la art. 6 alin (1) autorităţilor sau instituţiilor publice care au ca atribuţii rezolvarea problemelor sesizate, urmând ca petiţionarul sa fie înştiinţat despre aceasta. " "Pentru soluţionarea petiţiilor transmise , potrivit art. 6 cu 1 , da la alte autorităţi sau instituţii publice, termenul de 30 de zile curge de la data înregistrării petiţiei la autoritatea sau instituţia publică competentă. " Concluzionând, recurenta a arătat că dispozitivul hotărârii nu cuprinde norma de drept, hotărârea este motivată insuficient şi preia în totalitate punctul de vedere al pârâtei, fără o motivare în fapt. Pentru aceste motive s-a solicitat admiterea recursului, casarea în totalitate a hotărârii atacate, iar pe fond, rejudecând cauza, admiterea acţiunii.
Dispoziţiile art.95 din Legea nr.1/2011 sunt clare şi opozabile tuturor "erga omnes", iar reclamanta nu poate ignora cadrul legal aplicabil şi, prin urmare, nu se poate adresa altei instituţii sau autorităţi pentru solicitarea unor informaţii care nu intră în sfera de competenţă a acelei instituţii. Instanţa de fond a reţinut în mod temeinic şi legal faptul că nu poate fi vorba de un refuz nejustificat al pârâtului de a comunica reclamantei informaţiile solicitate, cu atât mai mult cu cât răspunsul adresat acesteia cuprinde îndrumarea de a solicita aceste informaţii inspectoratului şcolar judeţean." Mai mult, conform definiţiei informaţiei de interes public, conform Legii nr.544/2001, prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei. În condiţiile în care informaţiile solicitate nu rezultau din activitatea …, solicitarea reclamantei adresată MEN este lipsită de temei legal. Instanţa de fond a analizat în mod corect actele şi lucrările dosarului şi a respins acţiunea ca neîntemeiată, altfel, legiuitorul nu a statuat cu privire la forma şi conţinutul răspunsului, acesta trebuind să fie redactat în conformitate cu prevederile legale incidente, aşa cum este cazul în speţa de faţă. S-a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca temeinică şi legală a sentinţei instanţei de fond.
Prioritar, Curtea arată că va analiza doar criticile formulate de recurentă în termenul legal, respectiv cele conţinute în cererea formulată la data de 07 ianuarie 2014, deoarece potrivit dispoziţiilor art. 303 alin. (1) Cod procedură civilă, recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs sau înlăuntrul termenului de recurs. Potrivit art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevăzute în alin. 2." Astfel, dacă recurentul nu-şi motivează recursul în termenul legal - şi nici nu este vorba de motive publice - nu va mai putea să-l motiveze, deoarece recursul este nul. Recurenta-reclamantă şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile Legii 544/2001, dreptul de acces la informaţii fiind dreptul oricărui cetăţean de a avea acces la informaţii de interes public. Prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei. Prin autoritate sau instituţie publică se înţelege orice autoritate ori instituţie publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, companie naţională, precum şi orice societate comercială aflată sub autoritatea unei autorităţi publice centrale ori locale şi la care statul roman sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic ori majoritar. Se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor următoarele informaţii: a) informaţiile din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informaţiilor clasificate, potrivit legii; b) informaţiile privind deliberările autorităţilor, precum şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii; c) informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industriala, precum şi principiului concurentei loiale, potrivit legii; d) informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii; e) informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viata, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare; f) informaţiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces; g) informaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie a tinerilor. În esenţă, instanţa de fond a respins cererea reclamantei, motivat de faptul că informaţiile solicitate de aceasta privesc activităţile altor autorităţi publice decât pârâtul, iar pe de altă parte, reclamanta a solicitat şi o serie de date cu caracter personal, exceptate de la a fi comunicate în forma solicitată de reclamantă. Contrar susţinerilor recurentei, textele legale în temeiul cărora judecătorul fondului a respins acţiunea, au legătură cu cererea reclamantei. Legea nr.544/2001 prevede ca excepţie de la accesul la informaţiile de interes public categoria informaţiilor cu privire la datele personale. Acest text însă, trebuie coroborat cu art.14 al aceleiaşi legi, care prevede că, "informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot deveni informaţii de interes public, numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a funcţiei publice". Din aceasta rezultă că, în situaţia în care anumite date personale indică afectarea capacităţii de exercitare a funcţiei publice a unei persoane care exercită o astfel de funcţie, accesul la acele date trebuie permis, întrucât este interesul publicului să le cunoască, împrejurare care însă nu se regăseşte în cauza dedusă judecăţii. Aceste dispoziţii ale Legii nr.544/2001, nu sunt aplicabile în cauză, întrucât ele protejează dreptul la viaţa privată, şi, în acelaşi timp, nu permit opiniei publice să controleze capacitatea de exercitare a funcţiei publice. Este real faptul că, raportat la dispoziţiile art.1 şi 6 din Legea nr.544/2001, accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public, astfel cum sunt definite prin acest act normativ, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice, în conformitate cu Constituţia României, documentele internaţionale ratificate de Parlamentul României, cererea privind comunicarea unor asemenea informaţii, nefiind condiţionată de justificarea unui interes al solicitantului. Din interpretarea sistematică a dispoziţiilor legii nr.544/2001, Curtea constată că aceasta a fost adoptată prin luarea în considerare şi a Recomandării nr. R (81) 19 din 25 mai 1981, a Comitetului de Miniştri către Statele Membre privind accesul la informaţii deţinute de autorităţile publice, potrivit cărora alegerea între posibilităţile existente de a furniza informaţii este lăsată în seama fiecărui stat membru, care are latitudinea de a-şi stabili propriul sistem, de a stabili mijloacele adecvate şi eficiente pentru asigurarea accesului la informaţii. Faptul că recurenta-reclamantă a fost îndrumată să se adreseze pentru o parte dintre informaţiile pe care le pretinde unor instituţii publice locale, respectiv inspectoratelor şcolare sau unor unităţi de învăţământ preuniversitar, nu poate conduce la concluzia că există un refuz total de soluţionare al cererii formulată de către aceasta, ci, din contră, s-au depus toate diligenţele atât pentru soluţionarea acesteia, cât şi pentru întocmirea răspunsurilor la toate informaţiile solicitate de reclamantă. Împrejurarea că reclamanta este nemulţumită de răspunsul primit nu constituie un refuz nejustificat de rezolvare a cererii, jurisprudenţa instanţei supreme fiind constantă în sensul că: „faptul că răspunsul autorităţii publice nu îl satisface pe petiţionar, deşi prin acesta s-a răspuns detaliat tuturor aspectelor cuprinse în memoriul înaintat, nu constituie refuz nejustificat de soluţionare a cererii, întrucât stabilirea conţinutului răspunsului constituie în toate cazurile o prerogativă a autorităţii publice, care se exercită însă cu respectarea dispoziţiilor legale (decizia nr.4834 din 11 octombrie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Jurisprudenţă 2005, Ed. Hamangiu, p. 61-62). Mai mult decât atât, Curtea arată că stabilirea unor condiţii pentru introducerea acţiunilor în justiţie nu constituie o încălcarea a dreptului de liber acces la justiţie, art. 52 alin. (2) din Constituţia României prevăzând că prin lege organică se stabilesc condiţiile şi limitele exercitării dreptului la acţiune al persoanei vătămate de o autoritate publică. În consecinţă, constatând că ansamblul circumstanţelor concrete ale cauzei exclude nelegalitatea sentinţei recurate, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul declarant de reclamantă, ca nefondat. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E :
Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 3 aprilie 2014. PREŞEDINTE JUDECĂTORI GREFIER Yüklə 43,43 Kb. Dostları ilə paylaş:
|