Odontoterapie

Tratamentul edentaţiei totale

1660. 
      *Dupa Dociu captusirea poate fi:
      

A. captusire totala-completarea intregii suprafete mucozale

B. captusire partial – completarea intregii suprafete mucozale

C. captusirea prin metoda directa-realizata in laborator

D. captusirea prinmetoda indirecta-realizata in cabinet

E. captusirea totala-completarea marginala a protezei
Raspunscorect: a)

1661. 
      *Scopurilecaptusirii de duratasunt:
      

A. reducerea eficentei masticatorii

B. restaurarea unei DVO optime

C. pentru a transforma o proteza partiala in una totala

D. reabilitarea unei PIM traumatice

E. pentru mobilizarea protezei de pe campul protetic
Raspuns corect: b)

1662. 
      *Printre avantajele captusirii prinmetoda directa se enumera:
      

A. rezolvarea tardiva a situatiei

B. tehnica de preparare si aplicare a RA

C. rapiditatea executiei

D. polimerizarea sub presiune ocluzala

E. microflora bacteriana infiltrata in materialul autopolimerizabil
Raspunscorect : c)

1663. 
      *Indicatiile utilizarii adezivilor pentru proteze totale sunt:
      

A. la pacientii care se acomodeaza greu cu protezele

B. adezivii contribuie la mascareaunor deficient de conceptie si executie a protezei

C. leziuni ale mucoasei orale

D. fenomene alergice la componentii adezivilor

E. in resorbtii si atrofii marcate
Raspunscorect : a)

1664. 
      *Avantajele utilizarii adezivilor:
      

A. fenomene alergice la componenti ai adezivilor

B. nu ofera confort psihic pacientului

C. scad capacitatea de sectionare a alimentelor

D. favorizeaza mentinerea si stabilitatea protezelor totale

E. permit aplicareaunei presiuni ocluzale scazute in zonele laterale
Raspunscorect : d)

1665. 
      *Adezivii pentru protezele totale pot fi sub forma de:
      

A. pulbere, pasta sau lichid

B. umplutura

C. aromatizati

D. gelatina

E. gume
Raspunscorect :a)

1666. 
      *In literatura anglo-saxona sunt utilizati termenii:
      

A. repair-denture (base) repair

B. rebase-denture ( base) repair

C. reline-in locuirea totala a bazei protezei cu material nou

D. reparatur der Prothese

E. repair-readaptarea la campul protetic a bazei protezei prin aplicareaunui material la nivelul intradosului protezei
Raspunscorect : a)

1667. 
      *Daca un dinte artificial din proteza este fracturat transversal in 1/3 medie se procedeaza astfel:
      

A. atentie maxima e acordata zonei incizale (ocluzale), care nu trebuie deformata

B. se alege un dinte potrivit ca forma , marime si cromatica

C. se creaza un lacas corespunzator pe marginea protezei

D. se realizeaza retentii doar in dintele artificial

E. se realizeaza retentii doar in baza protezei
Raspunscorect : b)

1668. 
      Baza protezei poate suferi o serie de deteriorari care pot fi:
      

A. fractura cominutiva

B. fisura

C. fractura liniara

D. fractura cu lipsa de fragment

E. fisura cominutiva
Raspunscorect :a), b), c), d)

1669. 
      Tehnica de lucru in laborator pentru reparatia protezelor fisurate sau fracturate linear cuprinde urmatoarele etape:
      

A. repunerea in pozitie corecta a fragmentelor

B. solidarizarea fragmentelor

C. turnareaunui model partial din acrilat al fetei mucozale

D. se umecteaza cu monomer suprafetele care se vor lipi

E. se prepara acrilat roz fotopolimerizabil, care se depune pe linia de fractura
Raspunscorect :a), b), d)

1670. 
      Materialele utilizate la captusirea de durata pot fi:
      

A. Vertex SC

B. Vertex SF

C. Rapid Repair

D. Mollosil-silicon de condensare resilient

E. Molloplast-silicon de condensare resilient
Raspunscorect : a),b),c),d)

1671. 
      Contraindicatiile captusirii de durata:
      

A. PIM e deviate in plan orizontal cu mai mult de 2 mm

B. PIM e deviate in plan vertical cu mai mult de 2 mm de la ORC

C. cand marginile protezei sunt supraextinse

D. in situatia hipersensibilitatii fibromucoasei la monomer

E. cand relatiile intermaxilare necesita o inaltare de ocluzie mai mare de 2 mm
Raspunscorect :b),c),d)

1672. 
      Etiologia fracturilor sau a fisurilor protezelor dentare e reprezentata de:
      

A. parafunctii

B. prezenta unui torus nefoliat, pe care proteza nu basculeaza

C. caderea accidentala a protezei in momentul igienizarii

D. disfunctiile temporo-mandibulare

E. prezenta unor dinti inclusi stimulati in eruptie

Raspunscorect :a),c),d)

1673. 
      Tehnica de lucru pentru situatia cand lipseste un fragment din bazaprotezei e reprezentata de:
      

A. o etapa clinica

B. o etapa de laborator

C. medicul amprenteaza partial, cu protezape camp, zona in care lipseste fragmentul

D. exclusiv de o etapa clinica

E. exclusiv de o etapa de laborator
Raspunscorect :a),b),c)

1674. 
      Tratamentele de suprafata ce se pot aplica dintilor din acrilat se grupeaza dupa solventii utilizati:
      

A. solventi polimerizabili –diclormetan

B. solventi nepolimerizabili- 4-META

C. solventi polimerizabili- MMA

D. solventi nepolimerizabili-acetat de etil

E. solventi nepolimerizabili-MMA
Raspunscorect :b), c), d)

1675. 
      McCabe a clasificat materialele reziliente de captusire astfel
      

A. siliconi termoplimerizabili- prin reactie de aditie

B. siliconi termopolimerizabili – prin reactie de condensare

C. RA autopolimerizabile

D. RA termopolimerizabile

E. compusi pe baza de polifosfazina
Raspunscorect :c),d),e)

1676. 
      La ora actuala, exista mai multe tipuri de materiale reziliente , care se prelucreaza in laborator, printre care se enumera:
      

A. rasini vinil-acrilice plastifiate

B. silicon termobaropolimerizabili

C. acrilate hidrofile

D. RA neplastifiate

E. compusi pebaza de polifosfazina
Raspunscorect :a),c),e)

1677. 
      Rebazarea propriu-zisa:
      

A. consta in amprentarea finala a campului protetic

B. constaintr-o amprentare de tip mucodinamic, doar cu o faza initiala cu gura deschisa

C. consta intr-o amprentare de tip mucodinamic, cu o faza initiala cu gura deschisa urmata de cea sub presiune ocluzala.

D. consta in amprentarea protezei

E. consta in aplicarea de acrilat pe campul protetic
Raspunscorect :a),c)

1678. 
      Avantajele captusirii de durata cu materiale reziliente prin metoda directa sunt:
      

A. imbunatatesc eficienta protezei totale

B. pierd , dupa un timp calitatile elastice

C. amortizeaza presiunile ocluzale pe campul protetic

D. prezinta in timp aspect inestetic

E. nu au rezistenta la abrazie
Raspunscorect : a),c)

1679. 
      Dezavantajele captusirii de durata cu material reziliente prin metoda directa sunt:
      

A. cresc confortul si adaptabilitatea pacientului la piesa protetica

B. pierd dupa un timp calitatile elastice

C. amortizeaza presiunile ocluzale pe campul protetic

D. dupa un timp, devin generatoare de halena

E. elimina retusurile repetate ale bazei protetice
Raspun scorect : b), d)

1680. 
      Tehnicianul dentar are la dispozitie in laborator mai multe materiale pentru captusirea indirecta printre care se enumera:
      

A. termobaropolimerizabile

B. reziliente termopolimerizabile

C. polimerizabile la rece (50 ° C)

D. plimerizabile la rece ( 60 ° C)

E. dure polimerizabile

Raspunscorect :b),d),e)

1681. 
      Obiectivele care stau la bazametodei de conditionare sunt:
      

A. micsorarea suprafetei de sprijin mandibular si repartizarea optima a presiunii ocluzale

B. marirea suprafetei de sprijin mandibular si repartizarea optima a presiunii ocluzale

C. oferirea unui spatiu biofunctional corespunzator pentru stabilizarea protezei

D. restaurarea tisulara a componentei osteo-mucoase

E. ameliorarea formei, volumului, rezilientei mucoasei pasiv mobile pentru instituirea succiunii totale
Raspunscorect : b),c),d),e)

1682. 
      Indicatiile conditionarii tisulare:
      

A. preoperator , in cadrul pregatirilor preprotetice, in scop de contentie

B. unde exista protezevechi

C. la pacientii varstnici neprotezati, undespatiul protetic potential devine virtual

D. in dezechilibre neuromusculare

E. postoperator, in cadrul pregatirilor preprotetice,in scop de contentie
Raspunscorect :b),c),d),e)

1683. 
      Avantajele utilizarii adezivilor pentru protezele totale sunt:
      

A. pot aparea fenomene alergice la componenti ai adezivilor

B. pot aparea leziuni ale mucoaseiorale

C. ofera confort psihic pacientului

D. permit obtinereasi a altor performante funcionale

E. cresc capacitatea de sectionare a alimentelor
Raspunscorect : c),d),e)

1684. 
      Conform specificatiei ADA Nr.13, proprietatiile unui material plastic autopolimerizabil utilizat pentru reparatiile protezelor sunt urmatoarele:
      

A. in 3 minute , dupa ce atinge o consistenta adecvata sa poata curge cel putin 0,5 mm intr-o cavitate cu diametru de 0,75 mm, la o presiune de 5000 g pe o placa de 50 mm² si groasa de 5 mm

B. absorbtia apei sa nu depaseasca 0,8 mg/ cm² dupa o imersie timp de 7 zile la 37° C

C. solubilitatea sa nu depaseasca 0,04 mg/cm² dupa ce proba supusa absorbtiei de apa a fost uscata

D. la o solicitare de 2500-3000 g incovoierea materialului sa nu fie mai mare de 2,5 mm

E. polimerul sa prezinte o modificare cromatica majora
Raspunscorect : a),b),c)

1685. 
      Anamneza pacientului înaintea începerii tratamentului propriuzis trebuie să cuprindă întrebări despre:
      

A. posibile reacţii la medicamente

B. dacă prezintă în antecedente afecţiuni ale membrelor cu imposibilitatea alimentării

C. prezenţa sau nu a unui diagnostic de epilepsie

D. eventuale psihoze

E. eventual sarcină
corecte a c d e

1686. 
      *Examenul exobucal va interesa:
      

A. Suprafaţa ocluzală a molarilor

B. Planşeul bucal

C. Culoarea tegumentelor

D. Nazofaringele

E. Mucoasa jugală
Complement simplu corect c

1687. 
      *Amplitudinea normală a deschiderii gurii este de :
      

A. 6 cm

B. 6,5 cm

C. 2-3 cm

D. 4 cm

E. 3-4 cm
Complement simplu corect d

1688. 
      *Examenul ocluziei urmăreşte:
      

A. forma arcadei superioare

B. contactele premature ocluzale

C. contactele intermediarilor cu mucoasa crestei edentate

D. radiotransparenţa apicală.

E. realizarea unei preparaţii în chanfrain.
Complement simplu corect b

1689. 
      *Faţetele de uzură apar cu preponderenţă în:
      

A. Propulsie mediotruzivă pe panta mezială a cuspizilor vestibulari superiori

B. Lateropropulsie pe panta mezială a versantului extern al cuspizilor vestibulari superiori

C. Mediotruzie pe panta distală a versantului intern al cuspizilor palatinali superiori

D. Retropulsie pe panta mezială a versantului intern al cuspizilor vestibulari superiori

E. Propulsie mediotruzivă a versantului intern a cuspizilor vestibulari a dinţilor laterali superiori
Complement simplu corect c

1690. 
      *Reechilibrările ocluzale constau:
      

A. În determinarea culorii pentreu estetică maximă

B. În slefuiri selective

C. Prepararea de cavităţi la nivelul dinţilor stâlpi

D. Efectuarea devitalizării dinţilor

E. Slefuirea hemiarcadei opuse pentru obţinerea de spaţiu.
Complement simplu corect b

1691. 
      Durerile musculare de la nivelul ADM sunt rezultatul:
      

A. Bruxismului

B. Interferenţelor ocluzale

C. Fixării provizorii a restaurării finale cu dureri la acţiunea agenţilor termici

D. Stressului

E. Formei arcadei inferioare
Corecte a b d

1692. 
      Prin palparea muşchilor mobilizatori ai mandibulei putem determina:
      

A. Tonicitatea limbii

B. Spasmele musculare

C. Hipertrofiile

D. Spasticitatea

E. Forma viitoarei restaurări protetice corelată cu tonicitatea musculară

Corecte b c d

1693. 
      Examenul endobucal constă în observarea:
      

A. Culorii tegumentelor

B. Simetriei faciale

C. Bolţii palatine

D. Limbii

E. Forma buzelor
Corecte c d

1694. 
      Modelele de studiu se realizează pentru:
      

A. a fi urmărite zone greu accesibile examenului endobucal

B. aprecierea formei arcadelor dentare

C. a fi pastrate ca document medico juridic

D. pentru a fi înmânate pacientului la sfârşitul tratamentului ca exemplu

E. simularea mişcărilor mandibulei în simulator.
Corecte a b c

1695. 
      Ortopantomografia permite investigarea radiologică a :
      

A. Otorinolaringelui

B. Prezenţei dinţilor incluşi în grosimea oaselor maxilare

C. Prezenţa unor restaurări protetice incluse în grosimea mucoasei

D. Unor chiste

E. Rapoartelor apexcurilor dentare cu mucoasa jugală
Corecte b d

1696. 
      
      

1697. 
      În imperiul Islamic se practicau soluţii protetice care constau în:
      

A. Repoziţionarea dinţilor extraşi cu ajutorul unor ligaturi cu sârmă din aur

B. Şlefuire reducţională în vederea echilibrării ocluzale cu instrumente efilate

C. În cazul breşelor edentate se realizau dinţi din os bovin

D. Incrustaţii din aur

E. Incrustaţii din pietre semipreţioase
Corecte a c

1698. 
      Polimerizarea polimetacrilatului de metil:
      

A. Duce la lansarea PALAPONT în 1940

B. A dus la apariţia PALADON

C. S-a polimerizat prima dată în 1978

D. A dus la apariţia PALIDOR

E. S-a polimerizat prima dată în 1928
Corecte a b e

1699. 
      Sistemul CAD-CAM permite:
      

A. amprentă tradiţională automată

B. confecţionarea unor piese protetice foarte precise prin frezare computerizată

C. amprentă optoelectronică

D. folosirea unor tehnologii de elaborarea a protezelor fixe fără schelet metalic

E. determinarea culoriiasistată de calculator.

Corecte b c d

1700. 
      *Cauzele care duc la absenţa topurilor ocluzale stabile în intercuspidare maximă ar fi:
      

A. Edentaţiile unidentare

B. Migrări sagitale şi oblice ale mandibulei

C. Uzura moderată a restaurărilor dentare sau a unităţilor dentare datorită parafuncţiilor

D. Inserţia unor proteze parţiale fixe sau mobilizabile defectuoase

E. Mobilitatea exagerată a buzei superioare
Complement simplu corect d

1701. 
      *După Marguelles-Bonnet şi Young, relaţia centrică este o poziţie:
      

A. Se poate stabili la diferite IM

B. Fiziologică

C. Destabilizează ansamblul condilo-discal

D. Ce implică prezenţa unor contacte interdentare

E. Coincide sau nu cu poziţia de intercuspidare maximă
Complement simplu corect e

1702. 
      Relaxarea musculară a pacientului se poate realiza prin:
      

A. Exerciţii de mişcare a mandibulei

B. Relaxare farmacologică

C. Masaj

D. Acupunctură

E. Relaxare psihologică
Corecte a b e

1703. 
      Metode de pozitionare a mandibulei în relaţie centrică ar fi:
      

A. Metoda bimanuală

B. Tehnica de poziţionare cu trei degete

C. Tehnica unimanuală

D. Tehnica de pozitionare cu ajutorul electromiografului

E. Tehnica de poziţionare cu localizatorul centric
Corecte a b c e

1704. 
      Dezavantajele poziţionării bimanuale a mandibulei în relaţie centrică
      

A. Este necesară prezenţa unei a doua persoane pentru ajutor în realizarea ei

B. Depinde de poziţia capului

C. Depinde de poziţia vălului palatin în momentul deglutiţiei

D. Musculatura trebuie să fie cât mai contractată pentru o poziţionare exactă

E. Depinde de experienţa operatorului
Corecte a b e

1705. 
      *Suprafeţele dentare de ghidaj pe care alunecă suprafeţele de sprijin sunt reprezentate de:
      

A. Fosetele centrale de la nivelul molarilor superiori

B. Fosele meziale de la nivelul molarilor inferiori

C. Versanţii ocluzali ai cuspizilor linguali mandibulari

D. Versanţii ocluzali ai cuspizilor palatinali ai premolarilor superiori

E. Marginea incizală a incisivilor laterali inferiori
Complement simplu corect c

1706. 
      Prin metoda înregistrării grafice a relaţiei centrice se permite:
      

A. Determinarea diagramei mişcărilor limită

B. Obţinerea poziţiei neuro-musculare

C. Mişcări de lateralitate şi protruzie a limbii

D. Mişcări limită reale

E. Stabilirea diametrului viitoarelor restaurări mobilizabile
Corecte a d

1707. 
      Reperele necesare pentru verificarea relaţiei centrice prin metode clinice sunt date de:
      

A. Reper osos

B. Reper facial exobucal

C. Reper muscular

D. Reper articular

E. Reper senzorial vizual
Corecte a c d

1708. 
      Metoda de poziţionare a mandibulei în relaţie centrică cu ajutorul mini-planului retroincisiv:
      

A. Floseşte tehnica Jig-ului anterior

B. Foloseşte tehnica cu riglă curbă progresivă

C. Tehnica Jig-ului universal

D. Permite ghidarea neuromotorie cu ajutorul plăcuţelor de ceară

E. Stabileşte şi menţine o tonicitate constantă a musculaturii în studiu.
Corecte a c