Odontoterapie

*Dintre factorii etiologici generali in producerea anomaliilor dento-maxilare, precizam :

A. respiratia orala

B. atitudini posturale vicioase

C .ereditatea

D. caria dintilor temporari

E. deglutitia infantila
Raspuns corect :c

1042. 
      Școala romaneasca(Boboc 1971) sustine urmatoarea clasificare a anomaliilor dentare prin deficit de numar;
      

A. hipodontia;absenta a 1-4 muguri dentari

B. anodontia; absenta tuturor dintilor

C. anodontia partial redusa

D. anodontia subtotala si toatala

E. aplazia
Raspuns corect :c ,d

1043. 
      Hipodontia redusa sau anodontia partial redusa(dupa scoala romaneasca) se caracterizeaza astfel;
      

A. d.p.d.v.etiologic este asociata teoriei filogenetice

B. este o situatie mai frecventa in dentitia temporara 2% din populatie

C. hipodontia de premolar secund inferior,incisiv lateral superior si premolar secund superior sunt mai frecvent intalnite

D. diagnosticul de certitudine se pune pe baza examenului radiologic

E. factorul ereditar poate fi considerat ca factor etiologic
Raspuns corect :a,c,d,e

1044. 
      Principalele caracteristici ale meziodensului se pot sistematiza astfel;
      

A. unicuspidat

B. apare la nivelul maxilarului superior

C. erupe intotdeauna inaintea incisivilor

D. este foarte rar triplu si cvadruplu

E. poata sa aiba pozitie inversata
Raspuns corect :a,b,d,e

1045. 
      Hiperdontia (dintii supranumerari ) spre deosebire de hipodontie se caracterizeaza prin;
      

A. este mult mai frecventa decat hipodontia

B. afecteaza mai frecvent sexul feminin

C . 98% apare la nivelul maxilarului superior

D. 97% se localizeaza la nivelul regiunii frontale

E. in 50% din cazuri prezenta in dentitia temporara se asociaza cu prezenta in dentitia permanenta
Raspuns corect :c,d,e

1046. 
      În etiologia anomaliei clasa a II-a subdiviziunea 1,ca și factori funcționali, se regăsesc:
      

A. Sugerea policelui

B. Deglutiţia infantilă

C. Rahitismul

D. Respiraţia orală

E. Atitudini postural vicioase
Raspuns correct: a, b, d, E.

1047. 
      Examenul de profil al pacienților cu anomalie clasa II diviziunea 2 Angle evidențiază:
      

A. gradul proalveoliei superioare;

B. profilul subnazal frecvent concav;

C. buza superioară corect poziționată în câmpurile de profil;

D. șanțul labio-mentonier este accentuat;

E. buza inferioară este retruivă față de cea superioară.
Răspuns corect : b,c,d,e

1048. 
      Examenul de profil al pacienților cu anomalie clasa II diviziunea 2 Angle evidențiază:
      

A. simfiza mentonieră și nasul par dezvoltate în exces;

B. mandibula are formă pătrată;

C. unghiul mandibular este închis;

D. unghi mandibular deschis;

E. profil subnazal convex.
Răspuns corect : a,b,c

1049. 
      Care sunt obiectivele tratamentului ortodontic în anomaliile de clasa a III a?
      

A. Stimularea dezvoltării maxilarului superior

B. Efectuarea saltului articular

C. Realizarea unei supraacoperiri frontale 1/1

D. Frânarea creşterii şi deplasarea mandibulei înapoi

E. Corectarea raportului molar de clasa a III a
Răspuns corect : a,b,d,e

1050. 
      În incluzia dentară, examenul radiologic va evidenția:
      

A. poziția distelui inclus;

B. rapoartele dintelui inclus cu rădăcinile dinților adiacenți;

C. prezența de rizalize poatologice;

D. prezența unui eventual obstacol;

E. bombarea osoasă la nivelul dintelui în zona vestibulară sau palatinală.
Răspuns corect : a,b,c,d ,
MEDICINĂ DENTARĂ PREVENTIVĂ

1051. 
      În producerea infecţiilor trebuie întotdeauna să se ţină cont de :
      

A. persoanele cu risc infecţios;

B. persoanele sănătoase;

C. intervenţiile dentare cu risc infecţios;

D. aspectele practice ale antibioprofilaxiei;

E. aspectele practice ale tratamentului analgeziC.

a, c, d

1052. 
      Intervenţiile dentare care pot determina apariţia unei bacteriemii sunt:
      

A. extracţiile dentare;

B. detartrajul;

C. intervenţiile asupra parodonţiului;

D. periajul dinţilor;

E. tratamentele endodontice cu depăşirE.
a, b, c, d

1053. 
      Precauţiile universale:
      

A. nu reduc deloc riscul de expunere la infecţie al personalului medical;

B. reduc riscul infecţios pentru pacient;

C. reduc riscul infecţios pentru personal;

D. implică măsuri speciale în cazul bolnavilor cu hepatita B sau SIDA;

E. nu necesită măsuri suplimentare pentru bolnavii cu hepatita B sau SIDA.
b, c, e

1054. 
      *Conceptul de PU se referă la următoarele:
      

A. sângele, alte fluide biologice şi ţesuturile tuturor pacienţilor sunt considerate infectate cu HIV, HBV;

B. se consideră ca persoane infectate doar cele care precizează acest lucru;

C. se consideră ca persoane infectate doar cele care în urma testelor au fost depistate cu infecţie;

D. toţi pacienţii sunt potenţial sanatosi

E. doar grupele de risc sunt considerate infectatE.
a

1055. 
      Reguli de bază în aplicarea PU:
      

A. consideră doar pacienţii din grupele de risc potenţial infectaţi;

B. consideră toţi pacienţii potenţial infectaţi;

C. consideră că sângele, alte fluide biologice şi ţesuturile sunt contaminate cu HIV, HBV;

D. consideră că acele şi alte instrumente folosite în practica medicală sunt contaminate după utilizare;

E. nici unul dintre răspunsuri nu e corect;

b, c, d

1056. 
      Se consideră risc contactul tegumentelor şi mucoaselor cu următoarele produse:
      

A. secreţiile purulente;

B. sângele;

C. ţesuturi;

D. orice fluide oraganice vizibil contaminate cu sânge;

E. tegumente fără leziuni.

a, b, c, d

1057. 
      *Virusurile care pot iniţia „infecţii încrucişate” sunt:
      

A. v. herpes tip 1; HIV

B. E. coli;

C. candida albicans;

D. gripal;

E. Mycobacterium tuberculosis.

a

1058. 
      Metodele de decontaminare a cabinetului de medicina dentara presupun:
      

A. spălarea;

B. dezinfecţia;

C. dezinfecţia suprafeţelor;

D. curăţarea si sterilizarea instrumentarului;

E. sterilizarea personalului
a, b, c, d,

1059. 
      Mâinile trebuie spălate astfel:
      

A. doar la începutul şi sfârşitul programului;

B. la începutul zilei;

C. înainte şi după ce au fost purtate mănuşi;

D. între pacienţi (minimum 5 secunde);

E. la sfârşitul zilei.

b, c, e

1060. 
      În alegerea echipamentului medical trebuie să se ţină cont de două criterii:
      

A. să fie cu mânecă scurtă pentru a facilita mişcarea medicului;

B. să fie cu mânecă lungă pentru a proteja braţele de particulele de aerosoli;

C. să reziste la temperaturi de peste 60 de grade;

D. să reziste la temperaturi de peste 40 de grade;

E. nici una de mai sus.
b, c

1061. 
      *Pentru curăţarea instrumentarului se va folosi:
      

A. aparar de curatare cu ultrasunete;
B. periuta cu mâner mic;

C. detartror ultrasonic;

D. gel ultrasonic

E. apa oxigenatA.

a

1062. 
      Dezinfecţia este:
      

A. procesul de distrugere a tuturor microorganismelor (bacterii, fungi, virusuri, spori, paraziţi);

B. un termen consacrat utilizării metodelor de distrugere a majorităţii microorganismelor;

C. este metoda prin care sunt îndepărtaţi sau distruşi germenii patogeni, nu însă şi sporii de pe diferite suprafeţE.

D. un proces alcătuit din curăţire şi apoi dezinfecţiE.

E. curatirea mai riguroasa a instrumentelor.
b, c, d

1063. 
      Sterilizarea cu vapori chimici :
      

A. este o combinaţie de căldură cu vapori chimici;

B. are loc la 121º timp de 15-20 minute;

C. în acest caz sterilizatorul funcţionează cu o soluţie specială care conţine:alcool, acetonă, ketone, formaldehidă şi apă distilată;

D. se realizează la 180º timp de 60 minute;

E. se desfăşoară la 131º timp de 20-40 minutE.
a, c, e

1064. 
      Virusul HV tip B a fost decelat în :
      

A. salivă;

B. lacrimi;

C. urină;

D. transpiraţie si secreţii nazofaringiene

E. halena pacientului

a, b, c, d

1065. 
      *Perioada de incubaţie a HV tip B:
      

A. este mai lungă decât cea a hepatitei A; (2-6 luni)

B. este mai scurtă decât cea a hepatitei A;

C. variază de la 2 la 6 ani;

D. variază de la 2 la 6 săptămâni;

E. variază de la 4 la 6 săptămâni.

a

1066. 
      *La un purtator cronic al HVB, AgHBs poate fi decelat prin examene de laborator în sânge la o perioada de:
      

A. 6 luni;

B. 4 luni;

C. 1 luna;

D. 1 an;

E. 2 saptamani.
a

1067. 
      Sursele principale ale virusului hepatitei B sunt:
      

A. purtătorii cronici asimptomatici;

B. indivizii cu risc crescut;

C. pacienţii cu infecţie acută cu virusul hepatitei B;

D. indivizii sănătoşi care nu au fost testaţi serologic;

E. donatori infectaţi cu HVA.

a, c

1068. 
      Starea de purtător in HVB:
      

A. se constată la decelarea persistentă a AgHBs după 6 ani;

B. poate rezulta după o expunere subclinică, nediagnosticată cu virus gripal

C. poate fi depistată print-un test serologic pentru AgHBs;

D. se întâlneşte într-un procent de 5-10% la pacienţii aflaţi în convalescenţă;

E. este cel mai adesea cunoscută individului.
c, d

1069. 
      Debutul în HBV:
      

A. este tipic acut;

B. este mai lent şi mai insidios;

C. poate rămâne nediagnosticat pana la despoperirea pustulelor specifice

D. se poate însoţi de erupţii cutanate, prurit, dureri articulare;

E. nu poate fi deosebit de alte hepatite virale pe baza semnelor şi simptomelor clinicE.
b, d

1070. 
      Indivizii enumeraţi mai jos sunt exemple de cazuri cu probabilitatea cea mai mare de a fi expuşi la virusul hepatitic B şi cu o frecvenţă crescută a portajului:
      

A. dependenţi de droguri cu administrare injectabilă;

B. pacienţi cu antecedente de icter sau hepatită;

C. pacienţi trataţi prin dializă renală, transfuzii de sânge;

D. famillile şi persoanele îndepărtate ale pacienţilor cu hepatită;

E. personalul implicat în activitatea creativA.

a, b, c, d

1071. 
      Printre măsurile destinate eradicarii transmiterii virusului hepatitei B sunt:
      

A. testarea fiecărei unităţi de sânge pentru prezenţa Rh-ului

B. informarea personalului medical despre modurile de transmitere a HBV şi modul de controlare a bolii;

C. educaţia comunitară;

D. informarea purtătorilor, familiilor lor şi a contacţilor apropiaţi;

E. raportarea cazurilor de boală.

b, c, d, e

1072. 
      Pentru prevenirea trasmiterii HBV în cabinetul de medicină dentară se indică:
      

A. testarea sistematică a personalului medical pentru AgHBs şi anti-HBs;

B. testarea serologică a pacienţilor cu risc crescut;

C. protecţia personalului medical;

D. reducerea aerosolilor;

E. maturarea pardoselii intre pacienti.
a, b, c, d

1073. 
      Saliva are o influenţă puternică asupra patogeniei cariei dentare prin caracteristicile ei:
      

A. fluxul salivar scazut mentine dintii uscati si sanatosi

B. mecanismul de autocurăţire este suficient pentru îndepărtarea în totalitate a resturilor alimentare

C. saliva creşte solubilitatea smalţului printr-un schimb permanent de ioni

D. saliva asigură neutralizarea locală prin sistemele tampon

E. saliva are activitate antibacteriană dată de prezenţa lizozimului şi lactoperoxidazei
d, e

1074. 
      
      

1075. 
      Decontaminarea iniţială se face cu:
      

A. substanţe clorigene 10%;

B. alcool 70%;

C. glutaraldehidă 2%;

D. apă curentă;

E. spray-ul de aer.
a, b, c

1076. 
      În cazul inoculării percutanate prin înţepare sau tăiere se procedează astfel:
      

A. stimularea sângerării locale;

B. oprirea sîngerării locale;

C. spălarea la jet de apă curentă timp de 5 minute;

D. clătirea mucoaselor oculare cu apă curentă sau ser fiziologic;

E. aplicarea de antiseptice, dezinfectante, spălarea cu apă şi săpun sau detergent.
a, c, e

1077. 
      *Protecţia mâinilor în cazul „infecţiilor încrucişate” se refera la urmatoarea activitate:
      

A. utilizarea unor creme si geluri pentru a evita spalarea mainilor

B. spălarea ocazională a mâinilor;

C. purtarea mănuşilor de protecţie;

D. îngrijirea unghiilor;

E. utilizarea soluţiilor dezinfectantE.

c

1078. 
      Echipamentul de protecţie se compune din:
      

A. mănuşi;

B. halat;

C. mască;

D. ochelari de protecţie;

E. bratara mansetA.

a, b, c, d

1079. 
      *Sterilizarea prin căldură uscată la pupinel sau etuvă se face:
      

A. la 180º timp de 30 minute;

B. la 160º timp de o oră;

C. la 180º timp de o oră;

D. la 160º timp de 30 minute;

E. la 200ºtimp de o oră.

c

1080. 
      Autoclavarea:
      

A. este sterilizarea cu căldură uscată;

B. este sterilizarea cu căldură umedă;

C. este este o combinaţie de căldură cu vapori chimici;

D. se desfăşoară la 121º timp de 15-20 minute

E. funcţionează cu o soluţie specială care conţine alcool, acetonă, ketonE.

b, d

1081. 
      *Pentru dezinfectarea suprafeţelor sunt indicaţi dezinfectanţi cu :
      

A. iodoform sau fenoli sintetici;

B. spirtul sanitar e cel mai indicat

C. alcool izopropilic;

D. compuşii cuaternari de amoniu;

E. soluţie de glutaraldehidă 2%.
a

1082. 
      Printre germenii care au putut fi izolaţi în sistemul de apă al unitului stomatologic se află specii de:
      

A. Pseudomonas sp.;

B. Klebsiella sp.;

C. Moraxella sp.;

D. Legionell sp.;

E. toate speciile de anaerobi.
a, b, c, d

1083. 
      *Infecţia nozocomială este aceea boală care afectează pacientul datorită:
      

A. internării sale în spital sau îngrijirilor primite;

B. activităţii personalului medical in timpul liber;

C. afecţiunilor contactate anterior internării;

D. consumului unor preparate medicamentoase;

E. venirii în contact cu alte persoane infectatE.

a

1084. 
      Care sunt criteriile (OrD. M.S. nr.984) ce trebuie îndeplinite de o infecţie a cavităţii orale pentru a fi definită ca nozocomială:
      

A. microorganism izolat de pe tegumente;

B. microorganism izolat din cultura produsului purulent din ţesuturile cavitatii orale sau din cavitatea orala;

C. abces sau altă formă de manifestare a procesului infecţios în cavitatea bucală, observate direct în timpul intervenţiei chirurgicale sau prin examen histopatologic;

D. abces sau ulceraţie pe tegumente;

E. abces, ulceraţie, depozite albe pe mucoasa bucală inflamată sau prezenţa de placarde pe mucoasa oralA.
b, c, e

1085. 
      Căile de transmitere ale bolilor infecto-contagioase în cabinetul dentar sunt:
      

A. contact direct cu fluidele orale;

B. contact direct cu articole contaminate;

C. transmitere indirectă prin programare tertiara;

D. contactul cu contaminaţii din aer (picături, microparticule, aerosoli)

E. aerosolii din piesa de mână, tuse, strănut.
a, b, d, e

1086. 
      *Procesul prin care toate formele de viaţă, inclusiv sporii bacterieni şi virusurile sunt distruse sub acţiunea agenţilor fizici sau chimici este:
      

A. igienizarea

B. contaminarea

C. sterilizarea

D. dezinfecţia

E. tehnica aseptică

c

1087. 
      Care afirmaţii legate de dezinfecţie sunt adevărate?
      

A. este un proces fizic sau chimic prin care microorganismele pot fi distruse

B. dezinfectantele se aplică pe ţesuturi vii

C. antisepticele se aplică pe ţesuturi vii

D. de obicei, majoritatea dezinfectanţilor nu distrug sporii, bacilii tuberculoşi sau virusurile, mai ales virusurile hepatice

E. dezinfectia se aplica alternativ cu dezinsectia
a, b, c, d pag. 229 carte

1088. 
      Curăţarea manuală a instrumentelor contaminate urmează următoarele etape:
      

A. clătirea cu apă rece pentru a îndepărta sângele şi restul materialelor de lucru

B. decontaminarea

C. sterilizarea cu vapori de alcool

D. clătirea cu apă fierbinte pentru a îndepărta vaporii de alcool

E. sterilizarea cu etena

a, b

1089. 
      Curăţarea manuală prin tehnica de frecare foloseşte un detergent şi nu un săpun obişnuit pentru că:
      

A. săpunul poate forma săruri solubile în apa dură care pot proteja bacteriile de sterilizarea ulterioară

B. săpunul poate forma săruri insolubile în apa dură care pot proteja bacteriile de sterilizarea ulterioară

C. săpunul solid poate găzdui microorganisme şi poate deveni o sursă potenţială de transfer

D. detergentul poate găzdui microorganisme şi poate deveni o sursă potenţială de transfer

E. sapunul se foloseste doar la spalatul la domiciliu

b, c

1090. 
      Fluorul este cel mai electronegativ halogen, ceea ce explică reactivitatea sa chimică foarte mare. Datorită acestui fapt el nu există liber în natură, doar sub formă de fluoruri. Acestea se găsesc în:
      

A. apa de mare

B. in alimente dupa alterarea acestora

C. apa de fântână în soluri bogate în fluoruri

D. anumite zăcăminte

E. unele surse de apă potabilă.
a, c, d, e

1091. 
      Condiţiile pe care trebuie să la îndeplinească o metodă de fluorizare a apei potabile sunt:
      

A. să nu prezinte efect nociv în ceea ce priveşte forma şi modalitatea de administrare

B. să aibă limite largi de siguranţă

C. să fie scumpă

D. să nu ridice obiecţii din partea populaţiei

E. să fie uşor de administrat.

a, b, d, e

1092. 
      Aplicaţiile topice cu fluor acţionează la următoarele nivele:
      

A. în smalţul dentar, prin înlocuirea ionilor OH şi CO3 de către fluor

B. în salivă, unde fluorul intervine asupra microorganismelor activând metabolismul glucidelor

C. în placa dentară, unde acumularea de fluor duce la inhibarea acizilor ca şi a sintezei polizaharidelor endocelulare

D. asupra mucoasei jugale

E. asupra ligamentelor alveolo-dentarE.

a, b, c

1093. 
      *În absorbţia fluorului intervine şi momentul ingestiei astfel:
      

A. ingestia simultană de alimente şi de fluor întârzie absorbţia acestuia

B. ingestia fluorului este accentuata de lapte

C. este favorabilă absorbţia fluorului când ingestia se face dimineaţa

D. absorbţia fluorului este favorizată de ingestia fluorului seara

E. nu se poate sti exact mecanismul de absorbtie al fluorului.
a

1094. 
      *Administrarea fluorului prenatal este eficace şi asigură o bună protecţie a dinţilor:
      

A. molarilor de 12 ani anchilozaţi

B. dinţilor temporari care se mineralizează în această perioadă

C. dinţilor permanenţi

D. nu are influenţă asupra dezvoltării dentare

E. permanenţi la vârsta a treiA.
b

1095. 
      Ansamblul fluidelor intraorale este contaminat de:
      

A. placa bacteriană

B. lichidul amniotic

C. resturi alimentare

D. resturi celulare

E. nici un răspuns nu este corect.
a, c, d

1096. 
      Concentraţiile fluorului în ţesuturile mineralizate sunt foarte variabile depinzând de numeroşi factori:
      

A. fluoremia în cursul formării lor

B. perioada de timp în care subiectul ingerează fluorul

C. rata de creştere

D. suprafaţa ţesuturilor mineralizate în formare

E. perioada zilei in care se examineazA.

a, b, c, d

1097. 
      Interfaţa smalţ-mediu este în permanenţă în echilibru instabil şi precar, putând să apară leziuni carioasE. Metodele de prevenire a cariei dentare au următoarele obiective:
      

A. să limiteze factorii de demineralizare

B. să întărească rezistenţa smalţului faţă de agresiunile acide

C. să controleze amelogeneza

D. să controleze mineralizarea

E. să favorizeze fazele de remineralizare a smalţului.
a, b, e

1098. 
      Riscul intoxicării cronice cu fluor depinde de:
      

A. frecvenţa ingestiei de fluor

B. doza ingerată de fluor

C. durata impregnării cu fluor

D. clearance-ul salivar

E. altitudinea la care a copilarit pacientul respetiv
a, b, c

1099. 
      Manifestările generale ale unei intoxicaţii cronice cu fluor sunt următoarele:
      

A. alteraţii la nivelul scheletului, caracterizate prin leziuni de scleroză

B. tulburări nervoase prin compresiuni ale rădăcinilor nervoase care se manifestă prin dureri iradiante, parestezii, rigiditate vertebrală

C. alterări ale funcţiei renale

D. demineralizări ale smalţului

E. dizolvarea hidroxiapatitei.
a, b, c

1100. 
      *Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?
      

A. fluorul este o substanta toxica si trebuie complet evitata

B. fluorul este o substanta a carei toxicitate nu a fost demonstrata

C. in cntitate de 1 mgF/l de apa fluorul nu prezinta nici un pericol

D. cantitatea optima de F este 0,01 mg /l apa

E. fluorul se poate adauga ca si supliment in apa potabila in orice cantitate, in organism se absoarbe doar cantitatea optima
c

1101. 
      *Şanţurile de pe suprafaţa ocluzală pot avea mai multe forme; cea mai predispusă pentru apariţia cariilor este:
      

A. formă de „V” mai puţin adânci

B. formă de „I” strangulat asemeni unui gât de sticlă

C. formă ştearsă supusă autocurăţirii

D. formă de „M”

E. formă de trapez.

b

1102. 
      *Prin expunerea smalţului gravat acid la salivă, aceasta se remineralizează:
      

A. în 2 ore

B. în 10 ore

C. în 15 ore

D. în 24 de ore

E. in timp indelungat, aproximativ un an.
d

1103. 
      Materialele pentru sigilare fotopolimerizabile prezintă următoarele avantaje faţă de cele autopolimerizabile:
      

A. priza sigilantului se face în doar 10-20 secunde

B. nu trebuie amestecat, evitându-se încorporarea de bule de aer

C. vâscozitatea sigilantului rămâne constantă în timpul infiltrării în şanţ

D. vâscozitatea sigilantului creşte în timpul infiltrării în şanţ

E. au aromă de fructE.
a, b, c

1104. 
      Contraindicaţiile sigilării sunt:
      

A. şanţuri şi fosete adânci

B. şanţuri şi fosete bine acolate, autocurăţibile

C. pacienţi cu leziuni interproximale numeroase

D. dinţi cu suprafaţă ocluzală cariată

E. şanţuri şi fosete foarte retentivE.

b, c, d

1105. 
      *Pentru sigilarea santurilor si fosetelor se utilizeaza
      

A. compozite auto si fotopolimerizbile

B. amalgam de argint

C. cimenturi silicat

D. cimenturi FOZ

E. ciment cimpat sau Zoe
a

1106. 
      Pelicula dobândită este:
      

A. o acumulare oro-dentară a resturilor alimentare

B. este echivalentă cu tartrul

C. o peliculă acelulară formată cu saliva şi lichidul gingival

D. o pelicula care se formează în câteva ore – elementul primordial al plăcii

E. o peliculă ce poate fi îndepărtată prin clătirea viguroasă a cavităţii oralE.
c, d

1107. 
      La originea cariei dentare participă 4 factori interdependenţi şi care caracterizează placa bacteriană. Alegeţi aceşti factori din răspunsurile următoare:
      

A. lipidele

B. polizaharidele (rolul alimentaţiei)

C. streptococii (rolul microbismului)

D. glucanii

E. aciditatea mediului.
b, c, d, e

1108. 
      Compoziţia plăcii bacteriene este:
      

A. stabilă în timp

B. reprezentată de lipide

C. evolutivă de la o zi la alta

D. în primele două zile coci şi bacili Gram pozitivi, apoi bacili Gram negativi

E. insolubilă în salivă, iar eliminarea ei fizică este posibilă doar prin mijloace mecanice.
c, d, e

1109. 
      Toate glucidele alimentare uzuale pot fi metabolizate de către microorganisme, participând la procesul bacterian morbid pe următoarele căi:
      

A. acumulare de bacterii

B. produşi de fermentaţie toxici derivaţi din metabolismul bacterian

C. biosinteza macromoleculelor toxice

D. proteinele adsorbite se denaturează devenind insolubile

E. ruperea filmului salivar.
a, b, c

1110. 
      Saliva influenţează patogenia cariei astfel:
      

A. prin conţinutul său de săruri, saliva este factorul principal al criei

B. curăţire mecanică (autocurăţire, clearance)

C. reducerea solubilităţii smalţului, existând un interschimb permanent între salivă şi suprafaţa acestuia

D. neutralizare datorită ph-ului salivei în cursul secreţiei, a capacităţii tampon şi a unui posibil factor de creştere a ph-ului

E. activitatea antibacteriană a lizozimului şi a lactoperoxidazei, ca şi a sistemului imunologic (IgA salivare).
b, c, d, e

1111. 
      Microorganismele care formează placa supragingivală diferă de cele din zona subgingivală:
      

A. în cea supragingivală predomină germenii G pozitivi

B. în cea subgingivală predomină gremenii G negativi

C. în cea supragingivală predomină germenii G negativi

D. în cea subgingivală predomină gremenii G pozitivi

E. în cea supragingivală predomină germenii anaerobi.
a, b

1112. 
      Mecanismele antibacteriene ale gazdei sunt reprezentate de:
      

A. Forţele fizice de clătire (spălare) care controlează volumul plăcii

B. Lizozimul salivar care digeră pereţii celulari ai multor tipuri de germeni

C. Thiocianatul salivar care inhibă enzimele bacteriene vitale ce conţin grupări sulfhidril sau histidinice

D. Lactoferină, proteină mică cu greutate moleculară 80.000 care inhibă preluarea de către anumite bacterii

E. Secreţia imunoglobulinelor din glandele suprarenale
a, b, c, d

1113. 
      *Capacitatea patogenica a placii bacteriene se datoreaza in primul rand:
      

A. streptococului sanguis

B. streptacocului mutans

C. lactobacililor

D. fuzobacteriilor

E. lactospirililor

b

1114. 
      *Tartrul contine in principal:
      

A. microorganisme patogene din placa bacteriana

B. saruri organice in proportie de 70-80%

C. saruri anorganice in proportie de 70-80%

D. fosfor

E. calciu

c

1115. 
      Retentia placii este favorizata de:
      

A. tartrul supra si subgingival

B. anomaliile de pozitie

C. odontologia restauratoare incorecta

D. perijul regulat

E. periajul profesional

a, b, c pag. 17 carte

1116. 
      *Polizaharidele intracelulare sunt folosite:
      

A. ca rezerva energetica

B. pentru adeziunea la suprafata dentare a placii bacteriene

C. pentru acidifierea mediului oral

D. polizaharidele nu pot exista intracelular deoarece nu pot intra in celula

E. pentru schimbarea ph-ului din acid in bazic

a

1117. 
      *Indicele de placă a lui Silness şi Löe (I.P.L.)
      

A. utilizează: evidenţierea înălţimii plăcii bacteriene pe suprafeţe dentare

B. se notează de la 1 la 3

C. se notează de la 0 la 4

D. se notează de la 0 la 3

E. utilizează substanţe revelatoare pentru evidenţierE.

d

1118. 
      *Substanţele revelatoare reprezintă:
      

A. substanţe auxiliare utilizate în stomatologie pentru determinarea cariilor incipiente

B. substanţe utilizate pentru determinarea cariilor proximale

C. substanţe utilizate pentru determinarea indicilor de sângerare papilară

D. substanţe utilizate pentru determinarea plăcii bacteriene prin colorarea acesteia

E. substanţe utilizate pentru determinarea înălţimii pungilor parodontalE.

d

1119. 
      Indicele gingival al lui Löe şi Silness (GI) modificat de Lobene:
      

A. se punctează suprafaţa dentare acoperită de placă bacteriană

B. se notează de la 0 la 3

C. se notează de la 0 la 4

D. foloseşte o scară mai sensibilă prin împărţirea în 5 grade

E. se determină prin utilizarea substanţelor revelatoarE.

c, d

1120. 
      *Îndepărtarea plăcii bacteriene se poate face:
      

A. prin clătirea abundentă a cavităţii orale

B. prin utilizarea alimentelor consistente

C. prin utilizarea substanţelor revelatoare

D. prin utilizarea luminii polarizate

E. prin metode mecanice şi chimicE.

e

1121. 
      *Una din contraindicatiile periajului dentar este:
      

A. stadiul acut al gingivitei ulcero-necrotice

B. herpesul labial

C. stomatita nicotinica

D. lichen planul

E. pe tot parcursul efectuarii lucrarilor protetice

a

1122. 
      *Materia alba este:
      

A. un complex de resturi alimentare lipite de dinte

B. primul stadiu al tartrului inainte de a se pigmenta

C. un complex de bacterii si detritus celular aderent lax, care acopera depozitele de placa

D. placa bacteriana dupa prima saptamana de formare

E. un fluid alb secretat de santul gingival.

c

1123. 
      Printre indicaţiile sigilării se numără:
      

A. dinţi erupţi suficient pentru a obţine o suprafaţă uscată

B. sonda agaţă fiind prezente şi alte semne de carie (durere)

C. şanţuri şi fosete adânci în formă de „I”

D. şanţuri şi fosete adânci cu proastă coalescenţă

E. şanţuri şi fosete puţin adânci

a, c, d

1124. 
      
      

1125. 
      Tehnica scalingului şi rootplaningului este considerată a fi o metodă:
      

A. de bază în tratamentul conservativ al afecţiunilor parodonţiului marginal

B. adjuvantă în tratamentul conservativ al afecţiunilor parodonţiului marginal

C. de îndepărtare a tartrului şi cementului necrotic moale

D. de îndepărtare a plăcii bacteriene

E. de îndepărtare a cementului radicular dur

a, c

1126. 
      Indicaţiile detartrajului sunt:
      

A. tratamentul profilactic şi curativ al afecţiunilor acute şi cronice ale parodonţiului marginal

B. pregătirea câmpului operator în vederea tratării cariilor simple şi complicate

C. pregătirea câmpului operator în vederea extracţiilor

D. pregătirea câmpului operator în vederea intervenţiilor chirurgicale

E. pregătirea câmpului operator dupa operatii parodontale

a, b, c, d

1127. 
      Excavatorul:
      

A. este un instrument pereche

B. se foloseşte pentru îndepărtarea crestelor mari de tartru

C. se foloseşte pentru îndepărtarea depozitelor mici de tartru

D. are 2 lame active

E. are o singură lamă activă
a, b, e

1128. 
      *Priza instrumentelor la detartrajul manual poate fi:
      

A. tip plantar

B. in baioneta

C. tip creion

D. incrucisata

E. trapezoidala
c

1129. 
      Detartrajul ultrasonic:
      

A. se bazează pe principiul vibraţiilor energetice de joasă frecvenţă

B. se bazează pe principiul vibraţiilor energetice de înaltă frecvenţă

C. depozitele de tartru se îndepărtează prin fracturarea acestora

D. reprezintă un mijloc important de îndepărtare a depozitelor masive de tartru coronar

E. reprezintă un mijloc important de îndepărtare a depozitelor mici de tartru subgingival

b, c, d

1130. 
      Timpii operatori în cazul sigilării cu ciment ionomer de sticlă cuprind printre altele şi:
      

A. curatarea suprafetelor dentare

B. spalarea suprafetei cu apa si uscarea cu aer

C. izolarea cu rulouri de vată sau cu digă

D. gravarea acidă cu HCl timp de 100 secunde

E. aplicarea materialului cu un aplicator

a, b, c e

1131. 
      Cerinţele pe care trebuie să le respecte obturaţiile preventive sunt:
      

A. indicaţie de tratament corectă în condiţiile unui diagnostic aplicat corect

B. respectarea tuturor detaliilor tehnice nu este necesara

C. experienţă clinică pentru aprecierea cu exactitate a situaţiei clinice

D. respectarea tuturor detaliilor de tehnica , fiecare etapa avand rol esential in in rezultatul final

E. controale periodice pentru eventuale corectări sau înlocuiri
a, c, d, e

1132. 
      *Caria ocluzală din şanţuri şi fosete debutează:
      

A. în partea superioară a şanţurilor

B. în profunzimea şanţurilor

C. prin două leziuni bilaterale independente care apoi se unesc la baza şanţului

D. printr-o leziune singulară pe una din pantele cuspidiene

E. caria ocluzală este mai rar întâlnită, cel mai frecvent întâlnim carii în vârf de cuspid

c

1133. 
      *În cazul fotopolimerizării, în prezent se utilizează:
      

A. lumină vizibilă

B. lumină ultravioletă

C. laser

D. lamină cu lungimea de undă de 600-650 nm

E. lumină polarizată

a

1134. 
      Contraindicaţiile sigilării sunt:
      

A. pacienţi cu molari proaspăt erupţi

B. şanţuri şi fosete bine acolate

C. pacienţi cu leziuni proximale numeroase

D. copiii între 6 şi 12 ani

E. pacienţii care utilizează paste de dinţi fluorurate

b,c

1135. 
      Digitaţiile de răşină au următoarele funcţii:
      

A. oferă un sprijin mecanic pentru retenţia sigilantului

B. înconjură cristalele de smalţ şi le protejează

C. interfaţa smalţ-răşină creează o barieră de protecţie împotriva colonizării şanţului cu microorganisme

D. refac zonele gravate acid

E. intră în interacţiune cu saliva şi formează precipitate.

a, b, c

1136. 
      *Smalţul gravat acid, expus salivei:
      

A. devine sensibil şi provoacă hipersensibilitate

B. se demineralizează în continuare, în scurt timp apărând carii în ace zonă

C. se remineralizează în 24 de ore datorita salivei

D. se remineralizează într-o săptămână

E. nu suferă nici o modificare
c

1137. 
      Obiectivele terapeutice ale detartrajului sunt :
      

A. suprimarea microflorei patogene situata supra si subgingival

B. suprimarea inflamatiei, a sângerării şi supuraţiei la nivelul pungilor

C. transformarea pungilor întrun şanţ gingival normal

D. realizarea unei suprafeţe radiculare biologic compatibile cu statusul parodontal normal

E. igienizarea suprafetelor dentare

a, b, c, d

CHIRURGIE MAXILO-FACIALĂ

1138. 
      Dupa natura agentului traumatizant plagile pot fi:
      

A. escoriate

B. taiate

C. profunde

D. muscate

E. unice
Raspuns corect: a,b,D.

1139. 
      In raport cu localizarea anatomo – topografica intalnim:
      

A. plagi ale obrazului

B. plagi ale limbii

C. plagi ale arterei carotide

D. plagi ale arterei faciale

E. plagi ale buzelor
Raspuns corect: a,b,E.

1140. 
      *Care din semnele si simptomele locale ale plagilor suntneadevarate:
      

A. durerea

B. hemoragia

C. tulburari de ocluzie

D. tulburari de fonatie

E. tulburari de masticatie
Raspuns corect: C

1141. 
      Plaga escoriata:
      

A. este leziunea traumatica care apare prin frecarea in suprafata a tesuturilor moi de un obiect rugos

B. este profunda

C. cuprinde epiteliul, ocazional putand fi afectate si planurile situate mai profund

D. nu este dureroasa

E. prezinta o sangerare minora
Raspuns corect: a,c,E.

1142. 
      Contuzia:
      

A. este o dilacerare a tesuturilor profunde, determinata de lovirea cu un obiect bont

B. nu poate fi insotita de hematoame

C. in primele zile dupa traumatism apar edemul si echimoze variat colorate (albastru, verde, galben)

D. necesita intotdeauna tratament chirurgical

E. se asociaza frecvent cu fracturi ale oaselor viscerocraniului
Raspuns corect: a,c,E.

1143. 
      Plaga contuza:
      

A. este cea mai frecventa leziune traumatica a tesuturilor moi

B. este provocata de un obiect bont care loveste cu putere tesuturile

C. este provocata de un obiect ascutit care loveste cu putere tesuturile

D. intereseaza strict tesuturile superficiale

E. poate fi profunda cu lezarea nervilor, vaselor, muschilor sau a altor structuri
Raspuns corect: a,b,E.

1144. 
      Plaga taiata:
      

A. nu este determinata de un instrument bont

B. intereseaza orice regiune a fetei

C. are marginile neregulate, liniare

D. nu poate sectiona nervi

E. in profunzile poate sectiona canale salivare
Raspuns corect: a,b,E.

1145. 
      Plaga intepata:
      

A. este produsa de un instrument bont

B. se prezinta sub forma unui orificiu punctiform

C. se suprainfecteaza in majoritatea cazurilor

D. produsa de insecte nu determina aparitia tifos, malariei

E. produsa de spinii unei plante poate provoca tetanosul
Raspuns corect: b,c,e,

1146. 
      Plaga prin arma de foc:
      

A. poate fi simpla, produsa de glont

B. poate fi complexa in cazul alicelor

C. produsa de glont este unipolara, cu orificiul de intrare mic, cand forta de patrundere este mare

D. poate fi complexa in cazul utilizarii armelor de lupta moderne

E. produsa de schije este difuza
Raspuns corect: a,d,E.

1147. 
      Tratamentul chirurgical al plagilor:
      

A. implica 3 etape majore: debridare, hemostaza si sutura

B. debridarea plagii implica inlaturarea tesuturilor devitalizate sau necrozate

C. hemostaza se impune pentru a se evita acumularea de sange in tesuturi

D. nu orice plaga necesita sutura

E. plagile care intereseaza buza in totalitate vor fi suturate in doua planuri
Raspuns corect: b,c,D.

1148. 
      *Care din urmatoarele afirmatii sunt neadevarate:
      

A. complicatiile plagilor se pot instala imediat, secundar sau tardiv

B. complicatiile imediate pot consta in blocarea cailor aerodigestive superioare

C. complicatiile secundare generale apar in urma plagilor superficiale

D. complicatiile tardive apar la plagile netratate, tratate necorespunzator sau la cele cu pierdere intinsa de substanta

E. complicatiile secundare locale sunt infectia plagii
Raspuns corect: C.

1149. 
      Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
      

A. fracturile radiculare sunt mult mai frecvente la dentatia permanenta decat la cea temporara

B. fracturile combinate de coroana si radacina sunt rare

C. fracturile radiculare apicale sunt frecvente

D. fracturile radiculare sunt mult mai rare la dentatia permanenta decat la cea temporara

E. cand apar fracturile radiculare apicale, intereseaza de obicei dintii frontali ai mandibulei
Raspuns corect: a,b,E.

1150. 
      *Luxatia intruziva:
      

A. apare des la dintii permanenti

B. este caracterizata prin expulzia dintelui din procesul alveolar

C. apare rar la dintii temporari

D. determina o mobilitate crescuta a dintelui atunci cand apare

E. la dintii superiori cu radacini lungi poate duce la fractura peretelui nazal sau chiar a peretelui sinusului maxilar
Raspuns corect: E.

1151. 
      Luxatia extruziva:
      

A. dintele paraseste partial alveola

B. dintele paraseste total alveola si este mobil

C. radiografic arata un spatiu periodontal largit

D. radiografic nu releva modificari importante

E. percutia sau palparea este usor dureroasa
Raspuns corect: a,c,E.

1152. 
      Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
      

A. traumatismele sunt cele mai frecvente cauze care duc la aparitia fracturilor de mandibula

B. caderile accidentale nu determina fracturi de mandibula

C. osteomielita poate determina fractura in os patologic

D. manevre chirurgicale precum extractia molarilor de minte inclusi nu pot determina fracturi de mandibula

E. chisturile voluminoase pot determina fractura in os patologic
Raspuns corect: a,c,E.

1153. 
      *Osul mandibular prezinta o zonade rezistenta crescuta la nivelul:
      

A. unghiului mandibular

B. simfizei mentoniere

C. apofizei condiliane

D. regiunii canine

E. procesului alveolar
Raspuns corect: B.

1154. 
      Prin mecanismul de producere, fracturile de mandibula se clasifica in:
      

A. directe si indirecte

B. prin tasare

C. prin rupere

D. prin forfecare

E. prin flexie
Raspuns corect: a,b,d,E.Curs

1155. 
      Factorii care influenteaza deplasarea fragmentelor osoase in fracturile de mandibula sunt:
      

A. forta loviturii si directia ei

B. contractia grupelor musculare inserate pe mandibula

C. prezenta ganglionilor limfatici cervicali

D. prezenta sau absenta dintiilor pe arcade

E. directia liniei de fractura
Raspuns corect: a,b,d,E.

1156. 
      Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
      

A. in cursul traumatismelor oro-maxilo –faciale pot fi afectate partile moi perimandibulare

B. fracturile de mandibula pot fi insotite de tulburari respiratorii

C. ATM este afectata intotdeauna in fracturile de mandibular

D. forta loviturii si directia ei determina deplasarea primara a fragmentelor din fractura de mandibula

E. fractura de mandibular este deschisa de fiecare data
Raspuns corect: a,b,D.

1157. 
      Dintre semnele clinice ale fracturii de mandibula, amintim:
      

A. echimozele si hematoamele

B. deformatiile faciale

C. hemipareza faciala

D. trsimusul

E. tulburari de deglutitie
Raspuns corect: a,b,D.

1158. 
      *Care dintreurmatoarelesemne clinice nu le regasim in fracturile de mandibula:
      

A. deformarea si intreruperea continuitatii osoase

B. crepitatii osoase

C. mobilitatea inexistenta a mandibulei

D. parestezia sau anestezia in teritoriul nervului dentar inferior

E. trismusul
Raspuns corect: C.

1159. 
      La examenul endooral, semnele clinice ale fracturilor de mandibula sunt:
      

A. sialoree

B. echimoze si hematoame la nivelul mucoasei orale

C. ocluzie nealterata

D. miscari anormale de mandibula

E. dureri articulare
Raspuns corect: a,b,D.

1160. 
      Fracturile mandibulare medio – simfizare:
      

A. sunt des intalnite

B. exista si o varianta de fracturi in lambda

C. clinic prezinta plagi gingivale intre cei doi incisive centrali inferiori

D. se insotesc de hematom la nivelul planseului oral inferior unilateral

E. in timpul miscarilor de deschidere si inchidere ale gurii prezinta asa numita miscare “in armonica”
Raspuns corect: b,c,E.

1161. 
      Urmatoarele afirmatii legate de fracturile unghiului mandibular sunt adevarate:
      

A. sunt printre cele mai frecvente

B. mecanismul de producere poate fi atat direct cat si indirect

C. unghiul mandibular este una din zonele de maxima rezistenta

D. simptomatologia este diferita in functie localizararea linie de fractura

E. daca linia de fractura este situata in plina masa musculara, deplasarea celor doua fragmente este foarte mare
Raspuns corect: a,b,D.

1162. 
      Factorii care influenteaza evolutia si vindecarea fracturilor de mandibula sunt:
      

A. timpul scurs de la momentul producerii fracturii pana la reducerea si imobilizarea lui

B. varsta pacientului

C. inexistenta unor focare de infectie

D. tipul de imobilizare si acuratetea realizarii ei

E. suprimarea blocajului intermaxilar la termen
Raspuns corect: a,b,D.

1163. 
      Bifati care raspunsuri indică fracturi totale de maxilar:
      

A. Fractura procesului alveolar

B. Fractura mediosagitală de maxilar

C. Fractura Le Fort I

D. Fractura tuberozităţii maxilarului

E. Fractura Le Fort III
Răspuns corect b, c, E.

1164. 
      Fractura Le Fort I trece prin:
      

A. osul sfenoid

B. baza aperturii piriforme

C. apofiza coronoidă

D. tuberozitatea maxilara

E. osul nazal
Răspuns corect b,D.

1165. 
      Fractura Le Fort I trece prin:
      

A. treimea inferioară a apofizelor coronoide

B. septul nazal

C. septul lacrimal

D. condili

E. celulele etmoidale
Răspuns corect a,B.

1166. 
      Următoarele semne clinice pot apărea în fracturile Le Fort I:
      

A. Otoragie

B. Diplopie funcţională

C. Echimoze tegumentare şi mucozale

D. mobilitate patologică a blocului alveolo-palatin

E. tulburări ocluzale dentare moderate
Răspuns corect c,d,E.

1167. 
      *