Încălzirea globală

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 445 b.
tarix28.07.2018
ölçüsü445 b.



Încălzirea globală este fenomenul de creștere continuă a temperaturilor medii înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum și a apei oceanelor, constatată în ultimele două secole, dar mai ales în ultimele decenii.

  • Încălzirea globală este fenomenul de creștere continuă a temperaturilor medii înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum și a apei oceanelor, constatată în ultimele două secole, dar mai ales în ultimele decenii.

  • Temperatura medie a aerului în apropierea suprafeței Pământului a crescut în ultimul secol cu 0,74 ±0,18 °C.[1]

  • Dacă fenomenul de încălzire este cvasi-unanim acceptat de oamenii de știință și de factorii de decizie, există mai multe explicații asupra cauzelor procesului. Opinia dominantă este că încălzirea se datorează activității umane, în special prin eliberarea de gaz carbonic in atmosferă prin arderea de combustibili fosili.









Alunecările de teren sunt o categorie de fenomene naturale de risc, ce definesc procesul de deplasare, mișcarea propriu zisă a rocilor sau depozitelor de pe versanți, cât și forma de relief rezultată.

  • Alunecările de teren sunt o categorie de fenomene naturale de risc, ce definesc procesul de deplasare, mișcarea propriu zisă a rocilor sau depozitelor de pe versanți, cât și forma de relief rezultată.



  • Alunecari de teren

  • Prin alunecare de teren se intelege deplasarea unei portiuni formata din roci pe o suprafata inclinata (versant). Alunecarile de teren se produc in zonele in care solul este format din diferite tipuri de argila care au proprietatea de a se umfla atunci cand sunt imbibate cu apa (dupa o perioada cu ploi multe).

  • Multe din aceste alunecari se produc in zone nelocuite pentru ca pamantul argilos este moale si oameii nu isi construiesc case in aceste zone, cateodata insa alunecarile pot afecta si zone populate, pentru a nu se intampla acest lucru se construiesc in aceste zone baraje (stavilare) care sa opreasca pamantul si acesta sa nu distruga gospodariile oamenilor.

  • In cele mai multe cazuri, alunecarile sunt cauzate de existenta unor mase de argile sau roci argiloase, care au rolul de suprafete de alunecare, fie pentru ele insele fie pentru alte roci aflate pe suprafata lor . Pe langa panta versantului acesta este unul din factorii care pot declansa alunecarile de teren. Factorii care cauzeaza aceste alunecari sunt : apa, defrisarile, cutremurele, eruptiile vulcanilor etc. Perioada de pregatire a alunecarilor de teren poate fi uneori foarte lunga alteori foarte scurta. Cele mai frecvente alunecari de teren se decalnseaza primavara, cand cantitatea de precipitatii este mai mare si mai exista si fenomenul de topire a zapezilor ; si toamna este un anotimp in care se produc multe alunecari de teren din cauza ploilor abundente.



Avalanșa reprezintă o masă importantă de zăpadă care se pune în mișcare și alunecă în jos pe versantul unui munte.

  • Avalanșa reprezintă o masă importantă de zăpadă care se pune în mișcare și alunecă în jos pe versantul unui munte.

  • O avalanșă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată de o undă de șoc care spulberă și strivește orice se află în calea ei. Din punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din material granular.

  • Aceste fenomene se înscriu printre cele mai dramatice evenimente ale muntelui și reprezintă un pericol pentru populația montană din numeroase țări ale lumii. Extinderea activităților turistice și, în special, practicarea sporturilor de iarnă determină o creștere a riscului impactului avalanșelor asupra societății



Avalanșa reprezintă o masă importantă de zăpadă care se pune în mișcare și alunecă în jos pe versantul unui munte.

  • Avalanșa reprezintă o masă importantă de zăpadă care se pune în mișcare și alunecă în jos pe versantul unui munte.

  • O avalanșă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată de o undă de șoc care spulberă și strivește orice se află în calea ei. Din punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din material granular.

  • Aceste fenomene se înscriu printre cele mai dramatice evenimente ale muntelui și reprezintă un pericol pentru populația montană din numeroase țări ale lumii. Extinderea activităților turistice și, în special, practicarea sporturilor de iarnă determină o creștere a riscului impactului avalanșelor asupra societății.





Cutremur sau seism sunt termenii folosiți pentru mișcările pământului, ce constau în vibrații originate în zonele interne ale Terrei, propagate în formă de unde prin roci. Aceste vibrații rezultă din mișcările plăcilor tectonice, fiind des cauzate de o activitate vulcanică.

  • Cutremur sau seism sunt termenii folosiți pentru mișcările pământului, ce constau în vibrații originate în zonele interne ale Terrei, propagate în formă de unde prin roci. Aceste vibrații rezultă din mișcările plăcilor tectonice, fiind des cauzate de o activitate vulcanică.

  • În unele țări, cuvântul cutremur este folosit doar pentru acele mișcări ale plăcilor tectonice care provoacă daune majore și seism sau mișcări seismice pentru cele care trec neobservate.

  • Scara seismologică a lui Richter este o scală logaritmică, care este folosită pentru a evalua intensitatea cutremurelor.



Un ghețar reprezintă o masă enormă de gheață persistentă, formată în regiunile polare (vedeți, ghețar continental și ghețar de calotă) și alpine (ghețar alpin), care, sub influența gravitației, se deplasează lent în lungul văilor sau pe pante.

  • Un ghețar reprezintă o masă enormă de gheață persistentă, formată în regiunile polare (vedeți, ghețar continental și ghețar de calotă) și alpine (ghețar alpin), care, sub influența gravitației, se deplasează lent în lungul văilor sau pe pante.

  • Din ghețarii continentali adiacenți mărilor și oceanelor se desprind continuu porțiuni întinse, devenind ghețari plutitori, cunoscuți sub denumirea de aisberguri.



Tornado (span. tornar = a se întoarce,, participiu tornado; tornear = răsucire), sau Trombă puternică, vânt foarte puternic ce acționează pe un areal redus, sub formă de vârtej de aer fiind frecvent pe teritoriul Americii de Nord unde e numit și twister. Vântul se rotește în atmosferă pe o axă verticală, fiind în corelație cu mișcările de convecție a aerului însoțit de nori negri de furtună (Cumulus și Cumulonimbus). Tromba vârtejului de aer se înalță de la suprafața pământului până la nivelul norilor, această definiție a lui Alfred Wegener (1917) este valabilă și azi.

  • Tornado (span. tornar = a se întoarce,, participiu tornado; tornear = răsucire), sau Trombă puternică, vânt foarte puternic ce acționează pe un areal redus, sub formă de vârtej de aer fiind frecvent pe teritoriul Americii de Nord unde e numit și twister. Vântul se rotește în atmosferă pe o axă verticală, fiind în corelație cu mișcările de convecție a aerului însoțit de nori negri de furtună (Cumulus și Cumulonimbus). Tromba vârtejului de aer se înalță de la suprafața pământului până la nivelul norilor, această definiție a lui Alfred Wegener (1917) este valabilă și azi.



Scara Fujita

  • Scara Fujita

  • F0 – viteza vantului intre 64-116 km/h.

  • F1 - viteza vantului intre 117-181 km/h.

  • F2 -  viteza vantului intre 182-253 km/h.

  • F3 -   viteza vantului intre 254-332 km/h.

  • F4 - viteza vantului intre 333-419 km/h.

  • F5  - viteza vantului intre 420-512 km/h.

  • F16 - viteza vantului intre 513-610 km/h.

  • Diametrul spiralei unei tornade este cuprins intre cateva zeci si cateva sute de metri, uneori insa inregistrandu-se si tornade de dimensiuni mult mai mari (pana la 200 - 300 km).

  •     




Dostları ilə paylaş:
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə