Ghid practic

GUVERNUL

ROMANIEI


GHID PRACTIC

„PROGRAMUL TURISTULUI ARTIST”

Proiect implementat de Fundatia Menthor

În parteneriat cu

Asociaţia Culturală Grand Show Constanţa

Cuprins

1. Diagnosticarea serviciilor turistice in zona transfrontaliera Constanta-Dobrich, cu accent pe serviciile conexe de petrecere a timpului liber si turismul pe litoral. Exemple de succes in turismul din zona transfrontaliera Constanta-Dobrich

1.1 Turismul – locul sau in industria mondiala.......................................................................pg. 3

1.2 Structura pietei turistice, particularitati............................................................................pg. 3

1.3 Clasificarea si caracteristicile serviciilor turistice............................................................pg. 6

1.4 Evolutia turismului romanesc si bulgar.............................................................................pg. 12

1.5 Analiza serviciilor turistice in zona transfrontaliera Constanta-Dobrich ........................pg. 14

1.6 Exemple de succes in turismul din zona transfrontaliera Constanta-Dobrich..................pg. 18

1.7 Perspective ale dezvoltarii serviciilor din turism in zona transfrontaliera

Constanta-Dobrich..............................................................................................................pg. 21
2. Identificarea si prezentarea celor mai bune practici europene in domeniul serviciilor conexe. Instrumente si strategii de diversificare a produselor

2.1 Caracteristici ale dezvoltarii turismului in tarile Uniunii Europene. Instrumente si strategii de diversificare a produselor...................................................................................................pg. 23

2.2 Bune practici europene in domeniul turismul si al serviciilor conexe..............................pg. 36
3. Identificarea si prezentarea oportunitatilor de dezvoltare a serviciilor conexe adresate turistilor, prin valorificarea artelor si traditiilor locale

3.1 Oferte culturale din zona transfrontaliera Constanta-Dobrich : evenimente artistice, muzee, expozitii, situri istorice, traditii si mestesuguri.......................................................................pg. 43

3.2 Artisti contemporani din zona transfrontaliera Constanta-Dobrich ce pot fi inclusi in Programul Turistului Artist.....................................................................................................pg. 54

3.3. Organizatii de promovare a artelor, culturii, traditiilor, ce pot fi cuprinse in cadrul Programului Turistului Artist..................................................................................................pg. 56
4. Definirea Programului Turistului Artist. Instrumente si metode necesare pentru implementarea Programului

4.1 Beneficiari ai Programului Turistului Artist si parteneri necesari in dezvoltarea serviciilor conexe......................................................................................................................................pg. 58

4.2 Instrumente si metode necesare pentru implementarea Programului..............................pg. 59
5. Oportunitati de cooperare romano-bulgare in implementarea Programului Turistului Artist si diversificarea serviciilor conexe............................................................................pg. 72
Rezumat Engleza/ English Summary.................................................................................pg. 79

Bibliografie............................................................................................................................pg. 89

Motto:

„Resursele turismului apartin mostenirii comune a omenirii: comunitatile in teritoriile carora ele sunt situate au drepturi si obligatii speciale in privinta acestora”

(OMT, Codul global de etica pentru turism, 1999, Santiago de Chile)

1. Diagnosticarea serviciilor turistice in zona transfrontaliera Constanta-Dobrich, cu accent pe serviciile conexe de petrecere a timpului liber si turismul pe litoral. Exemple de succes in turismul din zona transfrontaliera Constanta-Dobrich
1.1 Turismul – locul sau in industria mondiala

Turismul apare ca un fenomen economico-social specific civilizatiei moderne, puternic ancorat in viata societatii si, ca atare, influentat de evolutia ei. Adresandu-se unor segmente sociale largi si raspunzand pe deplin nevoilor acestora, turismul se detaseaza printr-un inalt dinamism, atat la nivel national, cat si international. De asemenea, prin caracterul sau de masa si prin continutul complex, turismul antreneaza un vast potential material si uman, cu implicatii importante asupra economiei si societatii, asupra relatiilor interumane nationale si internationale.

John Naisbitt¹ identifica, in celebra lucrare “Megatendinte”, turismul ca industria cu cea mai rapida dezvoltare la inceputul mileniului III. Ponderea in continua amplificare a turismului in economia mondiala este un fapt incontestabil. Relevant in acest sens este faptul ca, in comertul international, turismul ocupa a doua pozitie dupa petrol, inregistrand un ritm de crestere superior mediei mondiale. De altfel, turismul apartine sectorului tertiar, care este in prezent cel mai important si mai dinamic element component al economiei in toate tarile dezvoltate.

Pe piata muncii turismul mondial este declarat drept numarul 1 in lume, asigurand peste 250 milioane de locuri de munca, ceea ce inseamna 8% din populatia ocupata a globului.

Activitatile legate de calatorii si turism reprezinta mai mult de 12% din produsul national brut mondial.

Turismul mondial este cel mai important investitor de capital, cu mai mult de 680 miliarde dolari in 2005, totalizand 9,6% din capitalul investitiilor la nivel global, si peste 700 miliarde dolari in 2006.

1.2 Structura pietei turistice, particularitati

Pe masura ce s-a dezvoltat, turismul si-a constituit o piata proprie definita prin factori cu manifestare specifica si determinanti, de natura economica, sociala, politica, geografica si motivationala.

Definita in sens larg, piata turistica reprezinta „sfera economica de interferenta a ofertei turistice, materializata prin productia turistica, cu cererea turistica, materializata prin consum”². Deoarece locul ofertei coincide cu locul consumului, dar nu si cu locul de formare a cererii, interferenta se va transforma in suprapunere in timp si spatiu a celor doua componente, prin intermediul consumului turistic.

Piata turistica are un continut complex, rezultat din faptul ca oferta si cererea vizeaza, concomitent, atat serviciile, cat si bunurile solicitate de turist intr-o gama mai mult sau mai putin diversificata. Datorita acestui continut complex, piata turistica prezinta o serie de interferente si este conditionata de dimensiunile si dinamismul pietelor de servicii si bunuri, asupra carora va exercita, la randul ei, o serie de influente.

Interferentele existente intre piata turistica, piata serviciilor si cea a bunurilor sunt determinate de caracterul complex al produsului turistic, care reprezinta de fapt o combinatie de servicii si bunuri. Pe parcursul voiajului de la locul de resedinta spre destinatiile turistice, de-a lungul sejurului si in timpul calatoriei de intoarcere, turistul consuma o serie de bunuri si servicii pentru a-si satisface nevoile si in vederea obtinerii unor satisfactii, mai mult sau mai putin speciale, dar intr-o conjunctura specifica.

In general, complementaritatea serviciilor turistice constituie o diferenta fundamentala intre piata turistica si piata bunurilor materiale. Relatiile de complementaritate se datoreaza faptului ca nevoile de consum nu pot fi satisfacute de una si aceeasi intreprindere. Turistul consuma, impreuna, prestatiile diferitelor intreprinderi de cazare, transport, alimentatie etc.

Una din particularitatile pietei turistice, in comparatie cu piata bunurilor, este si cea legata de aria sa. In timp ce, pe piata bunurilor obisnuite, relatiile de piata cunosc o anumita concentrare teritoriala, in functie de populatie sau puterea de cumparare a acesteia, pe piata turistica aceste relatii se determina in functie de concentrarea sau dispersarea patrimoniului turistic, a ofertei turistice in ansamblul ei. In aceste conditii, trasarea conturului geografic al pietei intreprinderii de turism se realizeaza tinand cont de distantele pe care turistii le parcurg pana la destinatiile turistice. Piata turistica nu este uniform repartizata teritorial, unele zone dispunand de bogate resurse turistice, fiind regiuni ofertante, iar altele fiind caracterizate ca emitatoare de turisti.

Daca se analizeaza sfera de cuprindere, delimitarea in spatiu, atunci vom avea o piata nationala, limitata la teritoriul unei singure tari precum si o piata turistica internationala ce vizeaza un ansamblu de mai multe tari. Piata turistica nationala se caracterizeaza prin confruntarea ofertei si cererii in interiorul granitelor unei tari, produsele si serviciile turistice fiind realizate prin intermediul actelor de vanzare-cumparare in acelasi spatiu. In cazul pietei internationale, oferta apartine unei anumite tari, iar cererea provine dintr-o alta tara.

Intre piata nationala si cea internationala apar legaturi de interferenta. Dimensiunile si dinamica pietei turistice nationale sunt influentate de raporturile din cadrul pietei turistice internationale, de orientarea cererii turistice la un moment dat, de modul cum sunt dirijate fluxurile turistice si de gradul de competitivitate pe plan international. Astfel, o restrangere a cererii turistice internationale, ca urmare a unor fenomene conjuncturale, politice sau economice, va putea fi compensata prin extinderea cererii interne, care sa asigure utilizarea capacitatilor turistice. Pe de alta parte, extinderea cererii turistice internationale va determina luarea unor masuri de crestere a ofertei turistice (a bazei tehnico-materiale si a productiei de servicii), astfel incat sa poata fi asigurate conditiile pentru satisfacerea intregii cereri.

Pe piata turistica internationala, fiecare tara se manifesta si apare, in raport cu o alta tara, atat ca ofertanta de servicii turistice – deci furnizoare de produse turistice si beneficiara de turisti (tara receptoare de turisti), cat si ca tara solicitanta de servicii turistice, respectiv beneficiara de produse turistice si furnizoare de turisti (tara emitenta de turisti).

Concurenta ofertelor turistice nationale determina aparitia unor fluxuri turistice spre diferite destinatii. Directia si factorii de influenta ai acestor fluxuri trebuie studiati intr-o optica de marketing pentru a identifica modalitatile de atragere a turistilor catre ofertele proprii.

Datorita complexitatii pietei turistice apar o serie de relatii ale acesteia cu pietele de servicii si de bunuri. Analizand legaturile ce exista intre piata turistica si piata serviciilor, trebuie remarcat in primul rand faptul ca piata turistica este, predominant, prin insasi natura sa, o piata de servicii. Atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ, caracteristicile pietei turistice sunt influentate de cele ale pietei de servicii. Ca urmare, se inregistreaza o dezvoltare paralela si in ritmuri apropiate intre cele doua piete. Dezvoltarea pietei turistice este legata de existenta unei oferte diversificate de servicii (de transport, cazare, alimentatie, agrement, tratament etc.). Pe de alta parte, remarcam existenta unor interferente intre piata turistica si cea a bunurilor destinate consumului turistic. Dimensiunile si structura pietei turistice precum si modificarile intervenite in cadrul acesteia (diversificarea formelor de turism, schimbarea raportului dintre acestea) stimuleaza piata de bunuri prin cumpararile de produse specifice diverselor forme de turism. De asemenea, in sens invers, dimensiunile si structura pietei de bunuri utile pe parcursul calatoriei favorizeaza aparitia si dezvoltarea unor noi consumuri turistice. Astfel, fenomenul de fragmentare a concediului ce presupune petrecerea lui atat in sezonul estival pe litoral, cat si iarna la munte a determinat largirea pietei de echipament turistic, deoarece aceste doua forme de turism presupun dotari diferite. Un alt exemplu il constituie dezvoltarea pietei de autoturisme care a influentat favorabil turismul automobilistic.

Caracteristicile pietei turistice sunt determinate de particularitatile celor doua componente ale sale: cererea si oferta. In perspectiva evidentierii dinamicii pietei turistice si a identificarii cailor de optimizare a activitatii firmelor de turism, este necesara analizarea continutului cererii si ofertei turistice, a modului de manifestare in timp, de confruntare si de adaptare reciproca.

Cunoasterea tendintelor in evolutia cererii turistice constituie o conditie a satisfacerii consumului turistic printr-o adaptare corespunzatoare a volumului si structurii ofertei turistice. Aceasta este alcatuita dintr-un complex de oferte partiale paralele (cazare, alimentatie, transport, comert, tratament, agrement). Comparativ cu oferta turistica, care are un caracter rigid, cererea turistica este foarte elastica si supusa unei permanente fluctuatii datorate influentei unei multitudini de factori - politici, economici, sociali, conjuncturali. Legaturile intre cererea si oferta turistica conduc la formarea unor relatii de piata intre productia (prestatia) de servicii turistice si consumul lor efectiv, privite din punctul de vedere al consumatorilor si al prestatorilor de servicii turistice.

Studierea pietei turistice este impusa de asigurarea unei concordante cat mai depline intre cererea de produse turistice si oferta turistica, astfel incat prin volumul si diversitatea acesteia din urma sa se satisfaca intr-o masura cat mai mare gusturile si preferintele celor mai variate categorii de consumatori. In acest scop, cercetarea de marketing va trebui sa identifice capacitatea, dinamica, aria si structura pietei turistice, elasticitatea si prognozarea cererii de produse si servicii turistice.

In vederea patrunderii pe o anumita piata, pentru operatorii din turism se impune sa stabileasca trasaturile caracteristice ale acesteia si anume: care sunt produsele solicitate, ce caracteristici calitative minime trebuie sa indeplineasca pentru a fi acceptate, tendintele preturilor si tarifelor, pozitiile castigate pe piata atat de produsele proprii, cat si de cele ale concurentilor, capacitatea de absorbtie a pietei, comportamentul consumatorilor turistici. Intreprinderile turistice trebuie sa-si raporteze pozitia la piata turistica reala (efectiva), la cea potentiala, precum si la cea teoretica, fiecare dintre acestea avand dimensiuni diferite si fiind intr-o continua schimbare.

Modalitatile de extindere a pietei turistice reale pana la limitele ei potentiale sunt asemanatoare cu cele intalnite in cadrul altor tipuri de piete. Calea extensiva presupune cresterea numarului de turisti prin transformarea nonconsumatorilor relativi in consumatori efectivi, prin actionarea asupra cauzelor care au condus la retinerea de la consumul produsului turistic.

Pe piata turistica exista o concurenta intre produsele turistice (de ex. litoral-munte, circuit-sejur, litoral romanesc-litoral bulgaraesc/grecesc/turcesc) care conduce la extinderea unui segment, pe seama restrangerii pietei pentru un alt segment. In general, aceasta concurenta intre segmentele pietei nu afecteaza dimensiunile ansamblului ei, deoarece, in acest caz, au loc doar transferuri ale consumului de la un produs turistic la altul. Totusi, in situatia in care oferta turistica a unei tari nu poate asigura intreaga varietate de produse turistice, concurenta intre tarile receptoare de turisti va conduce la modificarea dimensiunilor pietei nationale analizate. Ca urmare, piata actuala a unei tari poate fi extinsa prin intermediul unor deplasari ale cererii in cadrul pietei internationale, ca urmare a schimbarilor intervenite in raporturile de competitivitate intre diferitele destinatii turistice.

Dimensiunile pietei reale cunosc permanente transformari prin aparitia unor noi tari ofertante de produs turistic, modificari ale politicii de preturi adoptate de unele tari receptoare de turisti. Toate acestea conduc la schimbarea directiilor marilor curente turistice in favoarea acelor destinatii care devin mai atractive pentru cerere. Piata turistica reala cunoaste un fenomen de extindere si prin intensificarea consumului turistic. Acest lucru este posibil prin alocarea unei parti cat mai mari din timpul liber consumului turistic si prin sporirea cantitatilor consumate (prelungirea perioadei sejurului, lungimii circuitului). Aceasta din urma insa poate avea loc numai pentru anumite consumuri turistice, in principal pentru consumul de servicii suplimentare (excursii, agrement etc.).

Dimensiunile pietei turistice depind de numarul de consumatori, numarul de zile pe care acestia le petrec in tara, zona sau statiunea respectiva si de marimea cheltuielilor lor zilnice. Ca urmare, pentru largirea pietei efective va trebui sa se urmareasca cresterea numarului de turisti, sporirea sejurului mediu si a cheltuielii medii zilnice.

1.3 Clasificarea si caracteristicile serviciilor turistice

Industriei turistice ii sunt caracteristice doua categorii de servicii:

• 
  servicii legate de efectuarea calatoriei (a voiajului propriu-zis)
  
• 
  serviciile prestate la locul de sejur.
  

Intr-o forma simplificata, calatoria turistica implica deplasarea unei persoane (sau a unui grup de persoane) din localitatea (sau tara) de resedinta in localitatea (statiunea) preferata ca destinatie pentru petrecerea timpului de vacanta.

Serviciilor de transport solicitate intr-o asemenea calatorie le sunt caracteristice anumite trasaturi specifice ce decurg din:

• 
  forma de organizare a calatoriei (turism organizat prin agentiile de turism sau turism pe cont propriu);
  
• 
  durata timpului necesar pentru parcurgerea distantelor (dus-intors) si pentru opririle intermediare, in cazul cand sunt programate si etape de vizitare pe traseul ales, in raport cu timpul total afectat perioadei de vacanta;
  
• 
  preferintele fata de conditiile oferite de anumite mijloace de transport.
  

Serviciile privind sejurul reprezinta, de fapt, un complex de servicii eterogene, incluzand ca elemente principale o serie de prestatii destinate in primul rand satisfacerii necesitatilor fiziologice cotidiene ale omului si care, prin natura lor, nu sunt specifice in exclusivitate fenomenului turistic, la care se adauga si prestatiile de servicii pentru petrecerea agreabila a timpului liber.

In stransa corelatie cu volumul, structura si intensitatea cererii de servicii turistice, ponderea cu care participa aceste servicii la formarea unui produs turistic difera de la un caz la altul, depinzand de posibilitatile organizatorilor de turism de a satisface, la un moment dat, cererea turistica, in conditiile concrete ale diferitelor zone de interes turistic.

Clasificarea serviciilor turistice in functie de structura produselor turistice

In cele ce urmeaza, unele din aceste servicii sunt prezentate exemplificativ:

Serviciile de informare a clientelei turistice: informarea corecta si la timp, sfatuirea turistilor in alegerea si perfectarea programelor si aranjamentelor constituie o conditie esentiala a bunei desfasurari a consumului turistic si, prin natura lor, aceste servicii de informare pot fi grupate in:

• 
  informatii necesare turistilor in perioada de pregatire a calatoriilor turistice;
  
• 
  informarea si sfatuirea turistilor in momentul perfectarii aranjamentelor;
  
• 
  informatii suplimentare in cursul desfasurarii calatoriilor turistice.
  

Campul de cuprindere a informatiilor pe care un turist potential sau un turist ajuns la locul de destinatie a calatoriei turistice le solicita, este deosebit de divers, printre acestea numarandu-se:

• 
  informatiile privind continutul programelor oferite de o agentie, respectiv pe care turistul doreste sa le cumpere;
  
• 
  informatiile privind excursiile organizate, tururile de oras etc.;
  
• 
  informatii privind unele aspecte ale organizarii calatoriilor (programe de zbor ale companiilor de transporturi aeriene, mersul trenurilor, conexiuni posibile etc).
  

In activitatile de informare sunt angrenate practic toate verigile organizatoare (tour-operatorii), verigile distribuitoare si unitatile prestatoare de servicii.

Serviciile de intermediere: grupeaza o multitudine de activitati pentru facilitarea circulatiei turistice si pentru petrecerea agreabila a timpului de vacanta al turistilor. In aceasta categorie eterogena de servicii pot fi mentionate:

• 
  serviciile de rezervari:
  

• 
  bilete de calatorie pe mijloace publice de transport (avion, tren, vapor);
  
• 
  bilete pentru spectacole (artistice, culturale, sportive etc);
  
• 
  programari pentru consultatii medicale;
  
• 
  servicii de rezervari in alte unitati turistice (hoteluri, restaurante etc).
  

• 
  servicii de intermediere:
  

• 
  obtinerea vizelor necesare pentru calatoriile in strainatate;
  
• 
  procurarea unor marfuri si medicamente, expedierea lor la resedinta turistului;
  
• 
  mijlocirea serviciilor efectuate de alte unitati specializate (service pentru intretinere si reparatii de autoturisme, reparatii de obiecte de uz personal, developari de filme etc).
  

• 
  servicii de inchiriere:
  

• 
  de autoturisme cu si fara sofer (rent-a-car)
  
• 
  de rulote;
  
• 
  de inventar, echipament si material sportiv;
  
• 
  de ambarcatiuni nautice;
  
• 
  de inventar pentru plaja;
  
• 
  de biciclete pentru plimbari in statiune si in zonele apropriate.
  

Serviciile si activitatile turistice cu caracter special: in aceasta categorie se includ practic toate serviciile, activitatile, programele etc., menite sa faciliteze un sejur cat mai agreabil si diversificat. Prin natura lor, asemenea servicii sunt solicitate ocazional, in functie de preferintele anumitor turisti sau grupuri de turisti. Deoarece aceste servicii au un caracter extrem de eterogen, o stricta grupare a lor nu este posibila. Pentru exemplificare pot fi mentionate unele servicii cu caracter special:

• 
  serviciile prestate pentru oamenii de afaceri (inchirieri de apartamente, de birouri, asigurarea serviciilor de secretariat si de traduceri etc);
  
• 
  servicii de organizare a unor congrese, simpozioane, seminare sau alte forme de reuniuni;
  
• 
  programe de vanatoare si pescuit sportiv in zonele special amenajate;
  
• 
  serviciile de asigurare a securitatii turistilor, inclusiv actiunile de salvare (salvamont, salvamar);
  
• 
  asistenta medicala pentru insotirea, ingrijirea si supravegherea persoanelor cu dizabilitati, pentru care este necesara continuarea tratamentelor in perioada vacantei;
  
• 
  asistenta veterinara pentru ingrijirea unor animale de rasa, proprietatea turistilor (caini de vanatoare etc), numai in obiectivele de cazare in care este admis accesul animalelor respective;
  
• 
  programe speciale si servicii pentru copii mici ai caror parinti doresc sa participe la diverse actiuni turistice (crese, sali de joaca, unde copiii isi petrec o parte din zi sub supravegherea unor educatoare calificate);
  
• 
  programe artistice pentru copii (concursuri de desene, dansuri, cantece si jocuri etc);
  
• 
  baby-sitter - supravegherea copiilor mici de catre un personal calificat, spre a permite parintilor sa participe la programele oferite in orele de seara si de noapte;
  
• 
  unitati de alimentatie specifice pentru copii (baby-bar).
  

Serviciile si activitatile turistice cu caracter cultural: turismul are menirea sa indeplineasca un rol cultural-educativ de mare importanta. Programele de excursii includ vizitarea unor obiective de interes turistic aflate intr-o regiune sau alta, sau chiar pe tot intreg teritoriul unei tari; programele cultural-artistice permit imbogatirea cunostintelor de cultura generala; excursiile tematice (istorice, religioase, stiintifice etc) si vizitele documentare organizate pe teme profesionale contribuie la largirea cunostintelor de specialitate ale participantilor. Ambianta vacantelor face ca asemenea acumulari de noi cunostinte, de noi impresii sa se realizeze intr-un cadru recreativ, practic fara efort din partea turistilor. Din multitudinea de posibilitati de participare la activitatile cu caracter cultural-educativ pot fi enumerate:

• 
  spectacole de teatru, opera, opereta, recitaluri, concerte de muzica clasica;
  
• 
  spectacole traditionale, evenimente cu specific local sau regional si implicarea activa a turistilor in aceste evenimente – invatarea unor pasi de dans sau a unor cantece, de exemplu
  
• 
  spectacole evocative de sunet si lumina pe fundalul unor locuri istorice;
  
• 
  vizite la muzee, case memoriale, galerii de arta, expozitii de arta;
  
• 
  vizite in atelierele mestesugarilor/artizanilor locali, observarea si deprinderea tehnicilor de lucru ale respectivilor mesteri
  
• 
  conferinte si concerte educative (cu audieri de programe muzicale, proiectii de filme sau DVD);
  
• 
  concursuri pe diverse teme;
  
• 
  concursuri de orientare turistica;
  
• 
  intalniri cu personalitati (scriitori, poeti, artisti etc)
  

Serviciile si activitatile cu caracter recreativ: activitatile recreative, inclusiv odihna activa, cuprind cele mai diverse domenii si se individualizeaza in conditiile concrete in care se desfasoara (mediu natural, mediul creat, sezonalitate etc), potrivit preocuparilor turistilor, preferintelor acestora, varstei etc. Pot fi mentionate:

• 
  programele distractive colective (serate, baluri mascate, sezatori etc);
  

• 
  muzica de promenada in parcurile publice din statiuni;
  
• 
  activitati de club;
  
• 
  programe distractive ale unitatilor de alimentatie;
  
• 
  concursuri distractive dotate cu premii (de dans, de frumusete, concursuri pentru sculpturi in nisip etc);
  
• 
  parcuri de distractii si de agrement;
  
• 
  carnavaluri, serbari marinaresti, serbarea florilor etc.;
  
• 
  plimbari in statiune si in imprejurimi (cu trasura, cu sania etc);
  
• 
  jocuri distractive de societate de interior (sah, domino, bridge, bowling) si exterior (intreceri sportive amicale, sub indrumarea instructorilor, jocuri de societate, sub indrumarea animatorilor culturali etc);
  
• 
  actiunile si programele distractive colective, specifice diferitelor anotimpuri (cina in aer liber la foc de tabara, concursuri de construire a omului de zapada etc).
  

Serviciile si activitatile turistice cu caracter sportiv: aceste activitati se imbina, de obicei, cu activitatile distractive si includ toate manifestarile sportive la care participa activ turistii ce practica diverse ramuri sportive fie sporadic (incepatori, amatori), fie sistematic. In functie de predilectiile turistilor, activitatile sportive se desfasoara individual sau in grup, putand evolua pana la organizarea unor competitii amicale intre echipele formate ad hoc. Unele activitati sportive necesita indrumarea si supravegherea desfasurarii lor din partea unui personal experimentat (profesori de gimnastica, instructori de inot, de tenis, instructori alpinisti etc), care organizeaza si cursurile de initiere in aceste ramuri sportive. Ca si activitatile de agrement, activitatile sportive se desfasoara atat in incinta unor obiective cu destinatie sportiva (sali de sport, piscine acoperite sau in aer liber), cat si in salile de gimnastica din unele complexe hoteliere (aerobica, culturism, gimnastica sportiva).

Gama posibilitatilor de activitati sportive este extrem de variata si oferta de servicii se orienteaza dupa conditiile naturale locale ale statiunilor (sporturi de vara/ de iarna, alpinism, drumetii etc.).

Servicii turistice cu caracter de cure balneare si tratamente balneomedicale: in formele sale incipiente turismul balneomedical si intr-o masura considerabila turismul in statiunile climaterice a constituit o forma a turismului de lux. In secolul XIX si la inceputul secolului XX s-a conturat chiar un "cult" al statiunilor balneare, frecventate nu atat din motive de ingrijire a sanatatii, cat mai ales din motive de prestigiu, de catre paturile sociale cu venituri ridicate.

In conditiile turismului modern se inregistreaza o continua crestere a cererii pentru tratamentele balneomedicale, reflectata prin sporirea considerabila a numarului de curanti in majoritatea tarilor in care exista factori naturali de cura, suficient de atractivi pentru a contribui la promovarea acestei forme de turism. Printre factorii ce contribuie la dezvoltarea turismului balneomedical se numara:

• 
  tendinta actuala pe plan mondial de a inlocui, in unele afectiuni cronice, tratamentul medicamentos (domeniu in care dupa afirmatia specialistilor s-au facut in ultimul timp multe abuzuri), cu tratamente cu factori naturali de cura, ecologici si adecvati organismului uman suprasolicitat de ritmul vietii citadine moderne;
  
• 
  imbinarea turismului propriu-zis cu turismul balnear (placutul cu utilul), asigurand turistului posibilitatea ca, in timpul concediului, sa-si ingrijeasca sanatatea si sa se reconforteze, vizitand totodata si alta localitate sau o tara straina;
  
• 
  dezvoltarea balneologiei sociale, care face ca numarul celor ce beneficiaza de cure balneare, total sau partial sponsorizate de asistenta sociala, sa fie mereu in crestere.
  

O strategie stiintific fundamentata de diversificare a serviciilor turistice in statiunile balneoclimaterice trebuie sa ia in considerare diferitele categorii de clientela ce formeaza segmentele de piata catre care se adreseaza aceste servicii. Practica internationala si practica turistica din tara noastra demonstreaza ca, in nici o forma de turism - exceptand turismul de lux - preferintele si nevoile nu sunt atat de individualizate ca in formele turismului de tratamente balneare. Deoarece comportamentul acestei clientele nu se deosebeste cu nimic de comportamentul turistilor obisnuiti, statiunile climaterice trebuie sa fie in masura sa ofere, in paralel cu serviciile medicale de tratament, si serviciile turistice pe care le solicita turistii.
Consumul de servicii turistice se caracterizeaza printr-o serie de particularitati, care diferentiaza acest consum specific de consumul de marfuri si imprima unele caracteristici serviciilor turistice. Printre aceste caracteristici specifice pot fi mentionate:

1. cererea de servicii turistice interne si internationale este in continua evolutie, dar cresterile de solicitari de servicii nu au ritmicitate constanta si nici o dispersare unitara spre toate destinatiile turistice.

2. consumul turistic are un pronuntat caracter sezonier, datorita concentrarii solicitarilor de servicii in diferite perioade de timp in decursul unui an.

3. spre deosebire de cererea turistica, ce se manifesta printr-o elasticitate pronuntata, oferta de servicii este relativ rigida, limitata in timp si spatiu la capacitatile de nuclee receptoare de care dispune baza materiala.

4. oferta de servicii este orientata spre a putea prelua si acoperi solicitarile din varf de sezon, de unde pot fi desprinse concluzii privitoare la riscul nevalorificarii partiale (uneori chiar totale) a unor capacitati receptoare, care, desi disponibile, nu sunt ori nu pot fi utilizate in afara perioadelor de sezon plin.

5. prin natura lor, serviciile sunt perisabile; serviciile turistice nu pot fi stocate si, spre deosebire de comertul cu marfuri, unde o marfa nevanduta azi poate fi valorificata intr-o perioada viitoare, in turism, orice nefolosire intr-o perioada de referinta a capacitatilor disponibile de nuclee receptive si a personalului echivaleaza, practic, cu o irosire a potentialului de servire inglobat in aceste capacitati.

6. oferta turistica este pe de o parte, rezultanta unor combinatii cu posibilitati multiple a elementelor de atractie turistica pe care le ofera patrimoniul turistic al unei tari, regiuni, localitati si baza materiala turistica existenta pe teritoriul respectiv, iar pe de alta parte, rezultanta contributiei umane care modeleaza serviciile.

7. produsul turistic reprezinta pachete de activitati, presupunand o inlantuire logica si fluenta a diferitelor prestatii incluse in programele si aranjamentele concepute astfel incat serviciile sa fie dozate in diverse combinatii, fiabilitatea serviciilor fiind orientata dupa natura si caracteristicile produselor turistice oferite spre comercializare.

8. posibilitatile de combinare si de substituire a diverselor variante si componente de servicii constituie o rezerva potentiala considerabila pentru individualizarea ofertei turistice si de sporire a gradului de atractivitate a programelor oferite.

9. consumul de servicii turistice satisface exigentele unor motivatii deosebit de eterogene si complexe, intr-o ordine fireasca, riguros determinata in functie de formele de turism practicate, de natura serviciilor respectivelor si de locul si momentul in care devine necesar consumul acestor servicii componente ale fiecarui produs turistic in parte.

10. prestatiile turistice reprezinta eforturile conjugate ale tuturor unitatilor economice care ofera servicii specifice si nespecifice atat turistilor din tara, cat celor straini. Acest fapt justifica aprecierea ca prestatiile de servicii turistice reprezinta, in ultima instanta, contributia sectoarelor economiei nationale la dezvoltarea industriei turistice din tara noastra.
1.4 Evolutia turismului romanesc si bulgar

Evolutia, atat a turismului national, cat si a celui international se caracterizeaza, la nivel mondial, printr-o tendinta de crestere datorita influentei factorilor economici, demografici, politici, sociali. Turismul international are, in aceasta situatie, cea mai importanta crestere datorita dorintei oamenilor de a vizita alte tari, de a cunoste alte civilizatii, obiceiuri dar si datorita progresului tehnic inregistrat in domeniul transporturilor, progres care permite calatorii mai rapide si mai confortabile pe distante din ce in ce mai lungi.

Evolutia turismului international se poate aprecia prin actiunea a doi indicatori: sosirile/plecarile de turisti si incasarile/cheltuielile din turismul international.

Turismul din Romania, exprimat in sosiri internationale, a avut un parcurs dificil in ultimii 12 ani. In afara unei usoare cresteri in 1999, care si-a mentinut nivelul in 2000, sosirile turistilor in tara au avut un declin continuu din 1995. In ultimii 4 ani, insa, s-a vazut o crestere impresionanta, in 2006, Romania inregistrand un numar de 6.037.000 vizitatori straini Bulgaria, la randul ei, a inregistrat o crestere de 14,4% in anul 2004 (4.630.000 sosiri) in raport cu anul 2003.

Sosiri internationale in Romania in 2006


Marea majoritate a sosirilor internationale in Romania provin din Europa. Dintre vizitatorii anuali, aproximativ 75% reprezinta sosiri din 5 tari cu care Romania se invecineaza: Ucraina, Moldova, Bulgaria, Ungaria, Serbia & Muntenegru. Totusi, din analiza cifrelor privind cazarea arata ca un numar ridicat din aceste sosiri nu se regasesc in registrele unitatilor de cazare si stau fie la prieteni sau rude, fie nu innopteaza in Romania (la nivelul anului 2004, de exemplu, din cei 6.600.000 de vizitatori care au intrat in tara, doar 1.359.000 s-au regasit in registrele unitatilor de cazare). In acest context, impactul asupra economiei nu este doar mai redus, dar si dificil de cuantificat.

Bulgaria a inregistrat, la nivelul anului 2006 un numar de 7 499 117 sosiri internationale, dintre acestea, peste 4 364 557 regasindu-se in registrele unitatilor de cazare.

In ceea ce priveste structurile de primire turistice, in anul 2006, numarul acestora se ridica in Romania la 281.000 locuri de cazare, 70% din unitatile de cazare fiind, insa, de 2 stele sau mai putin. La nivelul aceluiasi an, s-a inregistrat o crestere a numarului de hoteluri din mediul urban dar si a pensiuniilor rurale, datorita sprijinirii investitiilor in aceste tipuri de structuri de cazare prin programele comunitare (SAPARD).
Unitati de cazare si locuri de cazare in functie de locatie in 2006


Cel mai ridicat procent de unitati de cazare se afla pe litoral, dar beneficiaza de celo mai redus sezon, deschis in medie, mai putin de trei luni pe an. Pe de alta parta, nici macar in cursul perioadelor de functionare, gradul de ocupare nu este foarte ridicat.

In anul 2006, Bulgaria dispunea de 2887 unitati de cazare (252 305 locuri), dintre acestea 128 (23 934 locuri de cazare) aflandu-se in districtul Dobrich.

Cifrele privind durata sejurului sunt dificil de stabilit, fata de numarul mare de vizitatori straini care nu se regasesc in registrele oficiale de cazare. Pentru aceia care se cazeaza, durata sejurului ramane constanta in jurul valorii de 2,5 zile in ultimii 7 ani. Acest lucru reflecta numarul vizitatorilor din tarile invecinate si tendinta pentru excursii de weekend in afara Bucurestiului, in mod special catre litoral si munte. Turistii romani tind sa stea mai mult in afara tarii, in medie 4 zile.
Referindu-ne la previziunile legate de dezvoltarea turismului in Europa, World Travel and Tourism Council (WTTC), in cadrul asa-numitului „Monitor de competitivitate” elaborat in parteneriat cu Christel deHann Turism and Travel Research Institute de la Universitatea din Nothingham – Marea Britanie in 2004, ratele cele mai mari de crestere pentru perioada 1995-2020 sunt prognozate pentru Croatia (+8,4% pe an in medie), Federatia Rusa (+6,8% pe an), Slovenia (+6,0% pe an), Turcia (+5,5% pe an), Bulgaria si Romania (amandoua cu 4,6% pe an).

Previziunile WTTC si ale partenerului de cercetari OEF sunt pozitive, indicand o crestere anuala a cererii in turism de 7,9% pentru urmatorii 10 ani, situand Romania pe locul 4 in lume in ceea ce priveste cresterea pe termen lung. Daca aceasta crestere este realizata, economia turismului si calatoriilor va contribui cu 5,8% la PIB al Romaniei in 2016, apreciaza WTTC. 

1.5 Analiza serviciilor turistice in zona transfrontaliera Constanta-Dobrich
1.5.1 Punctele slabe ale zonei transfrontaliere Constanta-Dobrich ca destinatie turistica

Patrimoniu cultural si natural

• 
  Starea de degradare a numeroase cladiri si monumente istorice
  
• 
  Calitatea slaba a prezentarii si traducerii in muzee
  
• 
  Rigiditatea institutiilor culturale in desfasurarea programului de vizita indiferent ca este sau nu sezon turistic
  
• 
  Comunicare si colaborare redusa intre institutiile culturale, artisti si autoritati publice, atat la nivel local, cat si la nivelul intregii zone transfrontaliere
  
• 
  Lipsa investitiilor autoritatilor publice in dezvoltarea si promovarea obiectivelor culturale – muzee, monumente etc.
  
• 
  Lipsa unei baze de date a festivalurilor si a evenimentelor culturale care sa permita o promovare eficienta pentru turisti (interni si straini)
  
• 
  Numar redus al evenimentelor culturale care sa fie legate de numele unor obiective turistice
  
• 
  Sustinerea slaba a traditiilor si obiceiurilor locale
  
• 
  Slaba promovare a artistilor si artizanilor locali
  
• 
  Legislatia privind conservarea cladirilor si pastrarea caracteristicilor arhitecturale nu este implementata
  
• 
  Lipsa constiintei/educatiei a ceea ce inseamna patrimoniu cultural national, mobil si imobil, si a importantei acestuia in prezent dar, mai ales, in viitor
  
• 
  Slaba gestionare si promovare a resurselor naturale din regiune – parcuri si rezervatii naturale din regiunea transfrontaliera, lacuri cu namoluri sapropelice (Techirghiol, Nuntasi in apropiere de vechea cetate Histria)
  

Infrastructura, transport si comunicatii

• 
  Numarul redus al indicatoarelor turistice la obiectivele si atractiile turistice – indicatoare turistice conventionale internationale de culoare maro, lipsa traducerilor in limbi de circulatie internationala
  
• 
  Lipsa soselelor de centura in jurul oraselor istorice
  
• 
  Acces limitat pentru persoanele cu dizabilitati la numeroase hoteluri si puncte de atractie turistica
  
• 
  Lipsa parcarilor si a grupurilor sanitare in numeroase obiective turistice
  
• 
  Retea redusa si incorect raspandita a centrelor de informare turistica
  
• 
  Oferta de agrement saraca din punct de vedere cantitativ (numar redus al facilitatilor) si uzata moral din punct de vedere al echipamentelor/instalatiilor, atat in ceea ce priveste oferta de agrement adresata turismului de masa, cat si cea destinata formelor alternative de turism (turism activ, ecoturism, turism cultural, turism rural etc.) In acelasi timp, oferta de agrement existenta este concentrata in zona statiunilor de pe litoral. La nivelul judetului Constanta, aceasta se refera, in principal la agrementul terestru de interior si in aer liber si agrementul acvatic (agrementul de plaja si cel nautic). Agrementul de interior este reprezentat de discoteci, sali de jocuri distractive si de noroc si baruri de noapte, iar ca principala functie a acestuia este cea de divertisment care se adreseaza in special turistilor tineri. Trebuie precizat, de asemenea, ca districtul Dobrich (statiunile Albena, Kavarna, Roussalka) dispune, totusi, de o oferta de agrement mai bogata decat judetul Constanta: terenuri multiple pentru practicarea sporturilor precum tenisul, fotbalul, baschetul, windsurfing, tir cu arcul, golf, parapanta desupra marii, ski nautic, sporturi pe plaja, inchirierea de biciclete pentru plimbari, cluburi de yacht, scoala de calarie, jeep safari Roussalka – districtul Dobrich
  
• 
  Mediu rural slab dezvoltat din punct de vedere al ofertei turistice (infrastructura de cazare, agrement)
  
• 
  Slaba dotare a aeroporturilor locale si a garilor
  

• 
  Calitatea slaba a trenurilor si a autobuzelor
  
• 
  Folosirea slaba a surselor de energie alternativa
  
• 
  Datorita faptului ca s-a practicat un turism de masa, ponderea hotelurilor de 1-2 stele depaseste 80%, in timp ce hotelurile de 3, 4 si 5 stele au o pondere foarte scazuta.
  
• 
  Numeroase unitati de cazare necesita modernizare
  
• 
  Facilitati de campare adesea de slaba calitate
  
• 
  Dotari depasite in numeroase statiuni balneare
  
• 
  Rute de transport aerian national si orare de zbor necoordonate
  
• 
  Lipsa unui centru international de conferinte special destinat acestui scop
  

Cadrul legal si organizarea

• 
  Absenta politicilor de dezvoltare economica si turistica unitara a judetului Constanta, in cele trei unitati teritoriale specifice: zona litorala, zona centrala si zona dunareana, dar toate strans legate de zona litorala, dar si a districtului Dobrich,
  
• 
  Absenta politicilor coerente de dezvoltare integrata a zonei transfrontaliere Constanta-Dobrich (infrastructura si echipare tehnico-edilitara, protectia si reabilitarea mediului natural si construit etc.)
  
• 
  Lipsa structurilor institutionale de dezvoltare regionala a turismului
  
• 
  Lipsa stimulentelor si a mecanismelor de sprijin pentru investitori
  
• 
  Normele de acordare a autorizarilor in turism necesita o revizuire pentru a satisface cerintele curente ale pietei
  

Marketing si Promovare

• 
  Lipsa unei imagini puternice, pozitive a Romaniei si Bulgariei si a litoralului romano-bulgar in strainatate ca destinatii turistice
  

• 
  Lipsa unui plan de marketing oficial al destinatiilor turistice la nivel national si regional
  
• 
  Cercetarea insuficienta a pietei pe plan local si regional
  
• 
  Nivelul de pregatire al personalului din turism si servicii conexe in scadere ca urmare a migratiei fortei de munca
  
• 
  Numar insuficient al personalului din birourile Autoritatii Nationale pentru Turism din strainatate, fapt ce limiteaza patrunderea pe piata
  
• 
  Retea necoordonata de centre de informare turistica in Romania si Bulgaria, respectiv la nivelul judetului Constanta si a districtului Dobrich, care sa ofere servicii la diferite niveluri
  
• 
  Insuficienta utilizare a mijloacelor informatice si a internetului pentru informare, marketing si rezervare
  
• 
  Colaborare redusa a sectorului public/privat pe probleme de marketing
  

Altele

• 
  Sezon turistic scurt al statiunilor de pe litoral – 3 luni pe an
  

1.5.2 Puncte tari ale zonei transfrontaliere Constanta-Dobrich ca destinatie turistica

Patrimoniu cultural si natural

• 
  Situri istorice tracice si din perioada Greciei si Romei antice
  
• 
  Numeroase muzee, locuri de pelerinaj, artisti locali
  
• 
  Bogatia traditiilor si obiceiurilor, datorita asezarii zonei transfrontaliere Constanta-Dobrich la confluenta a numerose civilizatii si popoare (civilizatia europeana si cea orientala, crestini si musulmani, greci si romani, slavi si latini), potrivite pentru dezvoltarea turismului cultural si rural pe durata intregului an
  
• 
  Potentialul natural al zonei transfrontaliere (de exemplu, rezervatiile Masivul Cheia si Fantanita-Murfatlar, pestera Movile-Mangalia in judetul Constanta sau rezervatiile naturale Baltata, padurea de liane Balta, Golful Pasarii, Kaliakra in districtul Dobrich), potrivite pentru dezvoltarea ecoturismului
  
• 
  Existenta unor statiuni balneomedicale recunoscute, precum Techirghiol (Constanta) sau Tuzlata (Dobrich), potrivite pentru dezvoltarea turismului medical pe tot parcursul anului, nu doar in perioada estivala
  

Infrastructura, transport si comunicatii

• 
  Pozitia in teritoriu: regiunea Dobrogea in general si litoralul, in particular, au o importanta pozitie strategica, politica si economica, fiind situate la interferenta a doua mari zone geopolitice: Europa Central-vestica si Orientala si Asia de Vest si Sud – Vest;
  
• 
  Orientarea geografica a plajei – spre rasarit - permite cura benefica de raze ultraviolete
  
• 
  Autostrada A2, drumurile europene E 60, E 87, E 29, magistrala feroviara Bucuresti – Constanta.
  
• 
  Existenta aeroportului international Mihai Kogalniceanu, a porturilor maritime Constanta si Mangalia , precum si a Canalulului Dunare - Marea Neagra in judetul Constanta, existenta porturilor de la Balchik si Kavarna in districtul Dobrich
  
• 
  Proiecte in derulare – suport pentru activitatea turistica viitoare: autostrazi la nivelul ambelor tari care sa faciliteze accesul dinspre Vestul Europei, extindere port Constanta, modernizare transport feroviar, terminale pentru transport maritim pentru turisti etc.
  

1.5.3 Oportunitati ale zonei transfrontaliere Constanta-Dobrich ca destinatie turistica

• 
  Programe nationale, regionale, europene de revigorare a turismului in zona litoralului Marii Negre (sprijinirea restaurarii patrimoniului cultural, a conservarii patrimoniului natural, a diversificarii ofertelor de agrement, a instruirii personalului din turism si servicii conexe, a reabilitarii facilitatilor de cazare etc.)
  
• 
  Posibilitatea dezvoltarii turismului cultural, ecoturismului, turismului activ, in comparatie cu principalele destinatii din regiune
  
• 
  Proiecte internationale de asistenta in conservarea si marirea plajelor, conservare a zonei costiere
  
• 
  Cresterea numarului de hoteluri cu standarde de confort de trei si patru stele in detrimentul celor nemodernizate
  
• 
  Cresterea numarului de structuri turistice cu functiuni de cazare in conformitate cu tendintele pe plan international: de dimensiuni reduse, personalizate, dar si all inclusive
  
• 
  Implicarea touroperatorilor importanti pe piata internationala in incoming pe litoral
  
• 
  Alinierea legislatiei la cea europeana in gestionarea plajelor, managementul integrat al zonei costiere
  

1.5.4 Amenintari la adresa zonei transfrontaliere Constanta-Dobrich ca destinatie turistica

• 
  Dezvoltarea net superioara a produsului similar in Grecia, Turcia, Croatia, Slovenia si alte tari din zona;
  
• 
  Eroziunea accelerata a plajelor si falezelor si actiunea umana agresiva asupra zonelor naturale salbatice, nerespectand principiile dezvoltarii durabile(ridicarea de numerose constructii – vile, pensiuni, hoteluri, complexe turistice, dar si de obiective industriale in jurul unor plaje sau langa obiective naturale si culturale mai putin afectate pana in prezent de actiunile oamenilor), cu impact negativ asupra florei si faunei, dar si asupra patrimoniului cultural
  
• 
  Posibila scadere a veniturilor din turism ca urmare a accentuarii sezonalitatii si a tendintei de turism de weekend;
  
• 
  Scaderea puterii de cumparare a populatiei
  
• 
  Tendinta de migrare a fortei de munca in strainatate;
  

1.6 Exemple de succes in turismul din zona transfrontaliera Constanta-Dobrich
Judetul Constanta apartine, alaturi de Regiunea Dobrich (Bulgaria) vechii provincii Dobrogea, situata pe tarmul vestic al Pontus Exinus (Marea Neagra). Localitatile acestei provincii isi au originile in vremurile Greciei Antice. Asezarile din Dobrogea sunt cele mai vechi asezari din Romania si Bulgaria: Tomis (astazi Costanta) a sarbatorit in 1991, 2500 de ani de existenta, si 2250 de ani de la prima atestare documentara; Callatis (astazi Mangalia), Histria, Axiopolis (astazi Cernavoda), Shabla in Districtul Dobrich adaposteste ruinele cetatii antice Canon Limen. In Dobrogea, viata s-a desfasurat de-a lungul secolelor in stransa relatie cu istoria romanilor, pamant aflat la intersectia civilizatiilor, in care zona transfrontaliera Constanta-Dobrich a costituit nod de comunicatie important, facand legatura intre Orient si Occident.

Desi au un potential imens de practicare a noilor forme de practicare a turismului, care sunt strans legate de respectarea principiilor dezvoltarii durabile, atat judetul Constanta, cat si districtul Dobrich au pus accent, in ultimii 18 ani, pe dezvoltarea turismului de masa, pe oferirea unor servicii turistice mai putin competitive la nivel international, limitarea acestora la 3 luni pe an (sezonul estival) si cu un impact negativ asupra mediului inconjurator (construirea de facilitati de cazare si de agrement neconforme standardelor internationale privind protectia mediului, generarea de deseuri in cantitati foarte mari, deversarea deseurilor menajere direct in mare etc.).

Totusi, in ultimii ani (si mai ales in contextul integrarii Romaniei si Bulgariei in Uniunea Europeana) se remarca o tendinta de reorientare a turismului si de adaptare la cerintele pietei internationale.

Printre exemplele de succes in oferirea serviciilor turistice in zona transfrontaliera Constanta-Dobrich pot fi mentionate:

Judetul Constanta

Traseul I - Basarabi – Adamclisi – Ion Corvin – Oltina (o zi)

Plecand din municipiul Constanta spre sud-vestul judetului, vizitatorii acestor taramuri patrund direct in istoria veche imediat ce aleg sa parcurga traseul Basarabi – Adamclisi – Ion Corvin – Oltina. Traseul se adreseaza deopotriva adeptilor turismului cultural, ecoturismului, turismului religios, turismului activ si oricaror turisti interesati de istoria straveche si de frumusetile meleagurilor dobrogene.

Basarabi: Turistii sunt „ademeniti” inca de la inceputul calatoriei cu minunatele bogatii ale regiunii. In imediata apropiere a municipiului Constanta se arata dealurile calcaroase ale Murfatlarului, acoperite cu vie din vita nobila. Legenda spune ca insusi Dionysus, Zeul Vinului, s-ar fi nascut pe aceste meleaguri mirifice apartinand stravechii Tracia.

De-a lungul vremii, aici au fost cultivate soiuri nobile precum Chardonnay, Pinot Gris si Pinot Noir, Riesling Sauvignon, Cabernet sau Traminer Rosé.

La baza acestor dealuri au fost descoperite mai multe bisericute si cripte sapate in cariera de creta de la Basarabi. Datand din secolele IX - XI d.Hr., acest monument arheologic este considerat a fi de o inestimabila valoare datorita inscriptiilor cu caractere gotice, germanice, grecesti si slavone din interior, ce atesta prezenta crestinismului pe pamanturile dobrogene inca din cele mai vechi timpuri.

Adamclisi: Aici se regasesc numeroase urme ale razboialeor geto-dacice si ale convieturii acestora. Dintre acestea, este adus in atentia turistilor monumentul Tropaeum Traiani, considerat “actul de nastere al poporului roman”. In muzeul din apropiere sunt pastrate fragmente ale monumentului original, ridicat intre anii 106 – 109 d.Hr. din dispozitia imparatului Traian, dar si alte piese de arhitectura si epigrafie, opaite, monede, unelte si podoabe din acele vremuri.

Program de vizitare: zilnic, intre orele 8-20, in sezonul estival, si intre orele 9-17, in extra-sezon.

Pestera Sf Andrei: Dupa incursiunea in istoria straveche a Constantei, turistii poposesc apoi in padurea din vecinatatea comunei Ion Corvin, in inima unui deal, unde a sihastrit Sfantul Andrei, Apostol al lui Iisus Hristos, incepand de pe aceste meleaguri crestinarea Romaniei de azi.

Manastirea Dervent: La circa 20 de kilometri, pe drumul spre Ostrov, in jurul unei pietre cu efecte tamaduitoare, dupa cum spun localnicii, care creste de la an la an, a fost ctitorita Manastirea Dervent, care inseamna „peste vale”. Turistii se pot caza aici, in complexul monahal.

Pacuiul lui Soare: La poalele podisului Oltina, in mijlocul unui brat al Dunarii se afla o insula denumita Pacuiul lui Soare. Pe aceasta insula, a fost construita intre anii 971 – 972 de catre imparatii Bizantiului, cetatea Vicina, in scopul reinstaurarii puterii lor la gurile Dunarii de Jos. O parte a ruinelor fostei cetati se mai vad si astazi, dar cea mai mare parte se afla sub apele vechiului fluviu si se arata doar in verile secetoase atunci cand acestea scad si scot la iveala urme ale fortificatiilor si chiar scheletul unei corabii din vechime. Legenda spune ca o fiinta mitologica, “Samca Samodiva”, un amestec de zana si dragon subacvatic sta de straja si astazi in adancuri pentru apararea cetatii inghitita de apele Dunarii.
 Traseul II – Medgidia – Capidava – Topalu – Harsova (o zi)

Acest traseu turistic imbina arta (prin muzee), cu istoria si arheologia atat de specifice Dobrogei (castrul roman si cetatile sale din aceasta regiune), oferind totodata turistilor posibilitatea de a degusta vinurile renumite ale podgoriilor de la Murfatlar si Medgidia si de a se familiariza cu bucataria si folclorul dobrogene la Crama Murfatlar.

Medgidia: Orasul Medgidia este considerat a fi al doilea municipiu ca importanta economica si sociala din judetul Constanta. Printre cele mai importante obiective turistice ale sale, se afla Muzeul de Arta “Lucian Grigorescu”, unde sunt expuse opere ale celor mai valorosi artisti romani, clasici si contemporani, care s-au inspirat din peisajul dobrogean. Alaturi de picturile lui Lucian Grigorescu, nascut la Medgidia, se intalnesc lucrari semnate de Nicolae Tonitza, Stefan Dimitrescu, Gheorghe Petrascu, Ion Tuculescu, si altii.

Capidava: Turistii viziteaza fortificatia romana ce s-a inaltat pe un pinten calcaros exact peste golful rotund in jurul caruia s-a grupat satul actual. Aici se pot vedea si astazi ruinele masive si monumentale ale cetatii din sec. IV d.Hr.




Muzeul de Arta „Dinu si Sevasta Vintila” Topalu: Urmatorul punct de oprire al traseului este muzeul de la Topalu ce cuprinde peste 200 lucrari de pictura, sculptura si grafica, apartinand unor reprezentanti de marca ai artelor plastice romanesti, precum: Nicolae Grigorescu, Theodor Palady, Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Jean Alexandru Steriade, Ion Georgescu, Dimitrie Paciurea, Corneliu Medrea, Ion Jalea, Oscar Han. Colectia se afla aici din 1961, cand medicul Gheorghe Vintila, fiul lui Dinu si Sevasta Vintila, a donat operele de arta comunei natale.

Program: zilnic, intre orele 9-17 (luni si marti inchis).

Carsium (Harsova): Punctul final este la Harsova, unul dintre cele mai bogate centre arheologice dobrogene. Arheologii au descoperit in aceste locuri ruinele unei cetati romane, create de Imparatul Traian in 103 d.Chr., precum si o cetate bizantina ridicata in sec. X – XI d.Chr.
Traseul III – Constanta – Ovidiu - Gura Dobrogei - Casian – Istria (o zi)

Traseul se adreseaza celor pasionati de tursimul ecologic si cel cultural, istoric, dar si religios, pe langa vizitarea Muzeului si a Cetatii Histria, turistul putand cunoaste secretele si specificitatea ecologica a Complexului Lacunar Razelm – Sinoe si a Rezervatiei ornitologice Histria – Sinoe, inclusa in marea Rezervatie Ecologica a Deltei Dunarii.

Pestera Sf. Ioan Cassian: Intre satul Cheia si Comuna Targusor se afla Pestera „Sf. Ioan Cassian”. Pe aceste meleaguri s-a nascut si a trait unul dintre Sfintii Parinti ai Bisericii, Ioan Cassian, despre care se stie ca a intemeiat monahismul in Franta, el fiind dealtfel inmormantat la Marsilia. Istoricii au stabilit ca pestera a constituit loc de rugaciune pentru comunitatile crestine din sec. IV – X.

Orasul – Cetate Histria: Histria a fost intemeiata pe la mijlocul secolului al VII-lea i.Hr. (657 dupa Eusebiu), de colonistii veniti din Milet (un oras de pe coasta egeeana a Asiei Mici), fiind atestata ca cel mai vechi oras de pe teritoriul romanesc. De sus, de pe turnul cel mare al cetatii, se vad unele din cartierele orasului scoase la lumina de sapaturile arheologice: cartierul comercial situat in sectorul de sud si cartierul bogatilor, la est, intr-o pozitie frumoasa. Spre nord-est este situat sectorul sacru al marilor temple grecesti din sec. V-III i.Hr. In apropierea portii mici a cetatii de langa terme, in afara incintei, este situat muzeul, construit de Vasile Parvan. In sala acestuia sunt expuse reliefuri votive, funerare si decorative, de exemplu friza cu victorii inaripate, obiecte grecesti de sticla, de metal, de os sau de fildes si vase ceramice pictate. In pereti sunt incastrate inscriptii votive din vremea romana, atestand numele vechilor sate din jurul cetatii, unele din ele aduse de la Ulmetum si din teritoriul rural al Histriei.

Rezervatia Ornitologica Histria – Sinoe: Complexul lacustru Razelm - Sinoe este reprezentat prin subcomplexul Sinoe, constituit din lacurile Sinoe, Istria, Nuntasi, Tasaul, avand o suprafata de 16500 de hectare. Peisajul lacustru deosebit de pitoresc, unic in tara noastra, precum si rezervatia naturala „Cheile Dobrogei” situata pe cursul inferior al paraului Casimcea (285 ha), fac din aceasta regiune o comoara inestimabila din punct de vedere geologic, istoric si botanic (572 specii identificate).
Districtul Dobrich

Turul Capului Kaliakra (o zi) – traseu pentru plimbare, catarat

Traseul este un amestec de aventura si incursiune in stravechea istorie a zonei, Capul Kaliakra, fiind nu doar rezervatie naturala, dar adapostind si ruinele cetatii medievale Kaliakra. Turistii sunt condusi de un ghid profesionist atat la locul vechii fortarete, unde le sunt prezentate legendele si istoria ce inconjoara acest loc, dar si in zone unde poate fi admirata multitudinea de pasari exotice.

1.7 Perspective ale dezvoltarii serviciilor din turism in zona transfrontaliera Constanta-Dobrich
Turismul este un domeniu care este influentat in mod pozitiv de aderarea Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europena, principalele avantaje pe care mizeaza cele doua tari vecine, in concurenta cu alte destinatii clasice ale lumii, fiind: pozitia geografica in spatiul european, accesibilitatea prin legaturi aeriene cu majoritatea capitalelor, formele alternative de turism precum turismul cultural, ecoturismul, turismul rural etc., din ce in ce mai apreciate de straini. In mod concret, efectele integrarii Romaniei si Bulgariei in Uniunea Europeana, ating mai multe aspecte, din care se remarca:

1. cresterea concurentei, de unde rezulta imbunatatirea ofertei turistice;

2. acces la finantare internationala;

3. refacerea infrastructurii;

4. cresterea circulatiei turistice in si dinspre cele doua tari.

Un prim efect al integrarii este dat de adaptarea la conditiile de concurenta ale UE, incepand cu fiecare unitate turistica, pana la nivel de statiune.

Astfel, pentru a face fata concurentei europene, statiunile turistice din Romania si Bulgaria sunt acum atestate dupa criterii occidentale, care prevad printre altele, ca statiunile de interes national sa aiba minim 500 de locuri de cazare si sa fie dotate cu sali de spectacole si de conferinte, spatii comerciale si spatii pentru activitati de prestari servicii tip banca, schimb valutar, agentie de turism si sa ofere asistenta medicala (in Romania, aceste criterii sunt prevazute de Hotararea de Guvern 867/2006 privind atestarea statiunilor turistice).

De asemenea, statiunile de interes local vor avea minim 100 de locuri de cazare pentru a fi atestate. Toate statiunile vor trebui sa aiba centre de informare turistica, legatura permanenta intre acestea si unitatile de cazare facandu-se printr-un sistem informatic.

O importanta deosebita se acorda si agrementului, statiunile de interes local trebuie sa asigure cel putin doua spatii amenajate si dotate pentru relaxare in aer liber, inclusiv terenuri sportive si terenuri de joaca pentru copii, in timp ce in statiunile de interes national, numarul acestora trebuie sa fie de minim cinci. Intervine, totodata, obligativitatea organizarii de evenimente culturale, sportive, turistice, semnalizarea obiectivelor turistice cu indicatoare de orientare si informare.

Pentru a face fata concurentei, unitatile de cazare si alimentatie publica trebuie sa respecte standardele de calitate in alimentatia publica impuse de sistemul de siguranta a produselor alimentare HACCP (Hazard Analysis Critical Control Points).

In ceea ce priveste agentiile din turism, acestea vor fi serios concurate de catre marii tour-operatori care vor intra pe piata autohtona. Acestia vor viza o cota cat mai mare de piata, practicand, pentru inceput, preturi foarte reduse, pentru a atrage clientela firmelor romanesti, acest tip de concurenta conducand la reducerea, in mod considerabil a numarului agentiilor de turism (mai ales cele axate pe ticketing), ceea ce, in final, va conduce catre cresterea transparentei si a calitatii serviciilor oferite turistilor, dar si la scaderea pretului unui sejur turistic.

Un al doilea aspect al integrarii este cel al atragerii de fonduri structurale din partea UE la nivelul celor doua state invecinate, care sa fie directionate catre promovarea produselor si obiectivelor culturale din Romania si Bulgaria.

Al treilea domeniu atins de integrare, este cel al infrastructurii, in special a celei de transport, capitol la care atat Romania si Bulgaria au mult de recuperat fata de celelate tari ale Uniunii. Astfel, in Romania, din 198.600 km. de drumuri, doar 218 km. sunt autostrada, de 41 de ori mai putin decat in Germania (9.000 km.), Franta (7.800 km.) sau Italia (6.800 km.). Bulgaria insumeaza aproape 300 km. de autostrada. Fondurile structurale de care cele doua tari beneficiaza vor fi directionate si spre sustinerea unor lucrari atat din sfera infrastructurii de transport si comunicatii, cat si a infrastructurii tehnice urbane (extinderea retelelor telefonice la nivelul tuturor localitatilor prin utilizarea de tehnologii adecvate), a infrastructurii de afaceri si turism (avand ca obiectiv specific dezvoltarea afacerilor si a turismului si atragerea de noi investitii prin asigurarea unor locatii dotate corespunzator din punct de vedere tehnic) si a celei sociale (cresterea eficientei economice a anumitor zone, printr-o buna infrastructura de acces).

Un ultim efect al aderarii este cresterea circulatiei turistice atat in interiorul cat si in afara Romaniei si Bulgariei, datorita simplificarii procedurilor de intrare in tara sau intrarii pe cele doua piete a unor tour-operatori importanti la nivel international.

Oferta turistica in zona transfrontaliera Constanta-Dobrich nu s-a diversificat prea mult de-a lungul timpului, devenind necompetitiva in raport cu exigentele cererii turistice si ale produselor turistice similare de pe piata internationala. Structurile turistice de primire si indeosebi oferta de agrement sunt invechite, necompetitive, iar serviciile turistice si programele turistice sunt realizate stereotip.

Pentru a reveni in competitia turistica internationala este necesara modernizarea, relansarea si dezvoltarea turismului in zona transfrontaliera si crearea unor produse turistice moderne si competitive pe piata turistica. Se impun, astfel, pe langa modernizarea structurilor turistice, a statiunilor turistice, si crearea de produse turistice noi, statiuni, programe originale, atractive si inedite ce ar putea, printr-o activitate sustinuta de promovare pe piata internationala, sa directioneze importante fluxuri turistice spre Romania si Bulgaria. Alaturi de modernizarea si dezvoltarea unei oferte turistice diversificate si competitive sunt necesare si masuri de imbunatatire si dezvoltare a activitatii de marketing si promovare, de integrare in turismul mondial, de asigurare a cadrului legislativ si mediului financiar-fiscal stimulativ si stabil.

Regiunea transfrontaliera Constanta-Dobrich are un potential enorm care o poate transforma intr-o destinatie pentru tot timpul anului, daca sunt intelese si maximizate toate oportunitatile oferite de siturile mostenirii naturale si culturale. O destinatie turistica presupune o multitudine de elemente, practic intreg ansamblul natural, construit si uman al ei. "Destinatiile artificiale" de genul cluburilor de vacanta, al croazierelor incep sa fie mai putin gustate. Clientii care isi permit sa faca turism se intorc spre autentic. Efortul trebuie sa fie al intregii comunitati: nu numai personalul din sectorul turistic contribuie la succes, ci toata suflarea. Pentru aceasta trebuie sa-si gaseasca o identitate, sa realizeze un flux de sinergie spre satisfacerea cerintelor turistice, sa integreze turistul in viata "destinatiei" sa-l faca sa uite de rutina, sa-i incarce bateriile.

In egala masura, pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare regionala prin turism este foarte importanta crearea unui cadru institutional, dar si la nivelul politicilor si strategiilor, coerent, pe termen lung, care sa implice toti stakeholderii preocupati de domeniul turismului (autoritati publice locale si regionale, institutii culturale, artisti locali si alti oameni de cultura, operatori in domeniul hotelier, agentii de turism, societatea civila, s.a.).

Astfel, dezvoltarea armonioasa a turismului la nivelul intregii regiuni transfrontaliere Constanta-Dobrich va contribui, pe termen lung, la cresterea economica si sociala si la atenuarea disparitatilor intre aceste regiuni, cu foarte putine activitati economice sustinute, pe parcursul unui intreg an, si regiunile industrializate aflate in interiorul granitelor.