Odontoterapie

A. extensia leziunii carioase

B. adâncimea leziunii carioase

C. considerațiile estetice

D. corectarea sau îmbunătățirea relației ocluzale

E. conturul dintelui adiacent
Răspuns corect: a,c,d,e

119. 
     
     

120. 
     *În etapa inițială de preparare a cavității în fosete și fisuri adâncimea nu va depăși:
     

A. 0,2 mm în dentină (de la joncţiunea smalţ-dentină)

B. 0,5 mm în dentină (de la joncţiunea smalţ-dentină)

C. 1 mm mm în dentină (de la joncţiunea smalţ-dentină)

D. 1,5 mm mm în dentină (de la joncţiunea smalţ-dentină)

E. 2 mm mm în dentină (de la joncţiunea smalţ-dentină)
Răspuns corect: a

121. 
     Etapa inițială de preparare a cavității este alcătuită din următoarele secvențe:
     

A. realizarea conturului marginal şi a adâncimii iniţiale

B. realizarea formei primare de rezistenţă

C. realizarea formei primare de retenţie

D. realizarea formei de convenienţă

E. realizarea protecţiei pulpară
Răspuns corect: a , b, c, d

122. 
     Etapa finală de preparare a cavității este alcătuită din următoarele secvențe:
     

A. realizarea formei primare de rezistenţă

B. realizarea formei primare de retenţie

C. realizarea formei secundare de rezistenţă şi retenţie

D. realizarea formei de convenienţă

E. realizarea protecţiei pulpară
Răspuns corect: c, e

123. 
     Următoarele consideraţii fundamentale sunt regulile pentru stabilirea contu­rului marginal la cavităţile preparate pe suprafeţele proximale:
     

A. Extinderea marginii cavităţii până în structuri dentare sănătoase, obţi­nându-se un smalţ rezistent şi sprijinit pe dentină sănătoasă

B. Evitarea terminării marginilor pe eminenţe extreme, cum ar fi cuspizii şi crestele de smalţ

C. Extinderea marginilor în aşa fel, încât să permită acces suficient pentru manipularea procedurilor

D. Plasarea adâncimii peretelui axilar la maxim 0,2-0,8 mm în dentină (ceva mai mult pe suprafaţa radiculară); adâncime mai mică atunci, când nu este necesară plasarea de şanţuri de retenţie

E. Plasarea adâncimii peretelui axilar la maxim 1,2-1,8 mm în dentină (ceva mai mult pe suprafaţa radiculară); adâncime mai mică atunci, când nu este necesară plasarea de şanţuri de retenţie
Răspuns corect:a, b c, d

124. 
     Care din următoarele afirmații referitoare la ameloplastie este adevărată:
     

A. Ameloplastia nu permite extinderea conturului marginal

B. Ameloplastia permite extinderea conturului marginal

C. Ameloplastia este un procedeu de remodelare a suprafeţei smalţului cu instrumente tăietoare

D. Ameloplastia se folosește dacă o fisură depăşeşte mai mult de 1/3 din grosimea smalţului în zona respectivă

E. Ameloplastia se folosește dacă o fisură depăşeşte 1/3 sau mai puțin din grosimea smalţului în zona respectivă
Răspuns corect:a, c, e

125. 
     Principiile fundamentale implicate în obţinerea formei primare de rezistenţă sunt următoarele:
     

A. utilizarea formei de casetă cu podeaua plată, care va ajuta dintele să reziste forţelor masticatorii direcţionate în axul lung al său

B. restricţionarea extensiei pereţilor laterali pentru a lăsa cuspizi şi creste rezistente şi dentină suficientă de suport

C. extensia pereţilor laterali pentru a lăsa cuspizi şi creste rezistente şi dentină suficientă de suport

D. realizarea de unghiuri interne rotunjite, care reduc concentrarea stresu­ri­lor în structurile dentare

E. a se realiza o grosime suficientă a materialului restaurator pentru a preveni fractura sa sub acţiunea forţelor masticatorii
Răspuns corect:a, b, d , e

126. 
     Designul caracteristic al cavităţii preparate poate spori forma primară de rezistenţă prin următoarele trăsături:
     

A. podele cât mai plate

B. forma de casetă

C. unghiuri interne rotunjite

D. unghiuri interne ascuțite

E. includerea în preparare a structurilor denare nonrezistente

Răspuns corect:a, b, c , e

127. 
     Din iritanții pulpari care afectează procedurile operatorii amintim:
     

A. unele ingrediente ale diverselor materiale

B. modificările termice permise de conductibilitatea materialelor restauratoare

C. şocul galvanic

D. agenți adezivi dentinari

E. forţele transmise prin material la dentină
Răspuns corect:a, b, c , e

128. 
     Factorii care trebuiesc luaţi în considerare în cazul finisării pereţilor de smalţ şi a marginilor:
     

A. direcţia prismelor de smalţ

B. suportul prismelor de smalţ atât la nivelul joncţiunii smalţ-dentină cât şi lateral

C. tipul de material restaurator ce va fi aplicat în cavitate

D. protecția pulpară

E. tipul de instrumente folosit
Răspuns corect:a, b, c

129. 
     *În cazul cavității preparate pentru amalgam unghiurile marginale ale cavităţii preparate vor fi de :
     

A. 90°

B. 120°

C. 50°

D. 70°

E. peste 120°
Răspuns corect:a

130. 
     *În cazul cavității de clasa a II-a preparată pentru amalgam se indică bizotarea:
     

A. la nivelul pereților interni ai cavității

B. la nivelul peretelui ocluzal

C. la nivelul peretelui vestibular

D. la nivelul peretelui axial

E. la nivelul peretelui gingival numai în cazul in care este prezent smalțul
Răspuns corect:e

131. 
     *Finisarea pereţilor de smalţ cu ajutorul turbinei se face folosind o freză:
     

A. globulară diamantată

B. pară diamantată

C. o freză cilindrică sau fissure cu lamele active drepte sau elicoidale fără tăietură transversală

D. con invers

E. globulară de carbid
Răspuns corect:c,

132. 
     Avantajele preparărilor multiple sunt:
     

A. reduce numărul vizitelor pacientului la stomatolog

B. conduce la câştigare de timp

C. necesită un număr redus de instrumente

D. reduc riscul procedurilor restauratoare incorecte

E. scad preţul de cost al tratamentului
Răspuns corect: A, B, C

133. 
     *Frezele din tungsten-carbid cu 30 sau mai multe lame sunt utilizate pentru:
     

A. atacul primar

B.extensia prepararii

C. pregatirea retentiei

D. exereză

E. finisare
Răspuns corect: e

134. 
     * Care este numărul minim de lame tăietoare ale unei freze sferice?
     A. 4
     

B. 6

C. 8

D. 10

E. 5
Răspuns corect: b

135. 
     Care freze sferice au diametrul capului sub 1 mm?
     

A. nr. ¼

B. nr. ½

C. nr. 1

D. nr. 2

E.. nr. 5
Răspuns corect: A, B, C

136. 
     Care freze sferice au diametrul capului peste 1mm ?
     

A. nr. 4

B. nr. 3

C. nr. 1

D. nr.2

E. nr. 5
Răspuns corect: A, B, E

137. 
     Ce freze au diametrul capului de 1 mm ?
     

A. sferica nr. 1

B. sferica nr. 2

C. cilindrica nr. 57

D. cilindrica nr. 58

E. cilindro-conica nr. 170
Răspuns corect:B, C, E

138. 
     Frezele sferice (globularE. sunt utilizate pentru:
     

A. bizotarea marginilor de smalt

B. atacul primar

C.. extensia prepararii

D.. pregatirea retentiei

E. indepartarea tesuturilor dure alterate

Răspuns corect: B,C,D, E

139. 
     Un instrument rotativ este format din urmatoarele parti:
     

A. mandren, destinat adaptarii si fixarii ijn piesa de mana

B. col (gat)

C. lama taietoare

D. maner

E. cap (parte activA.
Răspuns corect: A, B, E

140. 
     Care freze cilindrice au diametrul de minim 1 mm ?
     

A. nr. 56

B. nr. 257

C. nr. 258

D. nr. 259

E. nr. 256
Răspuns corect: B, C, D

141. 
     
     

142. 
     Ce freze au diametrul capului de 1 mm ?
     

A. sferica nr. 1

B. sferica nr. 2

C. cilindrica nr. 57

D. cilindrica nr. 58

E. cilindro-conica nr. 170
Răspuns corect:B, C, E

143. 
     Frezele cilindricoconice sunt utilizate pentru:
     

A. prepararea cavității pentru inlay

B. atacul primar

C. extensia prepararii

D. realizarea șanțurilor de retenție

E. indepartarea tesuturilor dure alterate
Răspuns corect: a, d

144. 
     * Freze cilindro-conice sunt frezele:
     

A. nr. 171

B. nr. 4

C. nr.57

D. nr.258

E. nr. 256
Răspuns corect: a,

145. 
     *Care din următoarele afirmații referitoare la freza pară este adevărată:
     

A. are un număr de 14 lame

B. partea frontală este ușor concavă

C. este activă și frontal

D. nu este activă frontal

E. are un număr de 12 lame
Răspuns corect: c

146. 
     *Dimensiunea particulelor diamantate de pe frezele de turbină diamantată este grupată astfel:
     

A. mari (125-150 μm)

B. mari (88-125 μm)

C. medii (60-74 μm)

D. fine (38-44 μm)

E. foarte fine (10-20 μm)
Răspuns corect: c

147. 
     Instrumentele de mana pentru prepararea cavitatilor:
     

A. beneficiaza de o nomenclatura stabilita de Miller

B. nomenclatura instrumentelor de mana se aseamana unei clasificari biologice si cuprinde trei clase

C. in cadrul nomenclaturii, ordinul reprezinta scopul instrumentului, subordinul reprezinta maniera de folosire iar clasa reprezinta forma partii active

D. sunt compuse din doua parţi esenţiale: manerul si gatul activ

E. au un maner cu diametru mic, mediu sau mare, octogonal, prevazut sau nu cu retentivitati
Raspuns corect B, C, E

148. 
     Un instrument de mana este format din:
     

A. tija

B. mandren

C. manerul

D. gatul

E. lama
Raspuns corect C ,D, E

149. 
     In formula instrumentelor de mana:
     

A. prima cifra reprezintă lungimea lamei in zecimi de mm

B. a doua cifra reprezintă lăţimea lamei in mm

C. a treia cifra reprezintă unghiul format de lama cu axul mânerului in sutimi de arc de cerc

D. a treia cifra reprezintă unghiul format de lama cu axul mânerului in centigrade (cg)

E. a patra cifra reprezintă unghiul dintre marginea tăietoare si axul mânerului exprimat in grade

Răspuns corect: C, D

150. 
     Dalta:
     

A. se foloseşte pentru planarea smalţului si a dentinei

B. se foloseşte pentru clivarea smalţului si a dentinei

C. marginea tăietoare este reprezentata de un bizou pe o singura parte

D. acţionează printr-o mişcare de apăsare

E. acţionează printr-o mişcare de raclare
Răspuns corect: A, B, C, D

151. 
     *Bizotatorul de prag gingival:
     

A. este un excavator modificat

B. între marginea tăietoare și axul lamei este un unghi de 90 de grade

C. nu se prezintă sub formă de instrumente perechi

D. lama bizotatorului este dreaptă

E. lama bizotatorului este curbă
Răspuns corect: e

152. 
     Care din instrumentele de mana sunt pereche?
     

A. toporisca

B. bizotatorul de prag gingival

C. sapaliga

D. dalta

E. sonda dentara
Raspuns corect A, B

153. 
     *Care este grosimea straului minim de dentină normală interpusă între cavitate şi camera pulpară este nevoie pentru a avea o bună protecţie pulpară împotrivă agenţilor traumatici termogenici în prepararea cavităților:
     

A. 5 mm

B. 4 mm

C. 3 mm

D. 2 mm

E. 1 mm
Răspuns corect: e

154. 
     Metodele întrebuinţate pentru controlul umidităţii în cavitatea bucală sunt:
     

A. ejectorul de salivă

B. aspiratorul chirurgical

C. rulourile

D. diga

E. matricile circulare
Răspuns corect: a, b, c, d

155. 
     *Rulourile de vata au grosimea de:
     

A. 0,1 cm

B. 0,9 cm

C. 1 cm

D.. 2 cm

E. 5 cm
Răspuns corect: B

156. 
     *Cum se previne exfolierea mucoasei la îndepărtarea rulourilor de vata care adera?
     

A. utilizarea pensei dentare

B. lubrefierea mucoasei cu vaselina

C. lubrefierea mucoasei cu clorhexidina

D. lubrefierea mucoasei cu clorura de zinc

E. umezirea abundenta cu spray-ul de apa
Răspuns corect: E

157. 
     *Diametrul capului aspiratorului chirurgical este de:
     

A. 0.5 mm

B. 1 mm

C. 2 mm

D. 3 mm

E. 10 mm

Răspuns corect: E

158. 
     Poziţia examinatorului de la 'ora 9' este confortabila pentru examinarea:
     

A. fetelor ocluzale ale lateralilor inferiori din dreapta

B. fetele ocluzale ale lateralilor inferiori din stânga

C. fetele vestibulare ale lateralilor inferiori din dreapta

D. fetele vestibulare ale lateralilor inferiori din stânga

E. fetele vestibulare ale lateralilor superiori din stânga
Răspuns corect: A, C

159. 
     Avantajele sistemului de diga:
     

A. asigură o bună vizibilitate și acces

B. asigură un câmp operator curat și uscat

C. asigură retracția părților moi

D. este consumatoare de timp

E. păstrează concentrația optimă a medicamentelor
Răspuns corect: a, b, c, e

160. 
     *Dezavantajele folosirii digai sunt:
     

A. produce retractia pârtilor moi

B. împiedica vizibilitatea

C. consuma timp

D. impiedica conversaţia cu pacientul

E. poate favoriza contaminarea operatorului prin contiguitate cu posibile infecţii din cavitatea bucala
Răspuns corect: C

161. 
     Bratele clamelor cu care se fixeazǎ piesa de cauciuc a digǎi au urmǎtoarele forme:â
     

A. clame circumferentiale

B. clame cu aripioare

C. clame fǎrǎ aripioare

D. clame de fixare si retracţie

E. clame cu 5 puncte de fixare
Raspuns corect A, B, C, D

162. 
     Rama digai de tip Young este:
     

A. are forma de"U"

B. un cadru de metal

C. radiotransparent

D. un cadru de plastic

E. radioopac
Raspuns corect a,b, e

163. 
     Orificiul cu diametru 1,5 creat de clestele perforator al digai este pentru:
     

A. premolari voluminosi

B. molari de dimensiuni mari

C. molari de dimensiuni medii

D. premolari de dimensiuni reduse

E. incisivi superiori
Raspuns corect A, C

164. 
     Pentru molarii mandibulari se utilizeaza urmatoarele clame de diga:
     

A. Ivory 12

B. Ivory 13

C. Ivory 14

D. Ivory 3

E. Ivory 4
Raspuns corect A, B, C

165. 
     *În prepararea unei cavități de clasa I pentru amalgam pe molari, distanta de la marginea cavitatii la suprafata proximala va trebui sa fie de minim:
     

A. 1,6mm

B. 2mm

C. 2,5mm

D. 1,5mm

E. 3mm
Raspuns corect B

166. 
     *Prepararea cavitatii de clasa I pe premolari in vederea restaurarii cu amalgam incepe cu utilizarea frezelor:
     

A. Sferice (globularE.

B. Cilindrice

C. Cilindroconica

D. Para

E. Con invers

Raspuns corect D

167. 
     *In cazul prepararii cavitatii de clasa I pentru amalgam pe premolarii superiori,pe ce adincime va intra freza nr. 245 in foseta sau fisura?
     

A. 0,5 mm

B. 1 mm

C. 1,5 mm

D. 2 mm

E. 2,5 mm

Raspuns corect C

168. 
     *Utilizarea ameloplastiei in zonele vecine unei cavitati de clasa I ce va fi restaurata cu amalgam va intilni peretii cavitatii preparate intr-un unghi:
     

A. mai mare de 120°

B. mai mic de 90°

C. mai mic de 80°

D. mai mic de 90°

E. nu mai mare de 110°
Raspuns corect E

169. 
     După clasificare lui Black cavitatea de clasa a I se imparte in urmatoarele subclase:
     

A. cavitatea de clasa I A

B. cavitatea de clasa I B

C. cavitatea de clasa I C

D. cavitatea de clasa I D

E. cavitatea de clasa I E
Raspuns corect A ,B, C

170. 
     Selectarea materialului restaurator pentru cavitatile de clasa a II-a tine cont de urmatorii factori:
     

A. provenienta pacientului

B. varsta pacientului

C. psihicul pacientului

D. estetic

E. factorul economic
Raspuns corect B, D, E

171. 
     Adâncimea puţurilor de retenţie din peretele gingival al cavităţii de clasa II-a este de:
     

A. 0,5 mm

B. 1 mm

C. 1,5 mm

D. 2 mm

E. 2,5 mm

Raspuns corect A, B

172. 
     In cazul restaurarii cu amalgam santurile de retentie din unghiurile axio-oral si axiovestubular ale cavitatilor de clasa a II se realizeaza cu:
     

A. frezele 1/4

B. frezele 245

C. frezele 33 1/2

D. frezele 330

E. frezele 169L
Raspuns corect A, C, E

173. 
     *Care este lungimea șanțurilor de retentie create in peretele gingival al cavităţii:
     

A. 1-2 mm

B. 2-3 mm

C. 3-4 mm

D. 4-5 mm

E. 5-6 mm

Raspuns corect B

174. 
     Pentru prepararea cavitatii de clasa I din fosetele vestibulare ale molarilor mandibulari ce vor fi obturate cu amalgam se utilizeaza:
     

A. frezele 169L

B. frezele 329

C. frezele 10

D. frezele 245

E. frezele trepan
Raspuns corect A, B, D

175. 
     Indicatiile utilizarii amalgamului de argint pentru restaurarea cavitatilor de clasa a-III- a sunt urmatoarele:
     

A. Fata distala a caninilor superiori si inferiori

B. Fata proximala a incisivilor

C. Fata meziala a caninilor

D. Carii care nu au subminat unghiul incizal

E. Pacienti tineri, cu susceptibilitate mare la carie
Raspuns corect A, D, E

176. 
     Coada de rindunica orala in cavitatea de clasa III pentru amalgam are urmatoarele caracteristici:
     

A. este rezervata cavitatilor cu extensie incizala

B. e indicata in cavitatile ce necesita o retentie aditionala

C. e indicata in orice cavitate, indiferent de intinderea leziunii

D. este rezervata cavitatilor extinse

E. nu e necesara in cavitatile mici si moderate
Raspuns corect A, B, D, E

177. 
     Abordarea cavitatii de clasa III pe canin se va face cu frezele:
     

A. nr.2

B. nr.1

C. nr.1/2

D. nr.1/4

E. nr.245
Raspuns corect A, B, C

178. 
     *Care este freza de elecție folosită la prepararea conturului marginal al unei cavități de clasa a V-a pentru amalgam pe caniul madibular:
     

A. globulară

B. cilindrică

C. cilindro-conică

D. fisură

E. pară

Raspuns corect C

179. 
     În cavitatea de clasa a VI-a pentru amalgam retenția se realizează folosind freza:
     

A. frezele 1/4

B. frezele 245

C. frezele 33 1/2

D. frezele 330

E. frezele 169L
Raspuns corect A, C

180. 
     Particularităţile plăgii dentinare sunt:
     

A.nu sângerează

B.este un ţesut vascularizat

C.nu are capacitatea de reparaţie prin cicatrizare

D.nu este expusă factorilor din mediul bucal

E.este o plagă infectată
Răspuns corect: A, C, E

181. 
     Smear layer-ul este:
     

A.o veritabilă „barieră” către pulpa dentară

B.este poros

C.produs ca urmare a unui proces carios cu evoluţie lentă (croniC.

D.un rumeguş rezultat în urma folosirii instrumentelor rotative în cavitate

E.este impermeabil
Răspuns corect: A, B, D

182. 
     Caracteristicile linerilor sunt:
     

A.realizează un tratament medicamentos plăgii dentinare

B.varnish-urile sunt hidrofile

C.realizează o barieră de protecţie pentru dentină faţă de reactanţii reziduali ce difuzează din obturaţie

D.linerii soluţie realizează un film de 20-25 µm

E.linerii ciment realizează un film cu o grosime de 0,20-1 mm
Răspuns corect: A, C, E

183. 
     Hidroxidul de calciu ca si bază intermediară este:
     

A.cea mai puțin folosită bază intermediară

B.bactericid

C.contraindicat sub compozite

D.folosit în coafajul indirect

E.folosit în coafajul direct
Răspuns corect: B, D, E

184. 
     În funcţie de grosimea peretelui pulpar restant, cavităţile preparate se clasifică în:
     

A.tipul A - are o adâncime de 0,2 mm dincolo de JSD

B. tipul B – are grosimea dentinei restante de minim 2 mm C.tipul B - are un strat de dentină restant de maxim 2 mm

D.tipul C - are un strat subţire dar intact de dentină de maxim 1,5 mm

E.tipul D - presupune existenţa unei comunicări clinice sau subclinice cavitate-pulpă dentară

Răspuns corect: A, B, D, E

185. 
     Condiţiile în care un coafaj pulpar direct poate avea succes sunt:
     

A.pulpa deschisă să fie vie şi neinflamată

B.expunerea să fie mai mică de 2 mm

C.coafajul să se realizeze în maxim 2 ore de la deschiderea accidentală

D.să nu sângereze deloc

E.dintele să nu mai prezinte alte obturaţii coronare
Răspuns corect: A, C, E

186. 
     Sistemul de matrici universale Tofflemire are următoarele caracteristici:
     

A.este ideal când trei suprafețe (mezială, ocluzală și distală) ale dinților posteriori trebuie restaurate

B.au avantajul că pot fi poziționate atât pe fața vestibulară câtși pe fața orală a dinților C.portmatricea și banda nu sunt stabile odată poziționate

D.matricile au o dimensiune ocluzo-gingicală variabilă

E.îndeplinește toate condițiile necesare unei portmatrici sau matrici ideale

Răspuns corect: A, B, D

187. 
     Sistemul de matrici Automatrix are următoarele caracteristici: