7. Iar Solomon a născut pe Rovoam, iar Rovoam a născut pe Avia, iar Avia a născui pe Asa.7
8. Iar Asa a născut pe Iosafat, iar Iosafat a născut pe Iram, iar Ioram a născut pe Ozia.
9. Iar Ozia a născut pe Ioatam, iar Ioatam a născut pe Ahaz, iar Ahaz a născut pe Ezechia.8
10. Iar Ezechia a născut pe Manasi, iar Manasi a născut pe Amon, iar Amon a născut pe Iosia.9
11. Iar Iosia a născut pe Iehonia și pe frații lui, la mutarea în Vavilon.10
12. Iar după mutarea în Vavilon, Iehonia a născut pe Salatiil, iar Salatiil a născut pe Zorovavel.11
13. Iar Zorovavel a născut pe Aviud iar Aviud a născut pe Eliachim, iar Eliachim a născut pe Azor.
14. Iar Azor a născut pe Sadoc, iar Sadoc a născut pe Ahim, iar Ahim a născut pe Eliud.
15. Iar Eliud a născut pe Eleazar, iar Eleazar a născut pe Matan, iar Matan a născui pe Iacov.
16. Iar Iacov a născut pe Iosif bărbatul Măriei, din care s-a născui Iisus, ce se zice Hristos.12
17. Deci, toate neamurile de la Avraam până la David, neamuri patrusprezece; și de la David până la mutarea în Vavilon, neamuri patrusprezece; și de la mutarea în Vavilon până la Hristos, neamuri patrusprezece.
18. Iar Nașterea lui Iisus Hristos așa a fost: Că logodită fiind muma lui, Maria, cu Iosif, mai înainte de a se aduna ei, s-a aflat având în pântece din Duhul Sfânt.13
19. Iar Iosif, bărbatul ei, drept fiind și nevrând s-o vădească pe ea, a vrut pe ascuns s-o lase pe dânsa.14
20. Și acestea gândind el, iată îngerul Domnului în vis s-a arătat lui, grăind: Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria femeia ta, că ce s-a zămislii într-însa, din Duhul Sfânt este.15
21. Și va naște fiu și vei chema numele lui: Iisus, că acesta va mântui pe norodul său de păcatele lor.16
22. Iar acestea toate s-au făcut ca să se plinească ceea ce s-a zis de la Domnul prin proorocul ce zice: „Iată fecioara în pântece va avea și va naște fiu și vor chema numele lui: Emanuil, ce se tâlcuiește: cu noi Dumnezeu".
23. Și sculându-se Iosif din somn, a făcut precum i-a poruncit lui îngerul Domnului, și a luat pe femeia sa.17
24. Și nu o a cunoscut pe ea până ce a născut pe fiul său cel unul născut, și a chemai numele lui: Iisus.18 CAP. 2.
Magii de la răsărit. Omorârea pruncilor, întoarcerea lui Iosif cu Maria și cu Iisus pruncul din Egipt în Nazaret.
Iar dacă s-a născut Iisus în Vitleemul Iudeei, în zilele lui Irod împăratul, iată Magii de la răsărit au venit în Ierusalim,19
2. Zicând: Unde este împăratul Iudeilor, cel ce s-a născut? Că am văzul steaua lui la răsărit și am venit să ne închinăm lui.20
3. Și auzind Irod împăratul s-a tulburat și tot Ierusalimul cu dânsul.
4: Și adunând pe toți arhiereii și cărturarii norodului, i-a întrebat: unde este să se nască Hristos?
5. Iar ei au zis lui: În Vitleemul Iudeei, că așa s-a scris prin proorocul:
6. Și tu Vitleeme, pământul Iudei nicidecum nu ești mai mic între domnii Iudei, că dintru tine va ieși Povățuitor, care va paște pe norodul meu Israil.21
7. Atunci Irod în ascuns chemând pe Magi, a cercat cu deamănuntul de la dânşii de vremea întru care s-a arătat steaua.
7. Și trimiţându-i pe ei în Vitleem, le-a zis: mergând cercetaţi cu amăruntul pentru prunc, și dacă îl veţi afla, să îmi vestiţi și mie, ca și eu venind să mă închin lui.
9. Iar ei ascultând pe împăratul s-au dus. Și iată steaua, pe care o văzuseră la răsărit, mergea înaintea lor, până a venit și a stătut deasupra unde era pruncul.
10. Iar ei văzând steaua s-au bucurat cu bucurie mare foarte.
11. Și intrând în casă, au văzul pruncul cu Maria, muma lui, și căzând s-au închinat lui, și deschizându-și vistieriile lor, au adus lui daruri: aur și tămâie și smirnă.22
12. Și luând înştiinţare prin vis, să nu se întoarcă la Irod, pe altă cale s-au dus în ţara lor.
13. Iar după ce s-au dus ei, iată îngerul Domnului în vis se arată lui Iosif zicând: sculându-te, ia pruncul și pe muma lui și fugi în Egipt, și fii acolo până voi zice ţie, că va Irod să caute pruncul să-l piardă pe el.
14. Iar el sculându-se, a luat pruncul și pe muma lui noaptea, și s-au dus în Egipt.
15. Și a fost acolo până la moartea lui Irod, ca să se plinească ceea ce s-a zis de Domnul prin proorocul, ce zice: din Egipt am chemat pe fiul meu.23
16. Atunci Irod văzând că s-a batjocorit de Magi, s-a mâniat foarte; și trimiţând a omorât pe toți pruncii, care erau în Vitleem și întru toate hotarele lui, de doi ani și mai mici, după vremea care cercase de la Magi.
17. Atunci s-a plinit ceea ce s-a zis de Ieremia proorocul, care zice:
18. Glas în Rama s-a auzit, plângere și tânguire și ţipăt mult; Rahil plângând pe fiii săi, și nu vrea să se mângâie, pentru că nu sunt.24
19. Iar după ce a murit Irod, iată îngerul Domnului în vis se arată lui Iosif în Egipt,
20. Zicând: sculându-te, ia pruncul și pe muma lui, și mergi în pământul lui Israil, că au murit cei ce căutau sufletul pruncului.25
21. Iar el sculându-se a luat pruncul și pe muma lui și a venit în pământul lui Israil.
22. Iar auzind că Arhelau împărăţeşte în Iudeea, în locul lui Irod, tatăl său, s-a temut să meargă acolo; iar luând poruncă în vis, s-a dus în părţile Galileei.26
23. Și venind a locuit în cetatea ce se numeşte Nazaret, ca să se plinească ceea ce s-a zis prin prooroci că Nazarinean se va chema. CAP. 3.
Ioan Botezătorul în pustie. Botezul lui Iisus. Iar în zilele acelea a venit Ioan Botezătorul, propovăduind în pustia Iudeei,27
2. Și zicând: pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor;28
3. Că acesta este cela ce s-a zis de Isaia proorocul, ce zice: glasul celui ce strigă în pustie: gătiţi calea Domnului, drepte faceţi cărările lui.29
4. Și acest Ioan avea îmbrăcămintea lui din peri de cămilă, și brâu de curea împrejurul mijlocului lui, iar hrana lui era acride și miere sălbatică.30
5. Atunci ieşia la dânsul Ierusalimul și toată Iudeea și toată latura dimprejurul Iordanului,
6. Și se botezau în Iordan de la dânsul, mărturisindu-și păcatele lor.31
7. Și văzând pe mulţi din Farisei și din Saduchei venind către botezul lui, a zis lor: pui de năpârci, cine v-a arătat vouă ca să fugiţi de mânia ceea ce va să fie?32
8. Faceţi dar roduri vrednice de pocăinţă.
9. Și să nu vi se pară a grăi întru sinevă: părinte avem pe Avraam; că zic vouă, că poate Dumnezeu și din pietrele acestea să ridice fii lui Avraam.33
10. Că iată și securea la rădăcina pomilor zace; deci, tot pomul, care nu face roadă bună, se taie și în foc se aruncă.34
11. Eu vă botez pe voi cu apă, spre pocăinţă; iar cela ce vine după mine, mai tare decât mine este, căruia nu sunt vrednic a-i ţine încălţămintele; acesta vă va boteza pe voi cu Duh Sfânt și cu foc.35
12. A cărui lopată este în mâna lui, și va curăţi aria sa, și va aduna grâul în jitniţa sa, iar plevele le va aide cu focul nestins.
13. Atunci a venit Iisus din Galileea la Iordan către Ioan, ca să se boteze de la dânsul.36
14. Iar Ioan îl oprea pe el, zicând: eu am trebuinţă a mă boteza de tine, și tu vii către mine?
15. Și răspunzând Iisus, a zis către el: lasă acum, că așa este cu cuviinţă nouă ca să plinim toată dreptatea. Atunci l-a lăsat pe el.
16. Și botezându-se Iisus, îndată a ieşit din apă; și iată i s-au deschis lui cerurile și a văzut pe Duhul lui Dumnezeu pogorându-se ca un porumb și venind peste dânsul;37
17. Și iată glas din ceruri zicând: acesta este Fiul meu cel iubit, întru care am binevoit.38 CAP. 4
Postul și ispita lui Hristos. Începerea propovăduirii. Chemarea Apostolilor.
Atunci dus a fost Iisus în pustie de Duhul, ca să se ispitească de diavolul.39
2 Și postind patruzeci de zile și patruzeci de nopţi, după aceea a flămânzit.40
3. Și venind la dânsul ispititorul a zis: de ești Fiul lui Dumnezeu, zi ca pietrele acestea să se facă pâini.41
4. Iar el răspunzând a zis: scris este: nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot graiul ce iese din gura lui Dumnezeu.42
5. Atunci l-a dus pe el diavolul în sfânta cetate și l-a pus pe el pe aripa bisericii.
6. Și a zis lui: de ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă-te pe tine jos, că scris este: îngerilor săi va porunci pentru tine, și pe mâini te vor ridica, ca nu cumva să împiedici de piatră piciorul tău.43
7. Și a zis Iisus lui: iarăşi scris este: să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău.44
8. Apoi l-a dus pe dânsul diavolul într-un munte înalt foarte, și i-a arătat lui toate împărăţiile lumii și slava lor;
9. Și i-a zis lui: acestea toate le voi da ţie, dacă căzând te vei închina mie.
10. Atunci a zis Iisus lui: mergi înapoia mea, satano, că scris este: Domnului Dumnezeului tău să te închini, și lui unuia sa-i slujeşti.45
11. Atunci l-a lăsat pe el diavolul, și iată îngerii au venit la dânsul și slujeau lui.46
12. Iar auzind Iisus că Ioan a fost prins, s-a dus în Galileea;47
13. Și lăsând Nazaretul, a venit și a locuit în Capernaum, lângă mare, în hotarele Zavulonului și ale Neftalimului48,
14. Ca să se plinească ceea ce s-a zis prin Isaia proorocul, care zice49:
15. Pământul Zavulonului și pământul Neftalimului, spre mare dincolo de Iordan, Galileea neamurilor;
16. Norodul cel ce şedea întru întuneric a văzut lumină mare, și celor ce şedeau în latura și în umbra morţii, lumină a răsărit lor.50
17. De atunci a început Iisus a propovădui și a zice: pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor.51
18. Și umblând Iisus pe lângă marea Galileei; a văzut pe doi fraţi: pe Simon ce se numeşte Petru și pe Andrei fratele lui, aruncându-și mreaja în mare, că erau pescari,52
19. Și a zis lor: veniţi după mine, și vă voi face pe voi vânători de oameni.
20. Iar ei îndată lăsându-și mrejele au mers după dânsul.53
21. Și de acolo mai înainte mergând, au văzut pe alţi doi fraţi: pe Iacov al lui Zevedei și pe Ioan fratele lui, în corabie cu Zevedeitatăl lor, cârpindu-și mrejele lor; și i-a chemat pe dânşii.
22. Iar ei îndată lăsând corabia și pe Zevedei tatăl lor, au mers după dânsul.
23. Și a străbătut Iisus toată Galileea, învăţând în adunările lor și propovăduind Evanghelia împărăţiei și tămăduind toată boala și toată neputinţa întru norod.54
24. Și a ieşit vestea lui în toată Siria, și aduceau către dânsul pe toți cei ce pătimeau rău cu felurite de boli, și pe cei ce se ţineau de chinuri, și pe cei îndrăciţi și lunatici, și pe cei slăbănogi, și îi vindeca pe ei.55
25. Și au mers după dânsul noroade multe din Galileea și din Decapole și din Ierusalim și din Iudeea și din ceea parte de Iordan.56 CAP. 5.
Fericirile. Apostolii și învăţătorii sunt sare și lumină. Plinirea legii și a poruncilor.
Iubirea vrăjmaşilor.
Iar văzând pe noroade s-a suit în munte; și şezând el, au venit către dânsul ucenicii lui,
2. Și deschizându-și gura sa, îi învăţa pe ei, zicând:57
3. Fericiţi cei săraci cu duhul, că a acelora este împărăţia cerurilor.58
4. Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia.59
5. Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul.60
6. Fericiţi cei ce flămânzesc și însetoşează de dreptate, că aceia se vor sătura.61
7. Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui.62
8. Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu.63
9. Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema.
10. Fericiţi cei izgoniţi pentru dreptate, că a acelora este împărăţia cerurilor.64
11. Fericiţi veţi fi când vă vor ocărî pe voi și vă vor goni și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţând pentru mine.
12. Bucuraţi-vă și vă veseliţi, că plata voastră multă este în ceruri; că așa cu gonit pe proorocii cei mai înainte de voi.65
13. Voi sunteţi sarea pământului; iar dacă sarea se va strica, cu ce se va săra? Întru nimic nu mai este de treabă, ci numai a se arunca afară și a se călca de oameni.66
14. Voi sunteţi lumina, lumii. Nu poate cetatea a se ascunde deasupra muntelui stând;
15. Nici aprind făclie și o pun supt obroc, ci în sfeşnic, și luminează tuturor celor ce sunt în casă.67
16. Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, ca văzând ei lucrurile voastre cele bune și să slăvească pe Tatăl vostru cel, din ceruri.68
17. Să nu socotiţi că am venit să stric legea sau proorocii; nu am venit să stric, ci să plinesc.69
18. Că amin zic vouă: până ce va trece cerul și pământul, o iotă sau o cirtă nu va trece din lege, până ce vor fi toate.70
19. Deci, cela ce va strica una dintr-aceste porunci mai mici, și va învăţa așa pe oameni, mai mic se va chema întru împărăţia, cerurilor; iar cela ce va face și va învăţa, acela mare se va chema întru împărăţia cerurilor.71
20. Că zic vouă: că de nu va prisosi dreptatea voastră mai mult de cât a Cărturarilor și a Fariseilor, nu veţi intra întru împărăţia cerurilor.
21. Auzit-aţi că s-a zis celor de demult: să nu ucizi, că cine va ucide, vinovat va fi judecăţii;72
22. Iar eu zic vouă: că tot cel ce se mânie asupra fratelui său în deşert, vinovat va fi judecăţii; și cine va zice fratelui său: Raca, vinovat va fi soborului; iar cine va zice: nebune, vinovat va fi gheenei focului.73
23. Deci, de îţi vei aduce darul tău la altar, și acolo îţi vei aduce aminte că fratele tău are ceva asupra ta,74
24. Lasă acolo darul tău înaintea altarului și mergi mai întâi de te împacă cu fratele tău, și atunci venind adu darul tău.
25. Împacă-te cu pârâşul tău degrabă, până ești pe cale cu dânsul, ca nu cumva pârâşul să te dea judecătorului, și judecătorul te va da slugii și în temniţă vei fi aruncat.75
26. Amin zic ţie: nu vei ieși de acolo, până nu vei da codrantul cel mai de pe urmă.
27. Auzit-aţi că s-a zis celor de demult: să nu preacurveşti.76
28. Iar eu zic vouă: că tot cela ce caută la femeie spre a o pofti pe ea, iată, a preacurvit cu dânsa întru inima sa.77
29. Iar dacă ochiul tău cel drept te sminteşte pe tine, scoate-l pe el și îl leapădă de la tine, că-ţi foloseşte ţie ca să piară unul din mădularele tale, și nu tot trupul tău să se arunce în gheenă.78
30. Și dacă mâna ta cea dreaptă te sminteşte pe tine, taie-o pe ea și o leapădă de la tine, că îţi foloseşte ţie ca să piară unul din mădularele tale, și nu tot trupul tău să se arunce în gheenă.
31. Iarăşi s-a zis: că cela ce-și va lăsa femeia sa, să-i dea ei carte de despărţire.79
32. Iar eu zic vouă: că tot cela ce-și va lăsa femeia sa, afară de cuvânt de curvie, o face pe ea să preacurvească, și cela ce va lua pe cea lăsată, preacurveşte.80
33. Iar aţi auzit, că s-a zis celor de demult: să nu juri strâmb, ci să dai Domnului jurămintele tale.81
34. Iar eu zic vouă: să nu te juri nicidecum, nici pe cer, că este scaun al lui Dumnezeu,82
35. Nici pe pământ, că este aşternut al picioarelor lui, nici pe Ierusalim, că este cetate a marelui Împărat,
36. Nici pe capul tău să nu te juri, că nu poţi un păr alb sau negru să faci;
37. Ci să fie cuvântul vostru: așa, așa; nu, nu; iar ce este mai mult decât acestea, de la cel rău este.83
38 Auzit-aţi că s-a zis: ochi pentru ochi și dinte pentru dinte.84
39. Iar eu zic vouă: sa nu staţi împotrivă celui rău; ci, de te va lovi cineva peste faţa obrazului cea dreaptă, întoarce-i lui și pe cealaltă;
40. Și celui ce voieşte să se judece cu tine și să î-ţi ia haina ta, lasă-i lui și cămaşa.85
41. Și cel ce te va sili pe tine o milă de loc, mergi cu dânsul două.
42. Celui ce cere de la tine, dă-i; și de cel ce voieşte să se împrumute de la tine, nu te depărta.86
43. Auzit-aţi că s-a zis: să iubeşti pe aproapele tău și să urăşti pe vrăjmaşul tău.87
44. Iar eu zic vouă: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă pe voi, bine faceţi celor ce vă urăsc pe voi, și vă rugaţi pentru cei ce vă supără și vă gonesc pe voi;88
45. Ca să fiţi fii ai Tatălui vostru celui din ceruri, că pe, soarele său îl răsare peste cei răi și peste cei buni, și plouă peste cei drepţi și peste cei nedrepţi.89
46. Că de iubiţi pe cei ce vă iubesc pe voi, ce plată veţi avea? Au nu și vameşii aceiaşi fac?
47. Și de veţi îmbrăţişa cu dragoste numai pe prietenii voştri, ce mai mult faceţi? Au nu și vameşii fac așa?
48. Fiţi dar voi desăvârşiţi, precum și Tatăl vostru cel din ceruri desăvârşit este.90
CAP. 6.
Milostenia. Postul. Rugăciunea.
Defăimarea celor lumeşti.
Luaţi aminte, milostenia voastră să nu o faceţi înaintea oamenilor, spre a fi văzuţi de dânşii; iar de nu, plată nu veţi avea de la Tatăl vostru, care este în ceruri.
2 Deci, când faci milostenie, să nu trâmbiţezi înaintea ta, precum fac făţarnicii în adunări și în uliţe, ca să se slăvească de oameni. Amin zic vouă, că îşi iau plata lor.91
3. Iar tu făcând milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta ta.
4 Ca să fie milostenia ta întru ascuns, și Tatăl tău cel ce vede întru ascuns, acesta va răsplăti ţie întru arătare.