Obiectivele Generale si Specifice ale Strategiei Transfrontaliere 2015-2020

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 445 b.
tarix27.07.2018
ölçüsü445 b.



Introducere

  • Introducere

  • Viziune

  • Obiectivele Generale si Specifice ale Strategiei Transfrontaliere 2015-2020

  • Context si vointa in dezvoltare bazata pe inovare

  • Principiile politicii transfrontaliere pentru inovare

  • Prioritati

  • Parteneriatul transfrontalier strategic pentru turism durabil

  • Directii principale de actiune

  • Guvernata

  • Plan de Actiune



Analiza potentialului, expertizei mediului de cercetare-dezvoltare-inovare in regiunea transfrontaliera

  • Analiza potentialului, expertizei mediului de cercetare-dezvoltare-inovare in regiunea transfrontaliera

  • Analiza potentialului mediului de afaceri,

  • Identificare necesitatilor zonei

  • Analiza SWOT

  • Strategia de dezvoltare prin inovare

  • Masterplan – Prioritati – programe – proiecte prioritare



  • Definirea strategiei de dezvoltare se întemeiaza pe

  • analiza situației economico-sociale existente,

  • a nevoilor și a potențialului de dezvoltare pentru perimetrul geografic și administrativ al zonei transfrontaliere,

  • ținând cont totodată de oportunitățile și provocările din mediul extern.



  • de elaborare a unui document al cărui conţinut să reprezinte cadrul de fundamentare al investițiilor locale în perioada de programare 2015-2020, în special a acelor investiţii care pot afecta pozitiv partenerul de cealaltă parte a Dunării;

  • • de a creşte numărul de locuri de muncă şi gradul de profesionalism în sectorul agricol, industrial și al serviciilor;

  • • de a promova interesul pentru parteneriatul public-privat şi pentru acţiunile de voluntariat ale societăţii civile în implementarea de proiecte sociale sau de promovarea a activităților culturale;



de a dezvolta o industrie turistică de piaţă, originală şi profitabilă, care să aibă un impact scăzut asupra mediului;

  • de a dezvolta o industrie turistică de piaţă, originală şi profitabilă, care să aibă un impact scăzut asupra mediului;

  • • de a asigura o administraţie modernă, flexibilă, orientată spre societate şi nevoile ei;

  • • de a asigura condițiile optime din punct de vedere al infrastructurii pentru atragerea și menținerea investițiilor în diverse sectoare ale economiei;

  • • de a reduce disparitățile de dezvoltare între mediul urban și cel rural, înglobate la nivelul municipiului;

  • • de a crește gradul de vizibilitate al zonei la nivel regional, și european, prin prisma oportunităților de dezvoltare a afacerilor și a potențialului turistic existent.



  • Asigurarea unei dezvoltări durabile și sustenabile a zonei transfrontaliere prin:

  • Cresterea competitivitatii pe baza inovarii

  • Valorificarea integrată a potențialului de inovare si dezvoltare

  • Dezvoltarea sustenabila a mediului de afaceri;

  • Administraţie publică locală de calitate, instruită şi orientată spre societate

  • Crearea unui pol de expertiza care sa colaboreze competitiv la nivel international



Elementul definitoriu al Strategiei este racordarea la o nouă filosofie a dezvoltării, proprie Europei şi larg împărtăşită pe plan mondial – cea a dezvoltării durabile prin inovare si transfer de cunostere.

  • Elementul definitoriu al Strategiei este racordarea la o nouă filosofie a dezvoltării, proprie Europei şi larg împărtăşită pe plan mondial – cea a dezvoltării durabile prin inovare si transfer de cunostere.

  • Pentru România si Bulgaria ca State membre ale Uniunii Europene, dezvoltarea durabilă este singura perspectivă raţională a devenirii naţionale, având ca rezultat statornicirea unei noi paradigme de dezvoltare prin confluenţa factorilor economici, sociali şi de mediu.

  • Avem de recuperat decalaje faţă de celelalte state membre ale Uniunii Europene, simultan cu însuşirea şi transpunerea în practică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile bazata pe inovare.

  • Strategia stabileşte obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de timp realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adăugată înaltă, propulsat de interesul pentru cunoaştere şi inovare, orientat spre îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii oamenilor şi a relaţiilor dintre ei în armonie cu mediul natural.



Vizam realizarea următoarelor obiective strategice pe termen scurt, mediu şi lung:

  • Vizam realizarea următoarelor obiective strategice pe termen scurt, mediu şi lung:

  • Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării inovarii.

  • Orizont 2030: Apropierea semnificativă de nivelul mediu din acel an al ţărilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării inovarii.

  • Se asigură astfel îndeplinirea obligaţiilor asumate de România si Bulgaria în calitate de State membre ale Uniunii Europene în conformitate cu Tratatul de aderare, precum şi implementarea efectivă a principiilor şi obiectivelor Strategiei Europa 2020, Strategiei Dunarii, Uniunea Inovarii şi Strategiei pentru Dezvoltare Durabilă reînnoite a UE.



Strategia transfrontaliera stabileşte direcţiile principale de acţiune pentru însuşirea şi aplicarea principiilor dezvoltării durabile prin inovare în perioada imediat următoare:

  • Strategia transfrontaliera stabileşte direcţiile principale de acţiune pentru însuşirea şi aplicarea principiilor dezvoltării durabile prin inovare în perioada imediat următoare:

  • Corelarea raţională a obiectivelor de inovare în profil inter-sectorial şi regional, cu potenţialul şi capacitatea de susţinere a capitalului natural si uman;

  • Modernizarea accelerată a sistemelor de educaţie şi formare profesională ţinând seama de impactul acestora asupra pieţei muncii;

  • Folosirea celor mai bune tehnologii disponibile, din punct de vedere economic şi ecologic, în deciziile investiţionale din fonduri publice pe plan regional şi local şi stimularea unor asemenea decizii din partea capitalului privat; introducerea fermă a criteriilor de eco-eficienţă în toate activităţile de producţie sau servicii;

  • Strategia propune o viziune a dezvoltării regionale transfrontaliere, a cresterii competitivitatii prin inovare si transfer tehnologic în perspectiva următoarelor două decenii, cu obiective care transced durata ciclurilor electorale şi preferinţele politice conjuncturale.



1. Directii de actiune pentru cercetare –dezvoltare-inovare

  • 1. Directii de actiune pentru cercetare –dezvoltare-inovare

  • a) Crearea unui mediu stimulativ pentru initiative sectorului privat

  • 1. Credite fiscale

  • 2 Fonduri de capital de risc si de garantare

  • 3 Gestiunea proprietatii intelectuale; brevetul de serviciu

  • b) Sustinerea specializarii inteligente

  • 1 Proiecte initiate de firme

  • 2 Centre de competente; de dezvoltare tehnologica; Clustere inovative

  • 3 Infrastructura de transfer, valorificare a rezultatelor, incubatoare

  • c) Solutii innovative pentru sectorul public

  • d) Directii de cercetare, cooperare

  • e) Actiuni suport

  • Capacitate institutionala in toate regiunile

  • Formare antreprenoriala si in inovare

  • Educatia in stiinte tehnologice



2.Dezvoltarea turismului

  • 2.Dezvoltarea turismului

  • 1. Sprijin pentru dezvoltarea activităţilor turistice;

  • 2. Dezvoltarea infrastructurii specifice turismului;

  • 3. Sprijin pentru modernizarea unităţilor turistice (structuri de cazare, structuri de alimentație publică, unități de agrement, etc.);

  • 4. Sprijinirea pregătirii profesionale în domeniul turismului inclusiv prin crearea de facilităţi de formare profesională;

  • 5. Sprijinirea investiţiilor în agroturism şi în turismul rural;

  • Susţinerea înfiinţării de unităţi care activează în domeniul turismului şi al promovării turistice.

  • Promovare, internationalizare, atragere de investitii



Lista de priorități și măsuri propuse pentru dezvoltarea zonei

  • Lista de priorități și măsuri propuse pentru dezvoltarea zonei



4. Administraţie modernă, flexibilă, orientată spre

  • 4. Administraţie modernă, flexibilă, orientată spre

  • societate şi nevoile ei

  • 1. Introducerea şi utilizarea metodelor, tehnicilor şi caracteristicilor managementului public modern;

  • 2. Adaptarea continuă a metodelor de formare a funcţionarilor publici la cerinţele europene în domeniul formării;

  • 3. Dezvoltarea serviciilor de e-guvernare;

  • 4. Prevenirea neregulilor din achiziţiile publice;

  • 5. Eliminarea corupţiei şi conştientizarea personalului din administraţie asupra unor potenţiale elemente de corupţie; training specializat anticorupţie;

  • 6. Crearea unui centru cross border de formare a personalului din administraţie şi ONG-uri care să furnizeze servicii integrate de training.



  • Scenariul 1: Sprijinirea mediului de afaceri din sectorul industriei, serviciilor şi agriculturii.

  • Scenariul 2: Turismul în zona transfrontaliera: eco-recreativ-activ-eficient.

  • Scenariul 3: Formare profesională pentru personalul din economie, ONG-uri şi administraţie în centre de training pe cele două maluri ale Dunării.







În 2020, România si Bulgaria vor deveni competitive la nivel regional şi global, prin inovare cu suportul cercetarii si dezvoltarii, generând bunăstare pentru cetăţeni.

  • În 2020, România si Bulgaria vor deveni competitive la nivel regional şi global, prin inovare cu suportul cercetarii si dezvoltarii, generând bunăstare pentru cetăţeni.

  • La baza competitivităţii se află un sistem de inovare în care cercetarea-dezvoltarea susţine valoarea adăugată.

  • Excelenţa şi spiritul antreprenorial mobilizează o masă critică de operatori.

  • Se impune formarea de parteneriate pe termen lung, între organizații de cercetare și mediul de afaceri și colaborarea în jurul unor infrastructuri şi programe de cercetare de anvergură internaţională în domenii de frontieră ale ştiinţei și tehnologiei.

  • Creativitatea, potenţată în toate fazele şi formele educaţiei, activează antreprenoriatul bazat pe inovare. Exemplele de succes antreprenorial generează modele credibile, care susțin formarea unei culturi a inovării şi, în cele din urmă, dezvoltarea unei societăți pentru care inovarea devine principalul factor de creștere a competitivității, transformându-se într-un stil de viaţă.



Sistemul de inovare reprezinta motorul dezvoltării societăţii cunoaşterii, fiind capabil să susţină performanţa prin inovare în toate domeniile ce contribuie la cresterea competitivitatii, la asigurarea bunăstării cetăţenilor şi să atingă excelenţa recunoscută pe plan internaţional.

  • Sistemul de inovare reprezinta motorul dezvoltării societăţii cunoaşterii, fiind capabil să susţină performanţa prin inovare în toate domeniile ce contribuie la cresterea competitivitatii, la asigurarea bunăstării cetăţenilor şi să atingă excelenţa recunoscută pe plan internaţional.

  • Sistemul de inovare va fi deschis către firme, mediul ştiinţific internaţional, nevoile societăţii şi sistemul educaţional.

  • Cererea corespunzătoare nevoii de inovare din economie va fi formulată prin mecanisme în care iniţiativa aparţine firmelor, în timp ce pe latura decantării nevoii de inovare a societăţii vor fi create mecanisme şi interfeţe specifice comunicării dintre inovare si şi societate.

  • Clusterele, Incubatoarele tehnologice si de afaceri, Centrele de afaceri, de brokeraj, de transfer tehnologic şi cunoaştere vor realiza interfaţa dintre nevoia de inovare şi soluţiile care pot fi adaptate pornind de la stocul de cunoaştere, vor stimula transferul de cunoaştere şi dezvoltarea spiritului antreprenorial.



Evaluarea potenţialului comercial al unei idei, protejarea şi licenţierea dreptului de proprietate intelectuală vor constitui elemente curente ale managementului inovării.

  • Evaluarea potenţialului comercial al unei idei, protejarea şi licenţierea dreptului de proprietate intelectuală vor constitui elemente curente ale managementului inovării.

  • Firmele îşi vor crea propriile structuri de inovare si cercetare sau numai interfeţe care le vor asigura integrarea în sisteme deschise de inovare, precum şi participarea la centre de competenţă sau platforme tehnologice.

  • Universităţile şi institutele de cercetare vor dezvolta structuri proprii prin care vor valoriza cunoaşterea şi vor asigura transferul acesteia în produse si servicii inovative.

  • Îndeplinirea obiectivelor strategice va asigura, pe termen mediu şi lung, o creştere economică ridicatăşi, o reducere semnificativă a decalajelor economico-sociale dintre zona transfrontaliera şi celelalte state membre ale UE.



Necesitatea imbunatatirii a sistemului de cercetare dezvoltare in regiune, bazata pe expertiza si necesitatea regionala – Noi Institute de Cercetare-Dezvoltare, Scoli Profesionale si Universitati

  • Necesitatea imbunatatirii a sistemului de cercetare dezvoltare in regiune, bazata pe expertiza si necesitatea regionala – Noi Institute de Cercetare-Dezvoltare, Scoli Profesionale si Universitati

  • Necesitatea imbunatatii infrastructurii de inovare, dezvoltare tehnologica

  • Necesitatea dezvoltarii sistemului de servicii adresate IMM-urilor, pe baza metodologiilor internationale.

  • Dezvoltarea parteneriatelor internationale si transfrontaliere

  • Dezvoltarea implicarii active in Strategia Dunarii.

  • Finantarea activitatii creative de crestere a competitivitatii, inovarii, dezvoltarii tehnologice si servicii bazate pe valoare adaugata mare.





Regiunea de Dezvoltare (Fig.1)

  • Regiunea de Dezvoltare (Fig.1)

  • dispunere aproape centrală a văii Dunării, mult timp linie de demarcație între cele două state.

  • Dunărea = graniță naturală și o barieră în circulația populației și a mărfurilor

  • etapă istorică, în care fluviul este o frontieră permeabilă, ce permite libera circulație a oamenilor, bunurilor și informațiilor.



2 mil.locuitori - 1,4 mil. (67%) în cele 3 judeţe (NUTS 3) din România

  • 2 mil.locuitori - 1,4 mil. (67%) în cele 3 judeţe (NUTS 3) din România

  • Gradul de urbanizare = 52%,

    • malul românesc - grad accentuat de ruralitate (în total, 54% din populație, în județul Olt, populația rurală deținând chiar 61%),
    • districtele bulgărești - valori mult mai mici (36% populație rurală).
  • ocupația principală pentru populația rurală o reprezintă agricultura, și în general agricultura de subzistență.

  • Restructurarea industriei a transformat o mare parte din spațiul româno-bulgar în zone dezavantajate, unde șomajul a fost și este încă la un nivel peste media pe țară.

  • dezvoltarea turismului poate reprezenta o oportunitate pe piața forței de muncă, cel puțin prin lucrări de construcții și servicii conexe.



Pentru dezvoltarea turismului, trebuie să se ţină cont de

  • Pentru dezvoltarea turismului, trebuie să se ţină cont de

    • particularităţile socio-economice ale regiunii transfrontaliere
    • potenţialul şi beneficiile economice pe care le implică acest sector de activitate.
  • Orice strategie de dezvoltare durabilă a turismului - scop principal îmbunătăţirea performanţei economice a acestui sector, prin

    • sporirea competenţelor
    • o mai bună cooperare între diverse sectoare economice şi nu numai.
  • dezvoltarea turismului implică utilizarea corespunzătoare a resurselor naturale, culturale şi sociale ale zonei transfrontaliere, având în vedere

    • necesitatea conservării şi protecţiei acestora,
    • nevoile comunităţilor locale.
  • Dezvoltarea turismului transfrontalier se bazează pe un set de caracteristici principale ale regiunii analizate:

    • autenticitate,
    • numeroase posibilităţi de relaxare şi odihnă activă,
    • mediu natural nealterat
    • costuri reduse.




colaborare: armonizarea interesului turismului cu celelelate sectoare economice şi sociale

  • colaborare: armonizarea interesului turismului cu celelelate sectoare economice şi sociale

    • toţi actorii interesaţi din domeniul public şi privat trebuie să colaboreze pentru a stabili o direcţie comună de dezvoltare şi implementare a proiectelor.
  • planificare şi amenajare: rol fundamental în coordonarea şi susţinerea unei dezvoltări echilibrate a regiunii şi a destinaţiilor turistice. Obiectivele majore ale amenajării turistice:

    • introducerea resurselor naturale şi antropice atractive în circuitele turistice
    • construirea de noi obiective cu potenţial atractiv.
    • principiul polivalenţei: cu cât oferta obiectivelor şi serviciilor este mai mare şi mai diversificată, cu atât sunt mai mari şansele de a atrage un număr mai mare de turişti şi de a-i reţine o perioadă cât mai mare de timp.
  • accesibilitate: facilitarea accesului turiştilor în regiune şi posibilitatea de a se deplasa cât mai uşor de la o zonă turistică la alta, în condiţii de siguranţă şi securitate.

  • cercetare şi dezvoltarea produselor - oferirea de noi experienţe turiştilor, atracţii şi activităţi, cazare şi alimentaţie, conform cu noile tendinţe înregistrate pe piaţa mondială, încurajând investiţiile în produsele şi serviciile turistice.

  • forţă de muncă calificată şi motivată pentru a putea satisface nevoile şi dorinţele turiştilor, oferind servicii de calitate.

  • marketing şi promovare.



turiştii sunt invitaţi să traverseze Dunărea şi să descopere atracţiile de pe ambele maluri, care prezintă unele similitudini, dar şi caracteristici proprii, oferind posibilitatea unor noi experienţe în fiecare zi, care le conferă o identitate aparte.

  • turiştii sunt invitaţi să traverseze Dunărea şi să descopere atracţiile de pe ambele maluri, care prezintă unele similitudini, dar şi caracteristici proprii, oferind posibilitatea unor noi experienţe în fiecare zi, care le conferă o identitate aparte.



Obiective

  • Obiective

  • creşterea circulaţiei turistice în zona trasfrontalieră,

  • sporirea oportunităţilor economice

  • diversificarea profilului funcţional al aşezărilor prin creşterea numărului de locuri de muncă în domeniul turismului



Oportunităţi pentru dezvoltarea turismului în aria ţintă

  • Oportunităţi pentru dezvoltarea turismului în aria ţintă

  • abundenţa şi diversitatea resurselor turistice naturale şi antropice din aria ţinţă

  • existenţa unei infrastructuri specific turistice - investiţii importante în ultimele decenii.

  • reţele dense de căi de comunicaţie, aflate în diferite stadii de modernizare, care asigură conexiuni rapide între ariile emiţătoare de turişti şi cele receptoare.

    • podul Calafat - Vidin – micşorarea considerabilă a timpul necesar trecerii frontierei
    • modernizarea aeroportului de la Craiova şi atragerea unei companii low -cost care efectuează zboruri către mai multe oraşe
  • prezenţa mai multor centre urbane cu populaţie numeroasă în aria ţintă şi în apropierea acesteia (oraşele sârbeşti - o sursă importantă de potenţiali turişti,

  • existenţa unor organizaţii reprezentative la nivel judeţean/districtual: instituţii de învăţământ superior şi cercetare şi societăţi comerciale puternice ce pot influenţa dezvoltărea turismului de afaceri

  • prezenţa unei reţele ample de instituţii de învăţământ mediu şi superior în aria ţintă, cu secţii pentru disciplinele şi profesiile specifice domeniului turismului o forţă de muncă bine instruită;

  • creşterea numărului de ONG-uri cu obiect de activitate legat de domeniul turismului



Constrângeri în raport cu viziunea propusă

  • Constrângeri în raport cu viziunea propusă

  • lipsa unei abordări coerente, care să propună un produs turistic complex, obiectivele turistice sunt prezentate şi promovate individual, fără să existe un program turistic atractiv.

  • ponderea destul de ridicată a populaţiei rurale, îmbătrânită, dependentă de agricultură, aria ţintă reunind zonele mai puţin dezvoltate atât din România, cât şi din Bulgaria apetitul pentru turism al populaţiei autohtone este destul de scăzut.

  • insuficienţa resurselor de susţinere bugetară privind dezvoltarea turismului în raport cu necesităţile, capacitatea redusă de absorbţie a fondurilor nerambursabile destinate dezvoltării turismului şi capacitatea de implementare relativ redusă, mai ales în zona rurală şi la nivelul organizaţiilor mici

  • capacitatea tehnică relativ redusă de a proiecta şi executa lucrări de restaurare a monumentelor, săli de spectacole, modul demodat de expunere a muzeelor.

  • resursă umană cu un nivel de instruire şi abilităţi neconforme cu necesităţile şi exigenţele din industria ospitalităţii, precum şi mobilitatea accentuată a forţei de muncă din sectorul HORECA.

  • grad redus de conştientizare atât din partea comuntăţilor locale, cât şi a autorităţilor, a valorii turistice a elementelor naturale şi antropice, care ar putea suscita interesul anumitor categorii de turişti.

  • infrastructura rutieră încă deficitară în anumite zone

  • lipsa totală de promovare la nivel regional, naţional şi transfrontalier.



Promovarea şi facilitarea dezvoltării durabile a turismului şi comerţului transfrontalier pentru o mai bună integrare economică

  • Promovarea şi facilitarea dezvoltării durabile a turismului şi comerţului transfrontalier pentru o mai bună integrare economică

      • afirmarea turismului ca un sector economic de bază
      • aplicarea principiilor dezvoltării durabile a turismului prin
        • atenuarea impactului asupra mediului,
        • creşterea numărului de locuri de muncă pentru comunitatea locală
        • stimularea antreprenoriatului local
      • creşterea productivităţii acestui sector


Diversificarea şi extinderea infrastructurii turistice în teritoriu, crearea şi îmbunătăţirea produselor şi serviciilor turistice în zone mai puţin cunoscute turiştilor, dar cu potenţial considerabil.

  • Diversificarea şi extinderea infrastructurii turistice în teritoriu, crearea şi îmbunătăţirea produselor şi serviciilor turistice în zone mai puţin cunoscute turiştilor, dar cu potenţial considerabil.

    • diversificarea produselor oferite şi îmbunătăţirea calităţii acestora
    • dezvoltarea unor noi areale turistice în conformitate cu noile tendinţe şi cerinţe de pe piaţa mondială
    • dezvoltarea şi promovarea unor trasee turistice tematice având la bază 3 piloni: oameni, patrimoniu şi cultură, natură şi sălbăticie; outdoor şi aventură
    • promovarea turismului de aventură


Atragerea de investiţii pentru crearea de produse, servicii şi îmbunătăţirea infrastructurii specific turistice

  • Atragerea de investiţii pentru crearea de produse, servicii şi îmbunătăţirea infrastructurii specific turistice

  • oferirea unor facilităţi financiare investitorilor locali şi externi din partea autorităţilor locale în zonele rurale

  • crearea unor oportunităţi pentru înfiinţarea de noi afaceri

  • soluţionarea deficienţelor în ceea ce priveşte posibilităţile de petrecere a timpului liber

  • creşterea capacităţii de cazare şi diversificarea ofertei, cât şi a unităţilor de alimentaţie publică



Pieţele de nişă prioritare pentru dezvoltarea turismului sunt:

  • Pieţele de nişă prioritare pentru dezvoltarea turismului sunt:

  • ecoturismul

  • turismul cultural, cu 3 direcţii majore de intervenţie: turism rural, turism de festivaluri şi evenimente, turism gastronomic (diverse trasee culturale, dezvoltarea unor perechi de centre de vacanţă cu tematică asemănătoare pe cele două maluri ale Dunării)

  • activităţi în aer liber, aventură, atât pe uscat, cât şi pe apă

  • sectorul MICE – oferă avantajul reducerii sezonalităţii



3.1. Organizarea instituțională a dezvoltării durabile a turismului

  • 3.1. Organizarea instituțională a dezvoltării durabile a turismului

  • Realizarea unor baze de date, statistici, cercetare – dezvoltare

  • bază de date statistice fiabilă anchete turistice în aria țintă pentru a cunoaște caracteristicile turiștilor, nivelul de satisfacție și percepția calității atracțiilor, facilităților, serviciilor, infrastructurii.

  • interviuri cu reprezentanți ai comunităților locale atitudinea acestora și implicarea lor în dezvoltarea turismului.

  • Realizarea unui sistem informatic bazat pe GIS prin integrarea datelor locale, regionale, naţionale şi internaționale

  • Cu ajutorul aplicațiilor GIS, care integrează informații din domenii diverse (inginerie, cadrul natural, cadrul socio-economic) pot fi delimitate ariile protejate și zonele destinate amenajărilor turistice, pentru a determina zonele cele mai favorabile pentru a fi dezvoltate.

  • GIS este folosit la elaborarea mai multor tipuri de hărți (hărți de inventariere a resurselor turistice, utilizarea resurselor, hărți de susceptibilitate în cazul apariției proceselor geomorfologice și traseele turistice afectate etc).



3.2. Dezvoltarea și formarea continuă a resurselor umane

  • 3.2. Dezvoltarea și formarea continuă a resurselor umane

  • Scăderea ponderii populaţiei tinere şi creşterea celei vârstnice influențează și oportunitățile de dezvoltare a sectorului turistic, prin schimbarea în timp a preferințelor și a modelelor de consum ca urmare a unui număr din ce în ce mai mare de vârstnici.

  • structura pe sexe – sectorul HORECA - predominanța personalului feminin

  • nivelul de educație –

    • predomină persoanele care au absolvit ciclul secundar absența competențelor obținute în cadrul învățământului instituționalizat.
    • pondere însemnată a managerilor care nu au studii superioare.
    • nivelul de competență din sectorul ospitalității și turismului este redus, ca urmare a lipsei standardelor de performanță,
    • pregătirea ne-instituționalizată, continuă, la locul de muncă este aproape inexistentă, iar acolo unde se poate discuta de programe interne de pregătire, din păcate eficiența acestora este scăzută din cauza mobilității accentuate a personalului.


3.3. Îmbunătățirea conectivității. Modernizarea și mentenanța infrastructurii tehnice de interconectare

  • 3.3. Îmbunătățirea conectivității. Modernizarea și mentenanța infrastructurii tehnice de interconectare

  • căi de comunicație rutiere și feroviare ce permit accesul direct.

  • Conectivitatea este favorizată de existența drumurilor europene E70, E79 (în România) și E79 (în Bulgaria), precum și a două din cele trei axe prioritare ale rețelei de transport Trans-European-TEN-T

  • Aceste coridoare europene au scopul de a integra spațiul european prin conectarea zonelor îndepărtate, obiectivul fiind promovarea accesibilității destinațiilor turistice europene.



3.3. Planificarea destinațiilor și managementul dezvoltării produselor turistice

  • 3.3. Planificarea destinațiilor și managementul dezvoltării produselor turistice

  • Realizarea unor puncte de acces adecvate către principalele zone de atracție

  • Individualizarea unor zone primare de concentrare a atracțiilor turistice combinarea atracțiilor primare și secundare din spațiul respectiv

  • Diversificarea ofertei prin construirea/ modernizarea facilităților recreaționale și culturale.

  • Dezvoltarea unei rețele de transport eficiente - legături rapide între atracțiile turistice și facilitățile turistice.

    • circuite turistice tematice.
  • Identificarea punctelor de interes turistic și facilitarea popasului turiștilor de-a lungul circuitelor, cu facilitățile esențiale/ posibilități de cazare pentru un număr mic de turiști.

  • contact și o consultare permanentă cu comunităție locale și liderii acestora, să li se explice conceptele turistice și viziunea globală privind planificarea turistică, oferindu-li-se posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere.



3.4.2. Dezvoltarea, modernizarea și mentenanța bazei materiale a turismului

  • 3.4.2. Dezvoltarea, modernizarea și mentenanța bazei materiale a turismului

  • investiții majore în baza materială a turismului, în majoritate construirea unităților de cazare și mai puțin pentru modernizare.

  • furnizarea și promovarea posibilităților de cazare = element esențial al produsului turistic în ansamblul său și o sursă importantă de locuri de muncă.

  • Obiective:

  • diversificarea posibilităților de cazare: unități self-catering, dar și boutique hotels, restaurante și hanuri, etc., spații de cazare special amenajate;

  • construirea și diversificarea facilităților pentru agrement - rol capital în creșterea gradului de satisfacție a turiștilor

  • Respectarea stilului arhitectonic tradițional, cu precădere în zonele rurale sau naturale.

    • numeroase pensiuni agroturistice cu aspect modern, nemaipăstrând nimic din specificul local,
    • stilul arhitectonic tradițional = element de autenticitate atracție turistică.
    • actualizarea planurile urbanistice generale, iar autorizațiile pentru construcția structurilor de cazare trebuie să tină cont și de neceistatea păstrării stilului arhitectonic local.


3.4.3. Turismul de recreere si agrement

  • 3.4.3. Turismul de recreere si agrement

  • Turismul bazat pe croaziere dunărene

    • dezvoltarea infrastructurii atât în zona porturilor cât și în arealul înconjurător,
    • crearea condițiilor adecvate de acostare la sol,
    • oferirea de servicii prompte și civilizate,
    • aprovizionarea cu diverse produse specific tradiționale
  • Turismul de vânătoare și pescuit

  • România și Bulgaria - celebre pe continent pentru calitatea trofeelor.

  • Turismul de aventură - Obiective și acțiuni

    • Îmbunătățirea infrastructurii de acces la nivel național și regional;
    • Conservarea și protejarea zonelor turistice naturale și antropice pentru a se putea dezvolta un pachet de activități pentru practicarea turismului de aventură;
    • Dezvoltarea unor cooperări transfrontaliere, dar și între partenerii din sectorul public-privat pentru dezvoltarea acestui turism de nișă;
    • crearea unor pachete turistice integrate pentru turismul de aventură și promovarea acestuia pe mai multe canale, inclusiv în mediul online.


3.4.4. Turismul de afaceri

  • 3.4.4. Turismul de afaceri

  • atuuri:

    • Parc Industrial în Craiova
    • resurse variate la nivelul regiunii: materii prime, textile, pielărie, etc.
    • dezvoltarea unor domenii specializate: electrotehnic, auto, industria lemnului, confecții, industrie alimentară, etc.
    • manifestărilor cu caracter economic, organizate anual, care posedă o notorietate națională și internațională: Electroutil, Agrotex, Agraliment.
    • accesul facil asigurat de existența aeroportului internațional din Craiova, stații CFR, porturi la Dunăre, a unei rețele de drumuri comunale, județene și naționale.
  • obiective:

    • elaborarea de produse turistice competitive pentru afaceri;
    • încorporarea în cadrul ofertei turistice a unor produse turistice mai atractive și viabile economic care să impulsioneze dezvoltarea turismului și în zona Dunării.


  • 3.4.5. Turismul cultural

  • Cultura, sub diverse forme și expresii, trebuie să devină principala atracție a ariei transfrontaliere țintă, oferta culturală contribuind semnificativ la conturarea profilului destinației turistice transfrontaliere

  • Turismul cultural = o prioritate și unul din principalele obiective în programele pe termen mediu și lung ale tuturor actorilor implicaţi, să fie structurat şi condus ca un sistem integrat

  • Dezvoltare durabilă a turismului



3.4.5. Turismul cultural

  • 3.4.5. Turismul cultural



  • 3.4.5. Turismul cultural

  • Turismul de festivaluri și evenimente

  • anual sute de evenimente, foarte variate ca tematică (teatru, folclor, arte vizuale, muzică), structură și anvergură

  • obiective și acțiuni

    • parteneriate sau platforme de cooperare între operatorii relevanți, decidenții și autoritățile locale, județene și regionale oferte turistice comune și o viziune globală
    • Educarea continuă a publicului - spectacole de largă adresabilitate, în spații neconvenționale, cu precădere în spații cu valoare de patrimoniu
    • strategie coerentă de marketing - evenimentele reprezentative pentru fiecare zonă în parte, publicul țintă și aria de atracție, și care să promoveze asiduu oferta culturală
    • În spațiul rural - dezvoltarea unui festival muzical/ tematic anual = benefică pentru comunitatea locală (valorificarea produselor obținute în gospodăria proprie, și cazare într-o anumită perioadă din an)


3.4.5. Turismul cultural

  • 3.4.5. Turismul cultural

  • Turismul rural

  • păstrarea caracteristicilor individuale și originalității așezărilor rurale, a elementelor de identitate care reprezintă tocmai punctele de atracție pentru turiști și cele care diferențiază așezările respective de alte destinații din țară sau străinătate cu o ofertă asemănătoare.

  • creșterea nivelului de înțelegere și apreciere a valorii culturii locale nealterate pentru un turism durabil din partea comunității locale.

  • creșterea capacității antreprenoriale în mediul rural.

  • diversificarea ofertei turismului rural, limitată în cele mai multe cazuri doar la oferirea serviciilor de cazare.



  • 3.4.5. Turismul cultural

  • Turismul oenologic/ gastronomic

  • extinderea mare a spațiilor agricole din aria țintă + existența unor podgorii cu vinuri premiate la nivel internațional turismul eonologic trebuie să reprezinte un element de sprijin pentru îmbogățirea ofertei culturale a ariei țintă.

  • Obiectivele și acțiunile necesare pentru dezvoltarea turismului gastronomic și oenologic:

    • înțelegerea mecanismelor acestei industrii și creșterea nivelului de profesionalism prin conștientizarea oportunităților oferite de această piață, analiza profilului vizitatorilor și a nivelului de satisfacție al acestora, constituirea unor rețele de furnizori locali și regionali;
    • crearea unei oferte turistice atractive, bazate pe experiențe unice: încurajarea amenajării cramelor și podgoriilor pentru a primi turiști și pentru a organiza tururi și degustări, dezvoltarea unor produse și experiențe autentice;
    • creșterea vizibilității operatorilor


  • 3.4.6. Turismul pentru menținerea și refacerea sănătății

  • Marketing regional/transfrontalier și inițiative de branding ce reunesc țări cu resurse și trăsături similare precum wellness, talasoterapie

  • Concepte holistice, integrate, axate pe stil de viață, care urmăresc un regim echilibrat (inclusiv SPA-uri și centre wellness)

  • Concepte și produse turistice de vacanțe active (turism de aventură sau sport) care sunt din ce în ce mai mult combinate cu turismul curativ

  • Concepte și produse turistice durabile și ecologice, inclusiv eco-spa, slow food, cosmetice naturale și minerale



  • 3.4.7. Ecoturismul

  • Obiective:

  • dezvoltarea unei infrastructuri ecoturistice specifice în cadrul zonelor și ariilor protejate, care să permită lărgirea gamei de servicii oferite

  • creșterea nivelului de conștientizare și educarea comunităților locale asupra importanței conservării biodiversității și susținerii ecoturismului;

  • dezvoltarea ofertei de produse ecoturistice realizate de comunitățile locale.



3.5. Managementul problemelor de mediu

  • 3.5. Managementul problemelor de mediu

  • Mediul natural =bogăția cea mai mare pentru turismul din Regiunea din sud-vestul şi nord-vestul Dunǎrii de Jos – deteriora/percepția vizitatorilor este alterată, aceste două argumente convingătoare pentru vizitare vor dispărea.

  • Protecția mediului este deci crucială pentru turism.

  • sunt permise multe abuzuri asupra mediului, precum:

    • Administrarea defectuoasă a deșeurilor, în special în zonele rurale, cu amplasamente ocupând terenuri neprotejate și evacuarea deșeurilor la întâmplare;
    • Deversarea permanentă a apelor reziduale netratate;
    • Atât poluarea vizuală, cât si cea a mediului de către capacități industriale care de mult timp nu mai sunt în folosință;
    • Gunoiul și strângerea acestuia – este necesară o abordare fundamentală pentru a încuraja toți locuitorii să depoziteze gunoiul în mod corespunzător;
    • Lipsa simțului de reciclare în rândul populației;


3.7. Promovarea și marketingul destinației turistice.

  • 3.7. Promovarea și marketingul destinației turistice.

  • În ansamblul pieței turistice continentale, oferta produsului turistic pe care o va promova regiunea din sud-vestul şi nord-vestul Dunǎrii de Jos se pretează la o strategie de marketing adaptată nișei (prin acțiuni specifice marketingului de nișă).

  • Direcționarea politicilor de marketing în virtutea acestor principii este necesară pentru o poziționare corectă și eficientă a brandului turistic în curs de cristalizare al celor trei județe românești și patru districte bulgărești în ansamblul pieței turistice a Balcanilor și, mai extins al pieței statelor sud-est – continentale.

  • unitățile administrativ-teritoriale nu dețin o poziție superioară pe piața destinațiilor turistice din România și Bulgaria

  • Acțiunile concertate în domeniul turismului în cadrul unităților teritoriale de la nord și de la sud de Dunăre, tergiversarea lansării și aplicării unor acțiuni de coordonare a eforturilor și direcționare riguroasă a investițiilor către îndeplinirea obiectivelor de acțiune omogenă converg spre caracterizarea stadiului actual al pieței turistice a regiunii Dunărea de Jos drept o piaţă puternic segmentată, mergându-se chiar până la individualizarea elementelor de ofertă.



o bună organizare și coordonare a eforturilor autorităților regionale din cele două state pentru promovarea unei politici comune de dezvoltare a turismului și de armonizarea a regulamentelor și legislației specifice, precum și pentru oferirea de sprijin întreprinzătorilor privați pentru a putea deveni competitivi pe piață.

  • o bună organizare și coordonare a eforturilor autorităților regionale din cele două state pentru promovarea unei politici comune de dezvoltare a turismului și de armonizarea a regulamentelor și legislației specifice, precum și pentru oferirea de sprijin întreprinzătorilor privați pentru a putea deveni competitivi pe piață.

  • Pentru implementarea acestui masterplan, trebuie acționat pentrucrearea cadrului de cooperare inter-instituțională pentru creșterea numărului de parteneriate la nivel local, regional și naținal

  • Sectorul public și privat trebuie să colaboreze în permanență pentru a stabili elementele fundamentale ale unei strategii comune de dezvoltare și pentru armonizarea legislației din cele două state, care să permită ameliorarea performanțelor operatorilor din turism. Succesul acestestui masterplan depinde de suportul pe care îl va avea din partea factorilor implicați, precum și de cooperarea dintre aceștia.

  • Stimularea investițiilor din sectorul privat sau chiar asocierea cu acesta pentru anumite proiecte pot fi necesare pentru încurajarea inițiativei private în dezvoltarea turismului.

  • monitorizarea activităților turistice, pentru urmărirea stadiului de implementare a planurilor și programelor de dezvoltare a turismului și a progresului realizat prin implementarea acestora, precum și pentru evaluarea impactului turismului în aria țintă din punct de vedere economic, social, cultural și environmental.



  • Multumim pentru atentie!

  • www.cbcromaniabulgaria.eu

  • Investim in viitorul tau!

  • Programul de Cooperare Transfrontaliera Romania-Bulgaria 2007-2013 este co-finantat de Uniunea Europeana prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionala




Dostları ilə paylaş:
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə