Cod-f-pc-4 revista presei 14 ianuarie 2011 cuprins

17.01.2011

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

“APELE ROMÂNE”

http://www.rowater.ro





Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI

14 ianuarie 2011


CUPRINS

PRESA CENTRALĂ

PROIECT. Autorităţile promit investiţii pentru litoralul atacat de eroziune. 100 de milioane de euro pentru salvarea plajelor

Ţărmul pierde în fiecare an circa doi metri în lupta cu marea. Dacă nu se iau măsuri,plaja din Mamaia va dispărea aproape în întregime în următorii 20 de ani. Situaţia cea mai gravă, potrivit specialiştilor, se înregistrează în staţiunea-vedetă a litoralului. „Eroziunea cea mai accentuată se manifestă în staţiunea Mamaia, unde se estimează o retragere a liniei ţărmului de circa 40 de metri în următorii 20 de ani", a declarat Cătălin Anton, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral (ABADL). În ultimii ani s-a pus adesea problema stopării eroziunii litoralului şi au fost lansate numeroase avertismente că vom rămâne fără plajă, în lipsa unui plan care să oprească acţiunea valurilor.

Studii ţinute în sertar

Acum însă ABADL vrea să obţină o finanţare europeană de circa 100 milioane de euro pentru un program de reabilitare a litoralului. Autorităţile se bazează pe un studiu al Agenţiei Japoneză pentru Cooperare Internaţională (JICA). Specialiştii acesteia au realizat, încă din anii 2005-2006, un proiect amplu, pe banii lor, despre măsurile urgente care trebuie luate pentru protejarea zonei costiere şi reabilitarea părţii de sud a ţărmului românesc. În ciuda nenumăratelor dezbateri publice şi a soluţiilor pertinente propuse de partenerii niponi, studiul a rămas în sertar, din lipsa fondurilor necesare punerii sale în practică. ABADL, parteneri ai JICA în proiect, au anunţat zilele trecute că încearcă să obţină fonduri europene pentru reabilitarea coastei, nu numai în sud, ci pe tot litoralul. În urma unei licitaţii internaţionale, o firmă românească a fost desemnată să realizeze un master plan pentru cei 240 de kilometri de ţărm românesc, să întocmească documentaţii pentru implementarea proiectelor şi să realizeze evaluarea strategică de mediu. Toate acestea vor dura până în septembrie 2011 şi vor costa 8,5 milioane euro. Între timp, erodarea plajelor continuă, iar zona Mamaia nu este singura afectată, iar reprezentanţii ABADL spun că, pe baza cercetărilor proprii, eroziunea costieră atinge în unele zone rata de circa doi metri/an. Plajele se micşorează şi la Eforie Centru, Eforie Sud, Tuzla, Olimp-Venus, Saturn-Mangalia, 2 Mai - Vama Veche. La Eforie, faleza s-a surpat deja pe o distanţă de zeci de metri şi fenomenul ameninţă casele de vacanţă. Reprezentanţii ABADL, ai Inspectoratului Judeţean în Construcţii şi ai regiei locale de apă fac tot posibilul pentru a stopa surparea şi a consolida malul.

Ce fac autorităţile

ABADL are şi alte programe pentru combaterea eroziunii ţărmului, dar acestea nu par a fi suficiente. Lucrările au început deja pe falezele din Olimp, Costineşti, Tuzla şi Eforie Sud. „Aceste lucrări sunt preconizate să se finalizeze până în anul 2012 şi au rolul de a reface falezele erodate. Lucrările au fost atribuite prin licitaţie în anul 2008 şi sunt finanţate de la bugetul de stat. În această perioadă, din cauza precipitaţiilor şi a infiltraţiilor care se produc din cauza topirii zăpezii, pot exista surpări pe zonele pe care lucrările nu au fost finalizate", spune Cătălin Anton. /România Liberă,

http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/turism/100-de-milioane-de-euro-pentru-salvarea-plajelor-213378.html

Teme internaționale

Cât ne mai rabdă planeta?

Lumea se apropie încet, dar sigur, de un dezastru al suprapopulării Pământului, pentru că în fiecare an numărul locuitorilor planetei se măreşte cu 75 de milioane de oameni. Suprapopularea va atinge, după estimările experţilor, un maximum de 9,5 miliarde de oameni în 2075. “Armageddon-ul” supraînmulţirii locuitorilor Terrei va face ca “planeta albastră”, despre care, până acum, se ştie că este singura pe care există viaţă, este cea mai mare provocare a secolului al XXI-lea. Din păcate, puţini iau în seamă acest lucru sau, dacă se gândesc la o asemenea situaţie, nu au încă suficiente mijloace de a-l preveni. Şi omul este o specie – cea mai evoluată – iar o specie nu poate fi oprită de la perpetuare, decât fie de natură, care îi face condiţiile nefavorabile înmulţirii, fie de diferite situaţii şi evenimente provocate de însuşi omul, de la distrugerea mediului, până la războaie, dictaturi, sărăcire şi multe altele. În plus, politicile “unui singur copil”, cum este cea adoptată de China, de exemplu, vin în contradicţie flagrantă cu Drepturile Omului, care au dat tonul democraţiei ce se doreşte a fi, într-o bună zi, extinsă pe tot globul. Înmulţirea fără precedent a populaţiei planetei reprezintă însă cel mai mare pericol, mai mare decât controversata “încălzire globală” ce e pusă, teoretic, pe seama activităţilor din ce în ce mai artificializate ale omului, deşi încă există contradicţii referitoare la acest proces, între oamenii de ştiinţă, despre care o parte dintre ei susţine că ar fi una dintre evoluţiile fireşti de climă ale Terrei. Unii savanţi mai optimişti au recomandat chiar migrarea, în viitor, a pământenilor pe alte planete unde ar fi posibilă viaţa. În alte teorii şi scenarii SF, însăşi specia umană s-ar putea transforma în următoarele secole şi milenii, prin tot soiul de descoperiri ale ştiinţei şi tehnicii, în aşa fel încât ar deveni de nerecunoscut. Un astfel de scenariu am văzut, de pildă, într-un documentar difuzat pe Discovery, în care omul viitorului va fi o fiinţă amorfă, o “arătare” mai precis, dar provenită din pământeni criogenizaţi şi transportaţi cu nave spaţiale de mărimea statului american Texas pe alte planete, unde vor fi readuşi la viaţă şi modificaţi genetic astfel încât să reziste “supertehnologizaţi” la condiţiile de mediu de acolo. Dar aceea cred că nu s-ar mai putea numi “viaţă”. Cel mult, o altă formă de viaţă. Oricum, mai e până atunci... Deocamdată, experţii de la Institution of Mechanical Engineers citaţi de Daily Mail ne avertizează că, peste aproximativ şase decenii, populaţia planetei va “exploda”, ajungând de la 6,9 miliarde de locuitori, cât este în prezent, la 9,5 miliarde, în 2075, înmulţindu-se anual cu aproximativ 75 de milioane de oameni. Cea mai mare creştere se va înregistra în ţările de pe continentul African, care vor urma paşii industriali de dezvoltare după modelul asiatic. De asemenea, până în 2050, se estimează că populaţia urbană a globului va ajunge la 6,4 miliarde de oameni, faţă de 3,3 miliarde, cât arătau statisticile în 2007, de exemplu. Dar urbanizarea nu pare a fi tocmai o soluţie fericită, în ciuda avantajelor pe care doar aparent le are. Astfel, se vor înmulţi “mahalalele” – acele suburbii mizere, specifice lumii sărace, slab dezvoltate, acestea făcându-se cu timpul tot mai numeroase şi în metropolele supraaglomerate din ţările cele mai dezvoltate. Din această cauză, miliarde de oameni vor fi expuşi riscului foametei, scăderii resurselor de apă şi locuirii în condiţii precare, ceea ce ar putea genera nemulţumiri profunde, ce ar putea duce la conflicte şi revolte publice. Se estimează că nevoia de apă pentru populaţia din ce în ce mai numeroasă ar fi cu 30% mai mare până în 2030 decât este în prezent, iar cea a resurselor de hrană se va dubla până în 2050, mai ales cea de resurse agricole. Or, urbanizarea excesivă dublată de înmulţirea populaţiei va “mânca” o mare parte a acestor resurse naturale, în primul rând prin faptul că vor fi mai multe guri de hrănit, iar pe de alta, din cauza distrugerii mediului din care noi luăm aceste resurse pentru a face loc, în schimb, construcţiilor şi infrastructurii urbane. Nu în ultimul rând, activităţile umane specifice unui asemenea trai vor produce multă poluare, dacă nu vor fi întreţinute şi perfecţionate sisteme de combatere eficiente, ceea ce îşi va pune amprenta asupra mediului şi sănătăţii noastre. Conducătorul studiului la care au contribut peste 70 de specialişti din lumea întreagă, Tim Fox, avertizează că “până la fârşitul acestui secol omenirea se va confrunta cu problemele celei mai mari explozii a populaţiei din istorie”. Însă dificila situaţie care se anunţă şi care va presupune costuri de trilioane şi trilioane de dolari, va putea fi depăşită dacă naţiunile bogate, care îşi vor permite să investească atâţia bani pentru a contracara efectele, vor înţelege să le ajute şi pe cele sărace, împărţind cu ele atât povara financiară, cât şi resursele tehnologice. Un alt aspect prezentat în raportul doctorului Fox este acela că numărul populaţiei din ţările cu industrii în curs de dezvoltare şi cel din ţările dezvoltate şi puternic industrializate va înregistra o stagnare sau chiar o scădere în următoarele decenii. În Europa, de pildă, se estimează că populaţia va scădea cu 20% până în 2050. Concluziile lui Fox sunt că ar trebui să ne îngrijim de pe-acum de asigurarea cel puţin a “proviziilor pentru nevoile de bază ale omenirii”, iar specialiştii cu care a lucrat la studiu propun ca prime soluţii “reducerea risipei de energie, îmbunătăţirea capacităţii de stocare a hranei şi detectarea unor surse noi de apă”. Numai aşa, în opinia specialiştilor, va fi cu putinţă să fie susţinută o populaţie de aproximativ 10 miliarde de locuitori ai planetei. Ei mai afirmă că impactul creşterii la nivel global a populaţiei va face ca “schimbările survenite într-o regiune ar putea avea impact la mii de kilometri distanţă”, asupra altor regiuni, într-o lume din ce în ce mai interconectată prin noile sisteme de comunicare din ce în ce mai performante.

Până în anul 2050, cei din urmă ar putea fi cei dintâi

În privinţa evoluţiei economice a diferitelor ţări de pe continent, statistici şi previziuni recente completează previziunile din studiul anterior, arătând că statele unde există deja şi continuă ritmul creşterilor de populaţie vor înregistra, multe dintre ele, şi progrese economice, care vor schimba ecuaţia de până acum a puterii în acest domeniu. Astfel, potrivit unui clasament publicat de banca HSBC Holding, care citează studii întreprinse de PricewaterhouseCooper, China şi încă şase ţări în curs de dezvoltare le vor depăşi pe cele dezvoltate şi puternic industrializate până sfârşitul acestui deceniu, iar producţia mondială se va tripla până în 2050. Avantajul acestor ţări, în frunte cu China şi India, a fost creat de actuala criză economică şi financiară, care a lovit puternic multe dintre cele mai bogate şi dezvoltate economii şi democraţii ale lumii, este părerea experţilor. Ei prevăd că în următorul deceniu, şapte ţări în curs de dezvoltare – China, Rusia, India, Brazilia, Mexic, Indonezia şi Turcia – vor depăşi grupul G-7 al celor mai puternic industrializate ţări – Statele Unite, Japonia, Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia şi Canada. În privinţa Produsului Intern Brut, cel al economiilor în curs de dezvoltare îl va depăşi pe cel al economiilor dezvoltate până în anul 2032. De asemenea, bogăţia produsă în lume se va tripla până în 2050, iar China va fi liderul mondial, SUA trecând în urma ei. Cu toate acestea, experţii recunosc că anticipările lor ar putea fi răsturnate de neprevăzut, cele mai probabile cauze fiind războaiele militare şi comerciale, revenirea în forţă a protecţionismului sau răspândirea diferitelor boli. Dar şi experţii în economie, ca şi cei din studiul anterior, sunt de părere că cea mai mare provocare pentru omenire rămâne tot asigurarea echilibrului ecologic al planetei şi exploatarea raţională a resurselor naturale din ce în ce mai puţine. /Jurnalul național

http://www.jurnalul.ro/special/special/cat-ne-mai-rabda-planeta-565083.html

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

Digul de la Săuceşti, aproape gata

Lucrările la digul care va apăra comuna Săuceşti de inundații au fost terminate în proporție de 99%. Îndiguirea s-a făcut pe malul drept al râului Siret și va proteja cinci sate, serios afectate de revărsarea apelor în ultimii ani.Obiectivul ce se întinde pe 15 kilometri a fost făcut din pământ compactat, are o înălțime de peste 2 metri și o lățime de 4 metri. “Până în acest moment a fost finalizată construcţia digului, urmând a fi realizate finisările, respectiv îmbrăcarea cu pământ vegetal. De asemenea, s-au realizat corectările de albie minoră în zonele Şerbeşti şi Schineni”, a declarat Georgiana Cernat, purtătorul de cuvânt al Administrației Bazinale de Apă Siret (ABAS) Bacău. Costurile se ridică la 33 de milioane de lei. O. F. – Inainte!

Primul weekend liniştit pe Valea Muntelui

Vremea a fost mai mult decât blândă la sfârşitul săptămânii trecute, fără temperaturi scăzute şi precipitaţii, fapt ce a favorizat retragerea apelor în albia Bistriţei. Nu s-au înregistrat probleme nici pe căile rutiere din judeţ, pe un singur tronson de drum naţional (DN 15 Bicaz - Poiana Largului) acţionând în continuare drumarii pentru a preveni apariţia fenomenului de polei. Situaţia s-a calmat şi pe Valea Bistriţei, apa din beciuri retrăgându-se complet la sfârşitul săptămânii trecute. Chiar şi aşa autorităţile judeţene tot nu şi-au luat privirile de pe zăpor, fiind în derulare măsurile de monitorizare instituite de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ, în colaborare cu Sistemul de Gospodărire a Apelor şi Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă Borca, Farcaşa şi Poiana Teiului. Potrivit datelor transmise de aceştia, duminică, fenomenul de zăpor şi-a mai pierdut din proporţii, ajungând la o lungime de 3,9 kilometri. Nivelurile şi debitele au fost în general staţionare, iar pe sectorul cuprins între viaductul Poiana Largului şi Puntea A.C.H sunt aglomerări de gheţuri cu grosimi de 0,2 - 6 metri. Trosonul este lăsat pe mijloc şi prezintă porţiuni de canal, rupturi şi ochiuri. "Pe circa 70 % din lungimea tronsonului parţial curge apă peste gheaţă. În amonte de acest sector, râul Bistriţa prezintă canal dezgheţat cu lăţimi de la şase metri la curs liber şi gheaţă la maluri cu grosimi de la un metru la şase. Curg sporadic bucăţi de gheaţă dislocate de pe margini", a declarat prefectul Mihai Archip.Având în vedere situaţia actuală, autorităţile judeţene speră ca momentele cele mai dificile să fi fost depăşite iar zilele următoare să aibă o evaluare completă a bilanţului inundaţiilor din comuna Poiana Teiului, cea mai afectată localitate de revărsarea râului Bistriţa. Realitatea Media (Neamt)

Neamţ: Apa s-a retras din gospodăriile din Poiana Teiului

Pe râul Bistriţa, în amonte de acumularea Izvorul Muntelui, nivelurile şi debitele au fost în staţionare.Pe distanţa de 3,9 kilometri, în sectorul cuprins între -0,5 km în aval de viaductul Poiana Largului şi Puntea Antreprizei de Construcţii Hidrotehnice (ACH) sunt aglomerări de gheţuri cu grosimi de 0,2 - 6 metri.Trosonul este lăsat pe mijloc şi prezintă porţiuni de canal, rupturi şi ochiuri. Pe aproximativ 70 % din lungimea tronsonului curge apă peste gheaţă.În amonte de acest sector, râul Bistriţa prezintă canal dezgheţat cu lăţimi de la 6 metri la curs liber şi gheaţă la maluri cu grosimi de la unu la şase metri.Apa din toate gospodăriile şi beciurile inundate în urmă cu o săptămână s-a retras. Editia de Neamt

Teme de mediu

Aproape poluare

O noua portie de amoniac a fost servita, dar mai cu “indulgenta” de data aceasta, in cursul zilei de joi, 12 ianuarie 2011. Aceasta dupa ce, in urma cu numai o saptamina, autoritatile de mediu au sesizat si sanctionat societatea Amurco pentru o poluare peste norme, in mai multe zone din judet. In cursul zilei de joi, in urma efectuarii probelor medii zilnice a concentratiei de amoniac din aer de catre laboratorul Agentiei pentru Protectia Mediului (ARPM) Bacau, s-a constat ca, in zona Gheraiesti a fost depasit pragul de alerta. “La punctul de masurare Gheraiesti s-a inregistrat o concentratie 0,074 mg/mc amoniac, fiind depasit pragul de alerta care, in zonele protejate, conform STAS 12574/87 pentru proba medie zilnica este de 0,070 mg/mc”, a spus Maria Ionos, purtator de cuvint ARPM Bacau. Potrivit acesteia, buletinul de analiza a fost inaintat, conform procedurilor, Garzii Nationale de Mediu – Comisariatul Judetean Bacau. Madalina ROTARU – Ziarul de Bacau

Alte stiri

Refacerea barajului de pe Casin, alternativa la actuala alimentare cu apa a Onestiului

Pe parcursul anului trecut, Onestiul s-a confruntat cu un mare numar de intreruperi ale furnizarii apei potabile in municipiu, motiv pentru care o comisie speciala a Consiliului local a efectuat investigatii in acest sens si a propus si solutii noi, printre care se numara si cea privind refacerea barajului de pe Casin sau realizarea unui stavilar pe alte riuri din zona.

Prima optiune ar fi utilizarea conductei de la Termoelectrica, aceasta fiind paralela cu cea care alimenteaza acum Onestiul de la Valea Uzului, dar s-a avut in vedere si realizarea unui nou stavilar pe riurile ce trec prin oras. “Aceasta optiune este mai costisitoare, avind in vedere faptul ca necesita lucrari de investitii hidrotehnice, pentru captarea, pomparea si tratarea completa intr-o statie noua a apei brute in statia Cuciur”, se precizeaza in raportul comisiei speciale, care a fost prezentat si in Consiliul local. Cornel Fintina, administratorul de la SC Apa-Canal SA, actualul furnizor din Onesti, considera ca un baraj pe Casin nu ar fi util. “Necesita lucrari mult prea ample, care nu sint necesare, pentru ca noi avem capacitatea de a asigura toata apa care se consuma in oras“, ne-a spus Fintina, care a adaugat ca volumul vinzarilor de apa a scazut foarte mult in ultima perioada.

Din fostul baraj nu a mai ramas aproape nimic

Vechiul baraj de pe Casin, care a fost distrus la inundatiile din 2005, era, de fapt, un mic stavilar, cu o priza de apa pe malul sting, prelungita cu o conducta de aductiune pina la statia de pompare si, mai apoi, pina la statia de potabilizare de la Cuciur, pe o distanta de 8 kilometri. “Ambele proprietatea municipiului Onesti, priza de apa si pragul sint in prezent distruse datorita inundatiei devastatoare din iulie 2005”, se mai precizeaza in raportul comisiei. Pe linga problemele cauzate de riul Casin, determinate de despaduririle exagerate, extragerile de material din albie si regularizarile necorespunzatoare, comisia a considerat ca o vina pentru distrugerea sursei de pe Casin o are si SC Apa-Canal SA. “In urma exploatarii (si nu a administrarii) de catre SC Apa-Canal SA, la controlul efectuat de reprezentantii comisiei s-a constatat ca din ansamblul Casin nu mai exista decit cladirea statiei de pompare – se subliniaza in raportul prezentat consilierilor locali. Albia riului s-a mutat cu circa 800 de metri in partea opusa, micro barajul, gura de captare si desnisipatorul sint colmatate, motoarele, pompele si dotarile statiei de pompare au disparut fara ca nimeni sa stie nimic, conductele de aductiune a apei pina la statia Cuciur au fost abandonate, una fiind sectionata si folosita pentru alimentarea comunei Casin, iar alta este grav afectata de fenomenul de coroziune”. Administratorul de la Apa-Canal, Cornel Fintina, a sustinut ca era obligatia proprietarului, adica municipalitatea onesteana, sa faca investitii in modernizarea conductelor. “Noi le-am intretinut cum am putut”, a mai spus Fintina, care a adaugat ca firma ar fi facut investitii daca ar fi primit in concesiune retelele de apa, care au fost solicitate inclusiv in instanta de judecata, insa primarul Emil Lemnaru si consilierii locali nu au fost de acord sa le concesioneze. George MARTIN – Ziarul de Bacau

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

Cu complicitatea expertilor funciari, se construieste in zona inundabila a Sighetului

PERICOL IGNORAT. Inundaţiile de anul trecut înregistrate în Maramureş au readus în atenţie fragilitatea sistemelor de apărare împotriva inundaţiilor. Municipiul Sighetu Marmaţiei este aşezat ca o insulă între cursurile a trei râuri: la nord este mărginit de Tisa, la sud de Iza şi la est de Ronişoara. De-a lungul timpului, inundaţiile au afectat serios Sighetul, lucru care a dus la construirea unui sistem de apărare împotriva inundaţiilor în zonele aferente Izei şi Tisei. Primele lucrări au fost demarate înainte de 1918 de-a lungul Izei, amenajându-se şi nişte pinteni care să reducă spălarea malurilor. Aceste lucrări s-au dovedit a fi insuficiente. În timpul unor inundaţii catastrofale, ce au avut loc în anul 1933, apele răului Iza s-au revărsat şi au ajuns până aproape de zona centrală a Sighetului. În anul 1942, lucrările au fost reluate, construindu-se un dig pe malul drept al Izei, lung de 3 km. În 1964, a fost construit digul din zona râului Tisa, lung de 4 km. În 1991 s-a mai construit, pe malul stâng al Izei, în zona Valea Cufundoasă, un dig având lungimea de 2,1 km. În timpul lucrărilor la digurile de protecţie, s-au plantat şi salcâmi şi plopi care au fost o adevărată barieră naturală împotriva inundaţiilor, încetinind viteza de propagare a viiturilor. Pe malurile Izei şi Tisei erau zăvoaie care au fost defrişate, nemaiexistând nicio barieră naturală împotriva furiei apelor.

"Trebuie să refacem perdeaua de protecţie"

"Este nevoie urgent de refacerea perdelei de protecţie, acele zăvoaie care cândva mărgineau cursurile Izei şi Tisei. Cel mai bun sistem de apărare îl reprezintă vegetaţia lemnoasă. Lipsa acestuia a dus, în anul 2000, la fisurarea digului de pe malul drept al Izei şi puţin a lipsit ca apele să nu inunde Sighetul. Ideal ar fi ca între albiile majore şi cele minore a Izei şi Tisei să existe o perdea de protecţie vegetală. Spre deosebire de noi, ucrainenii au păstrat zăvoaiele şi sunt protejaţi în cazul inundaţiilor. Noi am cheltuit o mulţime de bani cu lucrări menite a ne proteja de inundaţii, dar tot suntem expuşi acestui pericol. Tăindu-se aceste perdele naturale de protecţie, am mărit şi mai tare acest pericol, lucru pe care îl putem constata la fiecare inundaţie", a spus prof. Iosif Bereş.

Problema digurilor

Din păcate, cu complicitatea unor experţi funciari, aceste "zone de protecţie" ajung în proprietate privată. Aşa se face că mulţi proprietari obţin uşor avizele pentru diverse construcţii în zonele inundabile. "Problema digurilor de apărare împotriva inundaţiilor în Sighet trebuie privită diferenţiat. În cazul Izei, trebuiesc amenajate ponduri (zone libere unde să nu existe nicio construcţie, infrastructuri - n.r.) unde, în caz de inundaţii, apele să se poată revărsa, protejându-se zonele locuite. O altă soluţie ar putea fi amenajarea unor canale care să preia din forţa viiturilor. În ceea ce priveşte digul din stânga Izei, acesta trebuie să aibă o înălţime mai mică decât cel din dreapta Izei. Dacă nu se va ţine cont de acest aspect, apa va trece peste digul din dreapta şi se va revărsa în zona Sighetului. În opinia mea, construirea digului din stânga Izei, în zona Valea Cufundoasă, nu a fost o soluţie prea bună. În cazul inundaţiilor, apa nu are unde deversa şi face prăpăd în aval. Şi aici există locuinţe construite în zona inundabilă, care la fiecare inundaţie sunt serios afectate", a spus T.I., expert în construcţii hidrotehnice.

Câmpu Negru, o zonă expusă

Cea mai expusă zonă rămâne cea din Câmpu Negru, stânga Izei, unde nu există niciun dig de apărare. Datorită reliefului, construcţia unui dig este foarte dificilă, fiind nevoie ca digul să aibă în jur de 5 m înălţime. Datorită acestui fapt şi digul din dreapta ar trebui supraînălţat ca apele să nu treacă peste el./Infomm

Devierea Somesului pentru noua pista se face in cinci ani

Administratia Bazinala de Apa Somes-Tisa a anuntat deja licitatia pentru devierea cursului Somesului Mic pentru a permite realizarea proiectului noii piste a Aeroportului International Cluj-Napoca. Investitia este estimata la 23 de milioane de euro, iar contractul va fi licitat la finalul lunii urmatoare. Un segment de 22 de kilometri va fi afectat de lucrarile de deviere a cursului raului Somes ce ar urma sa dureze in jur de cinci ani de zile. Reprezentantii ABAST au explicat pentru citynews.ro ca interventiile nu presupun niciun tip de lucrari de agrement, ci doar “amenajarea albiei, indiguire, ziduri de sprijin si consolidari de mal, pe Somesul Mic si pe afluenti”. “Achizitia contractului de lucrari pentru proiectare, verificare proiect si executare lucrari, va avea loc conform anuntului publicat, ofertantii incluzand si elaborarea proiectului tehnic in oferta. Dupa achizitia contractului se va elabora proiectul tehnic. Finalizarea acestor lucrari vine in sprijinul realizarii proiectului de extindere a Aeroportului International Cluj-Napoca, respectiv construirea unei noi piste”, au precizat oficialii ABAST. Valoarea contractului este estimata la peste 101 milioane de lei, adica in jur de 23 de milioane de euro. Comisia de licitatia va atribui contractul participantului care va propune oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic. In acest caz, cel mai greu vor cantari pretul si indeplinirea criteriilor de calitate pentru care se vor acorda cate 40 de puncte. In plus, se va mai puncta durata de elaborare a proiectului si executia, cu cate zece puncte. In prezent, societatea contractata de Consiliul Judetean (CJ) Cluj pentru realizarea exproprierilor pentru terenul noii piste de 3.500 de metri are dificultati in identificarea si contactarea proprietarilor. Intre timp, CJ planifica etapele licitatiei de executie care se va relua in acets an, dupa ce, in 2010, singurul ofertant care s-a prezentat la procedura initiala a fost refuzat de institutie de doua ori./ CityNews

Teme similare

Alimentarea cu apa de la Gilau nu mai este un vis indepartat

Finalizarea programului SAMTID si implementarea proiectului pentru "Extinderea si modernizarea sistemului de apa si canalizare in judetele Salaj si Cluj" dau ...tonul unor noi investitii in domeniul infrastructurii de apa si canal, care se vor derula pana in anul 2020. Unul dintre cele mai importante obiective ale Companiei de Apa Somes Cluj, si in acelasi timp, un vis mai vechi al salajenilor si autoritatilor, "Alimentarea cu apa a judetului Salaj din sursa Gilau (Cluj)", va prinde contur dupa anul 2013. Pana atunci, insa, mai sunt de finalizat mari lucrari pentru modernizarea sistemului de apa si canalizare din intreg judetul.

Apa non-stop la robinetele consumatorilor din orase

Unul dintre proiectele mari derulate in judetele Salaj si Cluj a fost programul SAMTID, demarat in luna martie a anului 2005 si finalizat in decembrie 2007. Pentru Salaj, valoarea lucrarilor a insemnat 6,7 milioane de euro, suma din care: s-au reabilitat 63,2 km de retea si 1.500 de bransamente; s-au montat 3.658 de apometre noi, s-au construit 3 statii de repompare si o statie de pompare, s-au reabilitat opt rezervoare de inmagazinarea apei, s-au construit 6 statii automate de clorinare (dezinfectie) a apei, s-a amenajat un laborator de analize fizice si bacteriologice, conform normelor UE. "Odata finalizat acest program, dupa cum aprecia Marcel Zaharia, directorul Sucursalei Salaj a Companiei de Apa Somes Cluj, s-a imbunatatit calitatea apei in cele patru orase din judet, s-a trecut la un program de furnizarea apei 24 din 24 de ore, in toate orasele, a scazut numarul de defectiuni si de reclamatii, s-a asigurat contorizarea 100 la suta la toate scarile de bloc din cele patru orase si la casele particulare. Tinand cont de aceste aspecte, se poate trece fara nicio problema la incheierea de contracte de furnizarea apei la nivel de bransamente si cu consumatorii care locuiesc in spatii condominiale. In urma implementarii programului, pierderile din sistemul de alimentare cu apa din cele patru orase a scazut de la un procent mediu de 33,5 la suta, in 2009, la 27,3 la suta in 2010 peretelele exterioare. Procentul de pierderi inregistrate pe retelele exterioare de distributie nu afecteaza in niciun fel costurile individuale ale clinetilor care locuiesc la blocuri sau la casele particulare. Aceste pierderi nu se repartizeaza la consumatorii casnici sau agentii economici".

Modernizari ale sistemelor de apa si canalizare cu fonduri europene

Datorita faptului ca programul SAMTID a fost implementat cu succes, CAS a putut accesa, in continuare, fonduri europene (de coeziune al Uniunii Europene) prin Programul Operational Sectorial (POS) Mediu. Programul se deruleaza pe perioada 2008-2013 si are valoarea totala de peste 200 de milioane de euro in judetele Cluj si Salaj. Proiectul "Extindere si modernizare a sistemelor de apa si apa uzata in judetele Cluj si Salaj" este sustinut din fonduri nerambursabile de la UE-74 la suta, de la Guvernul Romaniei - 11,3 la suta, din contributie locala-1,9 la suta si prin credit al CAS, de la Banca Europeana de Investitii-12,8 la suta. In Zalau, conform proiectului, s-a prevazut reabilitarea si extinderea a 16,5 km de retele de apa, realizarea a sase statii de pompare noi, reabilitarea si extinderea a 20 km de retele de canalizare si reabilitarea statiei de epurare Zalau. In Simleu Silvaniei s-a prevazut reabilitarea si extinderea a 9,2 km de retele de apa, a 13,1 km de retele de canalizare, realizarea a trei statii noi de pompare a apei uzate, reabilitarea a patru statii de pompare si reabilitarea statiei de epurare Simleu Silvaniei. In Jibou s-a urmarit reabilitarea si extinderea a 7,1 km de retele de apa si 4,4 km de retea de canalizare, a unei statii de pompare a apei uzate, reabilitarea statiei de epurare. La Cehu Silvaniei s-a prevazut reabilitarea a 5 km de retea de apa, a 7,6 km de retea de canalizare, reabilitarea unei statii de pompe pentru apa uzata si realizarea unei statii noi, reabilitarea statiei de epurare din Cehu Silvaniei si inlocuirea a 11 km de retea de aductiune Salsig - Ulciug. Pentru orasele Simleu Silvaniei si Zalau va fi reabilitata statia de tratare de la Virsolt, iar pentru Cehu si Jibou va fi reabilitata sursa de apa, respectiv, puturile de apa de la Somes-Odorhei si de la Salsig. Tot prin acest program, orasele vor fi dotate cu echipamente si utilaje pentru intretinerea retelelor de canalizare. Marcel Zaharia a facut cunoscut faptul ca prima lucrare contractata a fost cea pentru Reabilitarea si extinderea retelelor de apa si canalizare din Zalau. Contractul a fost semnat in 30 octombrie 2008 si lucrarea s-a finalizat la 31 decembrie 2010, executant fiind OMS Ungaria KFT. La statia de epurare din Zalau lucrarile au demarat la 21 octombrie 2009 si vor fi finalizate pe 21 iulie 2012. Stadiul fizic al executiilor la data de 31 decembrie 2010 este de 20,46 la suta, iar executant este SC Dytras SA Spania. Pentru lucrarile la retelele de apa si canalizare din Simleu Silvaniei contractul s-a semnat la 25 noiembrie 2009, finalizarea lucrarilor fiind programata pe 20 aprilie anul acesta. Stadiul lucrarilor este de 99,2 la suta, executant a fost firma SC Kevieb KFT Ungaria. Tot in anul acesta, pe 16 noiembrie, vor fi finalizate, in executia firmei SC Hidroconstructia SA, lucrarile la retelele de apa si canalizare pentru orasele Jibou si Cehu Silvaniei. Contractele au fost semnate in 9 octombrie 2009, iar stadiul fizic al lucrarilor este de 83,98 la suta. Lucrarile de reabilitare a statiilor de epurare Simleu, Cehu si Jibou sunt in licitatie; s-au depus contestatii care sunt in curs de deliberare la instantele de judecata. Pentru lucrarile de reabilitare a statiei de la Virsolt licitatia a avut loc in 11 noiembrie 2010, iar contractul se va semna in prima parte a anului 2011. "La finalizarea acestor investitii vor fi asigurate conditii pentru imbunatatirea semnificativa a calitatii apei potabile furnizate consumatorilor si eliminarea celor mai mari dintre deficientele existente pe sistemul de canalizare si epurare. Pana la sfarsitul anului 2012 si in prima jumatate a lui 2013, dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare si la statia Virsolt, calitatea apei din Zalau si din Simleu se va imbunatati considerabil", amentionat directorul Sucursalei Salaj a CAS Cluj.

Se cauta fonduri pentru realizarea Aductiunii de apa de la Gilau

Pe langa investitiile din fonduri de coeziune, Compania de Apa Somes a inaintat Ministerului dezvoltarii regionale si turismului o documentatie pentru finantarea inlocuirii conductei de aductiune Varsolt - Zalau. Conducta existenta este din otel, are o vechime de peste 20 de ani si se inregistreaza pierderi de apa si, mai mult, din cauza materialului din care este executata, se depreciaza si calitatea apei. Exista posibilitatea finantarii in perioada imediat urmatoare de catre Guvernul Romaniei a acestei investitii vitale pentru municipiul Zalau, chiar si in perspectiva executarii aductiunii din sursa Gilau. Valoarea estimata a lucrarilor este de 5 milioane de euro. “Asadar, intr-un orizont de timp de cca 2 ani, dupa reabilitarea statiei de tratare Varsolt si a aductiunii, calitatea apei in municipiul Zalau se va imbunatati simtitor". Marcel Zaharia considera ca "viitorul investitiilor din domeniul infrastructurii apa-canal, pentru perioada 2013-2020 depinde de implementarea cu succes si a acestui program din cadrul POS Mediu. Master planul pentru dezvoltarea infrastructurii de apa si canal in judetele Salaj si Cluj, are o valoare totala de investitii de peste 700 de milioane de euro". Pentru prima etapa, 2008-2013 sunt alocate cele 200 de milioane de euro ale programului aflat in derulare, iar dupa 2013 vom beneficia de cele peste 500 de milioane de euro. Este foarte important ca operatorul de servicii de apa si canalizare- CAS, sa aiba o activitate eficienta, sustenabila, sa devina un operator solid si serios pe piata serviciilor de apa si canalizare din Romania. In cadrul proiectarii sistemelor de apa si canalizare s-a refacut studiul de fezabilitate al proiectului “Alimentarea cu apa potabila a judetului Salaj, din sursa Gilau, judetul Cluj”. In perioada urmatoare va fi analizata posibilitatea de finantare a acestui proiect, chiar inainte de 2013. Intre beneficiile acestei investitii pot fi incluse: imbunatatirea calitatii apei furnizate la consumator; asigurarea unei surse permanente de apa suficienta cu alternativa de alimentare./ Magazin Salajean

Vezi cum arata zona Canalului Morii, modernizata

La jumatatea termenului de executie prevazut in autorizatia de construire, societatea Concefa a finalizat pavarea primei jumatati a strazii Andrei Saguna, pe marginea Canalului Morii. De asemenea, malurile Canalului au fost refacute, urmand ca in perioada urmatoare sa fie incheiate interventiile pentru pietonalizarea celei de a doua jumatati a strazii. Accesul auto pe strada Andrei Saguna este permis in prima jumatate a arterei, spre Piata Mihai Viteazu. Lucrarile ar fi trebuit incheiate in aceasta perioada, insa a fost necesara consolidarea subsolului locuintelor aflate pe malul Canalului Morii, lucrare neprevazuta initial. La un an de la demararea interventiilor, executantii contractati de Primarie (societatea sibiana Concefa) au amenajat trotuarele, albia si zidul de sprijin, au montat balustrada si, intre timp, au fost instalati si stalpii pentru iluminat. Primaria a demarat proiectul de reabilitare a zonei cuprinse intre Piata Mihai Viteazu si strada Regele Ferdinand in 2009, dar de abia la inceputul anului trecut a fost predat terenul catre Concefa pentru executie. Municipalitatea intentioneaza sa pastreze accesul auto pe un singur sens si sa amenajeze terase in zona. Proiectul ar urma sa fie extins si pe strada Arges, pe unde continua traseul Canalului Morii, dupa incheierea procesului dintre comerciantii de acolo si Primaria clujeana./ Citynews.ro

Prognoza meteo – Maramures – Vreme calda si inchisa in judet

Prognoza meteorologica prevede pentru astazi, 16 ianuarie, vreme relativ calda, cu cer temporar noros. Temperaturile maxime se vor situa intre 4 si 8 grade Celsius, iar cele minime vor fi in usoara scadere, situandu-se intre -2 grade Celsius si 1 grad Celsius. Izolat se va semnala ceata. Debitele si nivelurile cursurilor de apa din bazinele hidrografice ale judetului nostru au fost in crestere. Nu au fost inregistrate probleme deosebite pe cursurile de ape. Hidrologii prognozeaza pentru urmatoarele 24 de ore debite si niveluri variabile pe principalele rauri. In cursul noptii, a plouat pe arii extinse, iar la munte precipitatiile au fost sub forma de lapovita si ninsoare. Cantitatea maxima de precipitatii s-a inregistrat la Bistra - 11,4 l/mp, dar valori apropiate s-au atins si in alte zone ale judetului (10,3 l/mp la Firiza; 9,8 l/mp la Ruscova si 9 l/mp, la Iezer). Temperaturile au fost cuprinse intre 3 grade Celsius (Ocna Sugatag si Cavnic) si 4 grade Celsius (Targu Lapus, Baia Mare si Sighetu Marmatiei). La munte si in zonele joase a fost prezenta ceata, care a fost asociata cu depunere de chiciura. /emaramures

Teme de mediu

Specialialistii au „desenat” stategia de mediu pentru noul PUG

O nouă dezbatere la capitolul mediu va fi lansată peste două săptămâni, după ce toate părţile vor formula în scris propuneri în urma ultimelor două întruniri, care au avut loc în 29 decembrie şi 13 ianuarie. Echipa care lucrează la actualizarea Planului Urbanistic General (PUG) şi specialiştii Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului (ARPM) au pus la punct, după două întâlniri de lucru, o serie de măsuri privind spaţiile verzi şi decontaminarea terenurilor industriale. Arhitectul-şef al municipiului Cluj-Napoca, Ligia Subţirică, a explicat că propunerile deja discutate se vor regăsi în noile reglementări de construire, aflate în curs de elaborare. “Am avut două întâlniri de lucru cu echipa PUG, cu specialiştii de mediu, dar şi cu alţi factori direct interesaţi, în cadrul cărora am discutat mai mult aspecte de mediu. Planşa de mediu este deja afişată şi poate fi consultată pe site-ul primăriei. Cei de la ARPM s-au declarat foarte mulţumiţi de evoluţia PUG şi au cerut soluţii pentru ca municipiul să atingă în 2013 normele europene privind spaţiul verde - 26 mp pe cap de locuitor. S-au făcut şi propuneri pentru crearea de noi parcuri şi construirea centurii de sud cu plantări masive de arbori”, a precizat arhitectul-şef Ligia Subţirică. Reprezentanţii ARPM au atras atenţia şi asupra necesităţii decontaminării zonelor în care s-au realizat activităţi industriale. “În cazul zonelor industriale prevăzute în noul PUG pentru construcţia de locuinţe sau de alte spaţii, ne-au cerut să prevedem obligativitatea decontaminării zonei înainte de avizarea construcţiei. Procedura de mediu este foarte strictă în aceste cazuri. Aici s-a luat în discuţie cine trebuie să facă această decontaminare - fostul utilizator sau actualul proprietar. La Cluj, din datele noastre, Terapia a realizat o astfel de decontaminare”, a menţionat Subţirică. Membrii echipei de lucru au adus în discuţie suprafeţele de spaţii verzi din municipiu, una dintre propunerile avansate fiind cea de “reabilitare” a zonei de sud a oraşului, unde s-au realizat ample extinderi imobiliare în ultimii ani. O parte dintre aceste suprafeţe ar trebui să redevină spaţii verzi de mai mari dimensiuni, de tipul livezilor. Propunerile de reglementare aflate în lucru pentru noul PUG vor avea în vedere zonele expuse pericolelor de alunecări de teren. Pe astfel de terenuri, cum ar fi cele din zone ca Lomb, Sfântu Gheorghe, Steluţa sau Dâmbul Rotund, vor exista restricţii şi se va încerca stoparea realizării de investiţii, potrivit proiectanţilor care elaborează noile regulamente. PUG va ţine cont şi de zonele supuse riscului de inundaţii. În următoarele săptămâni, la iniţiativa specialiştilor prezenţi la întâlnirea de joi, ar urma să aibă loc o altă reuniune de lucru, în care se va analiza în ce fel propunerile deja discutate se pot regăsi în noile reglementări de construire aflate în curs de elaborare. “Am stabilit ca toţi participanţii la grupul de lucru pe mediu să trimită observaţiile în scris, timp de două săptămâni. După aceea, vom stabili o nouă dată pentru o întâlnire. Încă nu am stabilit dacă va fi dezbatere publică sau întrunire de lucru. La prima dezbatere, cei de la Mediu s-au plâns că şi presa este prezentă, deşi e o întâlnire de lucru. Domnul viceprimar Moisin le-a explicat că primăria este o instituţie transparentă. A două întrunire s-a organizat în regim închis”, a mai explicat arhitectul-şef.

Centură verde şi spaţii verzi de-a lungul Someşului

Pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca, în continuarea variantei intermediare a noului PUG, a fost afişat studiul peisagistic teritorial care prezintă sensibilitatea naturii faţă de fondul construit şi care a fost făcut public în cadrul primei dezbateri de mediu de la finele anului trecut. Printre măsurile stipulate în studiul peisagistic aferent PUG-ului se află dezvoltarea sistemului verde de-a lungul Someşului şi a tuturor pârâurilor colectate de acesta, întrepătrunderea zonei verzi cu oraşul, amenajarea de grădini cu pomi fructiferi, crearea unei centuri verzi. Documentaţia mai conţine şi un traseu al recreării locale pe relaţia vest-est, de-a lungul Someşului. / Ziua de Cluj

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

Alte știri

Alunecările din judeţ pot fi stopate cu 20 miliarde de euro

CALAMITĂŢI. Judeţul Vâlcea o ia încet dar sigur la vale. Alunecările de teren se accentuează şi se extind după fiecare ploaie afectând drumuri de acces, podeţe şi gospodării. Cu toate că judeţul nostru ocupă locul întâi pe ţară la alunecările de teren, iar situaţia se înrăutăţeşte pe zi ce trece, actualul Guvernul ne-a alocat doar 12 de miliarde de lei vechi, dintr-un necesar de peste 20 de miliarde de euro. Prefectul Petre Ungureanu s-a văzut obligat să-i dea dreptate fostului prefect Remus Grigorescu, care spunea că Vâlcea ar avea nevoie de 20 miliarde de euro pentru stoparea alunecărilor de teren. Deşi la data respectivă, Ungureanu nu dădea doi bani pe afirmaţiile social-democratului, în prezent îi recunoaşte calitatea de statistician. Un gest ce nu-l ajută cu nimic în relaţia cu propriul Guvern care i-a alocat doar 12 miliarde de lei vechi din necesarul de 22 miliarde de euro.,,O socoteală făcută de fostul prefect Grigorescu, dânsul fiind profesor şi specialist în statistică, arată că ne trebuiau 20 miliarde de euro pentru stoparea tuturor alunecărilor de teren de pe raza judeţului Vâlcea. Am cerut vreo 470 de miliarde de lei, anul trecut, pentru lucrări pentru care s-au făcut studii de fezabilitate şi studii geo. Sunt foarte multe localităţi foarte grav afectate, Goleşti este de departe cea mai afectată, cu steluţă aş putea spune, Milcoiu, la fel”, a afirmat reprezentantul Guvernului în teritoriu. Cum o nenorocire nu vine niciodată singură, pe lângă alunecările de teren aflate în monitorizare, a apărut un caz nou, cel al alunecărilor de teren de la Cernişoara, dezastru ce a intrat deja în atenţia Ministerului Economiei, respectiv al Conversmin.

“Acum a apărut un nou pericol la Cernişoara. Acolo am cerut ajutorul domnului ministru Ariton, care ne-a înţeles, au venit deja aici specialiştii de la Conversmin, s-au alocat şi banii. Conversmin va începe lucrările pentru rezolvarea infiltraţiilor de apă din minele de la Armăşeşti, pentru că acolo sunt case în aval de mină, de exploatare, care este închisă deja, dar este în pericol de inundare”, a declarat prefectul. Deşi a trecut ceva timp de la apariţia craterului din Buneşti, autorităţile nu au reuşit să afle cauza producerii lui. În timp ce localnicii trăiesc cu frica în sân de teama apariţiei unui nou crater, capii societăţilor responsabile pasează pisica de la unul la altul, în speranţa că vor scăpa fără să scoată un leu din contul societăţii. „Avem discuţii serioase legate de cauzele prăbuşirii de la Buneşti. Am trimis o scrisoare la Regia Sării, pentru că ne-a răspuns şi Regia pentru Resurse Minerale, mai nou dau vina unii pe alţii. Nu se ştie nimic… Poate Dumnezeu, poate omul, poate istoria sau geologia şi-a făcut de cap acolo. Nu ştiu cauza. Vom lămuri lucrurile foarte repede pentru că preşedintele CJ a rezolvat problema astupând gaura. Deocamdată. Dar trebuie să vedem ce se întâmplă ca să nu se întâmple şi în alte locuri”, a mai spus prefectul. (Vocea Valcii)

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

Teme similare

Fondul Proprietatea blochează Electra şi intră pe bursă

Acţionarii îşi vor putea tranzacţiona deţinerile la BVB din 25 ianuarie. Analiştii apreciază că preţurile ar putea sări de la 0,4-0,5 lei/acţiune la 0,7-0,8 lei/acţiune imediat după listare, aducând câştiguri substanţiale celor care au cumpărat acţiuni în acest an. Fondul blochează la instanţe înfiinţarea giganţilor energetici Electra şi Hidroenergetica, iar randamentul său poate fi influenţat de politica energetică a guvernului.Pe 25 ianuarie, acţiunile la Fondul Proprietatea (FP) vor putea fi tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) la categoria I. După listarea la bursă, circa 5.000 de foşti proprietari vor putea să-şi vândă acţiunile în condiţii transparente şi reglementate. FP reprezintă în prezent una dintre marile afaceri din România, având active de 3,7 milioane de euro. Unul dintre riscurile investiţiei în acţiuni FP este cel asociat reorganizării de către guvern a sectorului de producţie a energiei. Politica energetică a guvernului ar putea avea impact negativ asupra investiţiilor FP. Alt risc major este reprezentat de suspendarea frecventă a acţiunilor de la tranzacţionare. Este posibil ca acţiunile FP să fie suspendate temporar de la tranzacţionare dacă fondul înregistrează anumite litigii cu un impact semnificativ asupra activităţii.De pe 22 decembrie 2010, tranzacţiile cu acţiuni FP la Depozitarul Central au fost suspendate, urmând ca tranzacţiile să se facă după 25 ianuarie la BVB. La finele anului trecut, preţul titlurilor FP ajunsese la 0,4-0,5 lei/acţiune. Analiştii pieţei de capital consideră că listarea la bursă poate fi considerată un succes dacă preţurile pornesc de la 0,7 lei/acţiune. Tot analiştii apreciază că, după listare, preţurile de pornire vor fi de 0,7-0,8 lei/acţiune. În aceste condiţii, cei care au făcut tranzacţii prin intermediul Depozitarului Central îşi pot dubla sau chiar tripla averile.În altă ordine de idei, administratorul FP, compania Franklin Templeton, a obţinut în instanţă blocarea înfiinţării celor doi giganţi energetici de stat, Electra şi Hidroenergetica. Ieri, FP a obţinut suspendarea Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor (AGEA) din noiembrie 2010, prin care a fost aprobată înfiinţarea Electra. Aceasta, până la judecarea pe fond a dosarului cauzei. Cei de la Franklin Templeton au anunţat încă din noiembrie 2010 că vor vota împotriva celor doi giganţi energetici, deoarece profitabilitatea lor este neclară şi discutabilă pe termen lung. FP a obţinut în instanţă suspendarea deciziilor AGOA şi în cazul CE Craiova, până când diferendele cu această companie vor fi stinse pe fond. (Gazeta de Sud)

Craiovenii beau cea mai insalubră apă din Oltenia. Află cât de potabilă este apa din oraşul tău

Slatina şi Craiova rămân singurele municipii din Oltenia care nu au o tehnologie modernă de purifi care a apei. Spre deosebire de Târgu-Jiu şi Vâlcea care se alimentează integral din izvoare montane, craiovenii şi oltenii beau apă captată din Jiu, respectiv Olt. Târgu-Jiu: Apă cristalină de munte. Gorjenii ar putea fi consideraţi cei mai norocoşi olteni din punct de vedere al apei care curge la robinetele acestora. Târgu-Jiu este printre puţinele oraşe din ţară unde apa potabilă este şi de calitate.Apa provine din sursele de suprafaţă Şuşiţa Verde şi Sohodol, două râuri cu apă rece şi curată care izvorăsc din Munţii Parâng. Pe perioada secetei, acestea sunt suplimentate din lacul de acumulare de la Clocotici de pe râul Bistriţa.

Staţia de foraj de la Polata asigură suplimentar apa potabilă din Târgu-Jiu

Pentru ca apa limpede de munte să ajungă fără impurităţile de pe conducte la robinetele gorjenilor, este tratată în staţia de tratare din Dealul Târgului. „Avem şi o staţie de epurare uzată fizic şi moral, care a intrat în reabilitare pe fonduri europene, valoarea investiţiei fiind de 17 milioane de euro“, a declarat directorul Aparegio, Ion Popescu. Părerea localnicilor despre apa de la robinet este foarte bună, oamenii declarând că nu sunt nevoiţi să cumpere apă plată de la magazin. „Apa de la Târgu-Jiu este foarte bună, mă bucur că nu trebuie să cumpărăm de la magazin, cum fac cei din Bucureşti sau Constanţa“, a spus Ionuţ Grigorescu. (Oana Popescu)

Vâlcea: Din râul Olăneşti direct la robinet

La robinetele din Râmnicu Vâlcea apa este de o calitate bună. Municipiul se alimentează cu apă potabilă din lacul de acumulare Brădişor şi din râul Olăneşti, din decembrie 2009 benficiind şi de o staţie de epurare modernă realizată din fonduri europene. „Staţia de epurare a fost realizată la standard europene şi a costat 10,8 milioane de euro, bani de la Uniunea Europeană şi Banca Europeană de Investiţii”, a declarat Octavian Herţa, purtătorul de cuvânt al SC Acvarim SA, societatea de furnizare a apei.

Apa care curge la robinetele vâlcenilor este bună de băut

Locuitorii oraşului spun că, apa de la robinet este bună de băut. „Apa noastră e bună, din zonă de munte, şi nu îmi amintesc să fi curs neagră la robinet”, a declarat Mihai Stănescu, vânzător de 53 de ani, din Râmnicu Vâlcea. (Alina State-Fulger)

Severin: Apa de Dunăre nu mai e tulbure

De apă de calitate beneficiază şi locuitorii municipiului Drobeta Turnu Severin. Calitatea apei a crescut substanțial după ce, anul trecut, au fost reabilitați circa 60 de kilometri de conducte, iar în noiembrie 2009 a fost retehnologizată stația de tratare. „Stația a fost retehnologizată după o metodă de ultimă generație, bazată pe flotație cu policlorură de aluminiu. Apa respectă toate standardele de calitate și dacă nu ar conține clor, ar avea proprietăți de apă plată, atât este de curată. Analizele de specialitate pot confirma afirmațiile mele”, ne-a spus Ilie Pisoi, directorul Secom.

Apa din Dunăre este potabilă după ce este tratată la standarde europene

Severinenii sunt mulțumiți de calitatea apei de la robinet. „Cât am stat în București, la facultate, nu am putut să beau apă de la chiuvetă, avea un gust foarte ciudat. De când m-am întors acasă fac economie la apă plată, pentru că nu mai sunt nevoit să cumpăr. Apa de la robinet e acceptabilă și o consum fără problem”, ne-a spus Andrei Stanomirescu, funcționar bancar. (Cătălin Căruntu)

Slatina: „E mai neagră ca apa din baltă!“

De apă mai slab calitativ au parte locuitorii Slatinei. Reţeaua de apă potabilă este alimentată prin captări de apă subterană din puţuri situate pe ambele maluri ale râului Olt. Cum unele conducte au şi 99 de ani, calitatea apei de la robinet este mereu contestată. „Nu mai beau de câţiva ani otrava de la ţeavă. Când se opreşte pentru nu ştiu ce lucrare şi este dată drumul, e mai neagră decât apa dintr- o baltă“, spune Costi Iţoc. Autorităţile promit ca peste doi ani Slatina să beneficieze de o apă curată, în prezent lucrându- se la canalizare şi staţii de epurare, valoarea proiectului fiind de 42 milioane euro, fonduri europene. (Mirela Ogea)

În prezent se lucrează la canalizarea oraşului Slatina

CRAIOVA: APĂ DIN JIU AMESTACATĂ CU CEA DE IZAVARNA

Deşi luna trecută reprezentanţii Companiei de Apă Oltenia au inaugurat staţia de epurare de la Făcăi, instalaţia va funcţiona la capacitate maximă abia din vara acestui an. Apa care curge la robinetele craiovenilor provine din râul Jiu şi de la sursa de captare Isvarna (Gorj). Doar câteva cartiere din Bănie (Izvorul Rece şi o parte din Brestei) primesc apă pură de munte. (Adevarul de Seara – Actualitate – Bogdan Marica – 14 ian 2011)

Staţia de epurare de la Făcăi va funcţiona în vara aceasta

CE TURCENI ŞI CE ROVINARI RENUNŢĂ LA CONCEDIERI

Administraţiile complexurilor energetice Turceni şi Rovinari au început ieri discuţiile privind reducerea cheltuielilor de personal cu 11% în acest an pornind de la premisa că nu vor face concedieri colective. Discuţiile au fost purtate în prezenţa lui Constantin Bălăşoiu, cel desemnat de Ministerul Economiei să poarte negocierile, şi care a susţinut ideea. Nu au trecut decât câteva zile de când companiile din minerit şi energie au depus la AJOFM Gorj notificări privind concedierile colective la care vor recurge din 1 martie, astfel că peste puţine zile 484 de salariaţi de la CE Turceni şi 448 de angajaţi ai CE Rovinari ar fi trebuit să primească preavizele. Ieri a apărut însă o veste bună, anul acesta se va încerca reducerea cheltuielilor de personal cu 11% fără a se apela la concedieri colective. Astfel, Bălăşoiu a agreat propunerea de a reduce alte tipuri de cheltuieli. Eugen Iovan, preşedintele sindicatului Energia Turceni, a confirmat înţelegerea la care s-a ajuns cu Constantin Bălăşoiu. „O să tăiem din prime, din diurne, din cheltuielile de transport şi din alte drepturi, astfel încât să ajungem la reducerea de 11%”, a spus Iovan. O discuţie similară va fi astăzi şi la CE Rovinari. Rămâne de văzut dacă şi SNLO va putea evita concedierile, având în vedere scăderea cererii de lignit. Nebunia concedierilor ar putea lua sfârşit: Confuzia creată de săptămâni bune în jurul programelor de restructurare pare să ia amploare acum, prin decizia de renunţare la concedieri, dar pe de altă parte pune punct unei adevărate nebunii. Totul a început acum câteva săptămâni, când Ministerul Economiei i-a mandatat pe Constantin Bălăşoiu şi Daniel Burlan să negocieze programele de restructurare. În zilele dintre Crăciun şi Revelion, consiliile de administraţie ale complexurilor energetice şi SNLO s-au întrunit şi au aprobat numărul de concedieri colective, care totaliza 2132 de persoane. În paralel, sindicatele au elaborat un Plan social, care prevedea trimiterea acestor persoane în concedii de aşteptare de până la cinci ani. Zilele trecute, ministrul Economiei a venit la Târgu Jiu unde a semnat un protocol cu sindicatele, prin care a fost agreat concediul de aşteptare de până la doi ani, în care să intre salariaţii care au stagiul complet de cotizare, dar nu au vârsta de pensionare. În protocol nu s-a vorbit de concedieri colective, dar a doua zi după plecarea ministrului administraţiile au depus la AJOFM notificări în acest sens. Ieri, complexurile energetice au renunţat la ideea de concedieri. Rămân valabile concediile de aşteptare: Până la urmă, cert este că atât complexurile energetice, cât şi SNLO, trebuie să micşoreze cheltuielile cu personalul cu 22% în doi ani, adică 11% în 2011 şi 11% în 2012. Pentru complexurile energetice Turceni şi Rovinari, posibil şi pentru Craiova, reducerea de 11% se poate face în acest an prin reducerea unor drepturi precum prime de vacanţă, diurne, cheltuieli de transport. Rămâne valabilă măsura concediilor de aşteptare de până la doi ani pentru persoanele care vor îndeplini condiţiile de pensionare înainte de decembrie 2012 sau 2013, după caz. Concediul de aşteptare nu este încă reglementat, dar ar putea fi prevăzut într-un nou contract colectiv de muncă. Important este că salariaţii care vor intra în concedii de aşteptare primesc 75% din salariu plus sporul de vechime, iar unitatea va plăti contribuţiile sociale aferente, deci perioada de adaugă la vechimea în muncă. Mai mult, oamenii rămân cu calitatea de angajaţi până când vor îndeplini condiţiile de pensionare, deci nu vor intra în programe de concediere colectivă. (Pandurul -Actualitate - Camelia SUCIU- 14 ian 2011)

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

Teme de mediu

Cuprumin merge pe profit

La mai puţin de un an de la repornirea Uzinei de Preparare Dealul Piciorului, care aparţine societăţii Cuprumin Abrud, firma a înregistrat un profit de 17 miliarde lei vechi. De curând, la Valea Şesei a fost montată în aval de iazul de decantare şi o staţie pilot pentru recuperarea metalelor din apele acide. După toate testele şi analizele se va trece la proiectarea şi achiziţionarea unei instalaţii moderne în acest sens. În prezent, la Roşia Poieni lucrează 460 muncitori, numărul acestora urmând însă să fie redus. Cuprumin nu mai este subvenţionată de stat, iar de circa 2 luni a fost semnat un memorandum, societatea urmând a fi scoasă la privatizare în cursul anului 2011. Procesul de evaluare a activelor firmei a fost deja demarat. Monitorul de Alba AB

Dezastrul de la Ocna Mureş ar fi putut fi preîntâmpinat?

Deputatul PSD Radu Coclici a făcut publice ieri două adrese emise de ministrul Economiei Adriean Videanu. În ambele este tratată extrem de tranşant problema economică şi socială de la Ocna Mureş, după cum a declarat ieri într-o conferinţă de presă deputatul de Alba: „Regret enorm că în toamna anului trecut, când am tras un ultim semnal de alarmă asupra faptului că la Ocna Mureş s-ar putea întâmpla un dezastru, demersul meu a fost interpretat strict politic de conducerea administrativă a judeţului Alba, dar şi de conducerea combinatului GHCL UPSOM. A trebuit să se petreacă o catastrofă în oraşul altădată fanion al judeţului nostru, pentru ca actuala putere să-şi aducă aminte că deocamdată mai există Ocna Mureş. Încă din vara anului trecut Guvernul României ştia că la Ocna Mureş urma să se producă o calamitate, totul fiind doar o chestiune de timp. Dovadă stă adresa numărul 7536 din 30 iulie a Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, condus la acea vreme de domnul Adriean Videanu. În respectivul document ex-ministrul precizează foarte clar: „oprirea pe o perioadă mai mare a activităţii sondelor prezintă riscul de cristalizare a acestora fără posibilitatea degajării presiunii din sondă, fapt care generează subminarea pilierilor, erupţii necontrolate, afectarea suprafeţei, atât în cadrul perimetrului minier, cât şi în zonele adiacente, locuite”. Şi acum, ca şi în toamna trecută, atrag din nou atenţia asupra pericolului iminent în care încă se află o parte însemnată din oraşul Ocna Mureş. Din păcate, pericolul nu a trecut în totalitate şi este amplificat de faptul că actuala conducere a combinatului GHCL UPSOM nu va reporni activitatea, lucru evident pentru toată lumea”, a spus deputatul PSD Radu Coclici. Mai mult decât atât, acelaşi fost ministru al Economiei Adriean Videanu declară practic că principala vină pentru închiderea definitivă a combinatului de aici o poartă actuala conducere, administratorul şi patronatul întreprinderii, fostul şef al economiei româneşti afirmând în adresa nr.7734/11.08.2010: „Societatea GHCL UPSOM ROMANIA SA prezintă pierderi începând cu anul 2005, fapt care coincide cu anul achiziţiei pachetului majoritar de către Indian England (companie aparţinând GHCL India). Facem precizarea că până la data achiziţiei pachetului majoritar de către această companie, societatea prezenta un rezultat net pozitiv. Pierderile societăţii sunt rezultatul comercializării sub costuri a produselor realizate în cadrul întreprinderii, fapt ce ridică mari semne de întrebare cu privire la buna credinţă a administratorilor şi acţionarului majoritar,atâta timp cât alte societăţi de profil prezintă rezultate pozitive de-a lungul timpului”. În aceste condiţii, deputatul social democrat a lansat un atac şi la adresa prim-vicepreşedintelui PD-L Alba, Ion Dumitrel, afirmând: „liderii PD-L nu au luat nicio atitudine, preferând să închidă ochii în faţa mediocrităţii. Astfel au băgat în faliment oraşul Ocna Mureş. Sunt curios dacă actuala conducere a Consiliului Judeţean Alba îşi asumă şi acest eşec, aşa cum a declarat încă din anul 2009 preşedintele Ion Dumitrel: „nu avem nevoie de ajutorul nimănui. Ne descurcăm şi singuri să administrăm judeţul Alba”. Dacă la falimentarea oraşului Ocna Mureş se referea, atunci trebuie să recunosc că le-a reuşit… Din păcate!”, a declarat deputatul Radu Coclici, al cărui colegiu este alcătuit şi din oraşul Ocna Mureş. Informaţia de Alba AB

Sancţionaţi pentru port ilegal de... undiţă

Patru bărbaţi din Alba Iulia sunt cercetaţi de politişti pentru comiterea infractiunii de pescuit electric şi pentru deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin curentare. Patrula intercomunală formata din lucrători din cadrul Posturilor de Poliţie Şibot şi Ceru Băcăinţi, împreună cu lucrători din cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Alba, au oprit pentru control un autoturism condus de D.C., de 49 de ani, din Alba Iulia. Potrivit reprezentanţilor IPJ Alba, în autoturism se mai aflau încă 3 bărbaţi din Alba Iulia iar cu ocazia controlului efectuat asupra vehiculului, a fost găsită cantitatea de 77 de kg de peşte, precum şi mai multe obiecte folosite la pescuit şi braconaj piscicol. Din primele cercetări efectuate s-a stabilit că, în acea seară cei 4 bărbaţi, folosindu-se de o barcă cu motor, au pescuit în albia râului Mureş, folosind dispozitive de pescuit prin curentare.Politiştii continuă cercetările. CityNews AB - I.S. -

Apa termală de la ştrandul „Neptun” va umple în acest an unul dintre bazinele existente

Forajul pentru apă termală la ştrandul „Neptun” s-a încheiat. Apa captată are o temperatură de peste 30 de grade Celsius, iar în aceste zile, în cadrul discuţiilor despre bugetul municipiului pentru anul 2011, se are în vedere şi utilizarea acestei resurse naturale. Primarul Aradului, Gheorghe Falcă, spune că în acest an nu se va construi un bazin nou, care să fie umplut cu apă termală, apa urmând să fie folosită pentru unul dintre bazinele existente. În ceea ce priveşte proprietăţile apei termale găsite la ştrand, acestea sunt analizate încă în laborator.

Bazine noi pentru copii. Faţă nouă pentru bazinele din zona II a ştrandului „Neptun”, cea destinată copiilor. Lucrările la bazine au ajuns la final şi gardul care îngrădeşte zona a fost şi el amplasat, semn că din acest an se va percepe un tarif separat şi aici. Practic bazinele au fos reabilitate şi lărgite. Urmează să fie desfiinţat toboganul cel mare şi să se achiziţioneze altele. Încălzirea apei se va face în această zonă cu ajutorul panourilor solare. Investiţia în zona de agrement pentru copii va continua cu o plajă şi grupuri sanitare noi. www. vestic.ro AR – D.M. -

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : [phone]; Fax: [phone]