Odontoterapie


Tratamentul edentaţiei totale



Yüklə 3,31 Mb.
səhifə15/18
tarix29.07.2018
ölçüsü3,31 Mb.
#62004
1   ...   10   11   12   13   14   15   16   17   18

Tratamentul edentaţiei totale


  1. Care dintre afirmaţiile de mai jos legate de amprentarea campului edentat total sunt adevarate?

A. scopul principal al amprentei preliminiare este realizarea modelului preliminar

B. obiectivul major al amprentei este realizarea unei baze protetice stabile

C. obiectivul major al amprentei este realizarea unei baze protetice supraextinse

D. scopul principal al amprentei preliminiare este realizarea lingurii individuale

E. Obiectivul de baza al amprentei preliminare este inregistrarea zonei de sprijn
Răspuns corect: a,b,d,e



  1. Care dintre urmatoarele situaţii necesită tehnica de amprentare prin presiune selectivă?

A. prezenţa torusului mandibular

B. creasta mandibulară posterioara fibroasă nefavorabilă

C. prezenţa torusului maxilar

D. creasta balanta anterioară

E. creasta mandibulară aplatizată acoperită cu mucoasa atrofică
Răspuns corect: b, d, e


  1. Retenţia unei proteze totale este influenţată de :

A. musculatura periferică

B. starea generală de sănătate a pacientului

C. retentivităţile anatomice

D. presiunea atmosferică

E. toleranţa pacientului
Răspuns correct: a,c,d,e



  1. Caracteristicile unei linguri de amprentă standard sunt:

A. compatibilitate cu materialul de amprentă

B. să nu poate fi modificată

C. compatibilitate cu mediul bucal

D. să permita grosime relativ uniformă a materialului de amprentă

E. să fie rigidă
Răspuns corect: a,c,d,e


  1. Criteriile de selectare a unei linguri standard de amprentă sunt :

A. înălţimea jgheabului să corespundă crestei și să asigure un spaţiu de minim 5 mm pentru materialul de amprentă

B. în regiunea linguală centrală să permită contracţia milohioidianului

C. în regiunea linguală laterală să nu jeneze contracţia genioglosului

D. manerul lingurii să nu jeneze contracţia orbicularilor

E. forma jgheabului să corespundă formei şi mărimii crestelor

Răspuns corect: d,e




  1. Avantajele amprentării preliminare cu alginate sunt:

A. preţul de cost scăzut

B. uşurinţa de manipulare

C. stabilitatea dimensională

D. confortul pacientului

E. timpul de priză scurt
Răspuns corect: a,b,d,e


  1. Dezavantajele gipsurilor utilizate în trecut în amprentarea campurilor protetice edentate total sunt:

A. distorsionarea ţesuturilor

B. detaliile nu sunt fidel înregistrate

C. sunt materiale casante

D. nu se pot amprenta campuri retentive

E. separarea amprentei de model este dificilă
Raspuns corect: c,d,e



  1. Amprentele preliminare vor fi însotite de instrucţiuni privind confecţionarea lingurii individuale:

A. materialul din care se va confecţiona

B. confecţionarea la distanţă de model, dacă este cazul

C. poziţionarea manerului

D. gradul de rezilienţă a mucoasei

E. poziţionarea butonilor de presiune
Raspuns corect: a,b,c,e


  1. Cele mai adecvate sfaturi pentru evitarea reflexului de vomă sunt:

A. la prepararea alginatului se utilizează apă mai rece

B. se poziţionează capul pacientului cat mai vertical

C. se solicită pacientului să respire adanc şi rar pe nas

D. se aplică cateva cristale de zahăr pe varful limbii

E. se aplică lingura cu alginat iniţial în zona posterioară
Raspuns corect: b,c,e


  1. Deficienţele amprentei preliminare maxilare care necesită repetarea etapei sunt:

A. înregistrarea insuficientă a palatului

B. deficienţe în vestibulul labial

C. material de amprentă în exces

D. deficienţe în zona Ah

E. deficienţe în regiunea retrozigomatică
Raspuns corect: a,b,e


  1. Deficienţele ce pot apare prin turnarea modelului şi demularea amprentei sunt:

A. goluri pe suprafaţa modelului în urma malaxării manuale

B. deformarea modelului în cazul unei demulari precipitate

C. suprafata modelului moale ţi cretoasă datorată secreţiei abundente de salivă

D. plusurile de pe suprafaţa modelului datorate unei vibrări insuficiente a gipsului

E. suprafaţa aspră şi rugoasă datorată nerespectării proporţiei pulbere/apă
Răspuns corect: a,b,d, e


  1. Care dintre afirmaţiile de mai jos legate de caracteristicile ce trebuie să le prezinte o lingura individuală sunt adevărate?

A. trebuie să fie rigidă

B. se confectionează pe modelul final după trasarea limitelor

C. se recomandă distanţarea în totalitate faţă de campul protetic în orice situatie clinică

D. grosimea marginilor depinde de gabaritul fundurilor de sac

E. manerul să nu interfere cu acţiunea orbicularului
Raspuns corect: a,d, e


  1. În functie de contactul cu modelul se disting urmatoarele tipuri de linguri individuale :

A. distanţate în totalitate

B. cu contact marginal

C. în contact total cu modelul

D. distanţate în totalitate faţă de model ăn situaţia cand se utilizează material de amprentă foarte fluid

E. distanţate în totalitate faţă de model în situaţia crestelor balante
Răspuns corect: a,b,c, e


  1. În funcţie de concepţia care stă la baza tehnicilor de amprentare ele se pot clasifica în urmatoarele categorii:

A. simple si compuse

B. preliminare si finale

C. mucostatice

D. de despovarare

E. mocodinamice
Raspuns corect: a,c, d,e


  1. Controlul lingurii individuale pe model urmăreşte :

A. cuprinderea întregii zone de sprijin

B. marginile să depăţească cu 1 mm fundul de sac

C. lingura mandibulară are în zona linguală central o grosime de 1, 5 mm care creşte spre canin pană la 3 mm

D. frenurile şi bridele sunt ocolite

E. manerul să corespundă poziţiei si mărimii incisivilor centrali
Raspuns corect: a,d,e


  1. Care dintre afirmaţiile de mai jos legate de batoanele din mase termoplastice sunt adevărate:

A. se ramolesc cu uşurinţă

B. batonul maro are cea mai mică temperatură de lucru

C. batonul maro are cea mai mare temperatură de lucru

D. batonul verde are cea mai mare temperatură de lucru

E. permit modelarea marginală pe etape
Raspuns corect: a,c, e


  1. Verificarea portamprentei individuale la maxilar urmăreşte :

A. dacă la deschiderea largă a gurii lingura se deplasează înseamnă că este prea lungă în zona vestibulară laterală

B. raportul lingurii cu inserţia frenurilor prin tracţiunea obrajilor

C. dacă la deschiderea largă a gurii lingura se deplasează înseamnă că este prea lungă în zona ligamentului pterigomandibular

D. marginile lingurii in zona vestibulară frontală trebuie să fie cu 2-3 mm inferior de reflexia membranei mucozale

E. desprinderea lingurii la miscarea de lateralitate înseamnă o grosime prea mică a versantului vestibular al lingurii
Răspuns corect: b,c,d


  1. Verificarea portamprentei individuale la mandibulă urmăreşte :

A. dacă marginile vestibulare urmăresc traiectul liniei oblice interne

B. dacă se solicită pacientului să deplaseze limba spre stanga şi lingura se ridică, marginile lingurii sunt prea lungi în regiunea linguală stangă

C. prin deplasarea limbii în palat și la nivelul obrajilor se verifică adaptarea la nivelul zonei linguale laterale

D. prin tracţiunea obrajilor antero-posterior se observă incizura pentru frenurile bucale

E. prin plasarea limbii pe marginea buzei superioare se verifică inserţia frenului lingual

Raspuns corect: d,e




  1. *Amprenta preliminară reprezintă:

A. copia pozitivă a câmpului protetic edentat

B. negativul câmpului protetic

C. copia negativă a protezei mobile

D. copia duplicat a protezei mobile

E. negativul protezei mobile
Răspuns corect: b


  1. *Amprentele funcţionale:

A. se pot clasifica, după numărul de materiale utilizate, în amprente funcţionale simple şi amprente funcţionale compuse

B. cele compuse utilizează în cursul procedurii de amprentare un singur material

C. pot fi cu gura deschisa sau mucodinamice

D. cele compresive se adresează campurilor moi

E. decompresive se adresează câmpurilor protetice dure
Răspuns corect: C


  1. *Portamprentele individuale:

A. nu trebuie sa interfereze cu traiectele procesului coronoid in cursul miscarilor mandibulei

B. se confectioneaza pe modelul final

C. grosimea marginilor nu depinde de gabaritul fundurilor de sac

D. distantarea de camp se recomanda in zonele acoperite cu fibromuoasa groasa

E. manerul sa nu interfereze actiunea buccinatorului
Raspuns corect: A



  1. *Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt următoarele:

A. balansarea mandibulei dreapta-stânga ce realizează modelarea zonei anterioare- distale a pungii Eisenring

B. mobilizarea periferiei câmpului protetic în zona distală prin deglutiţie

C. umezirea roșului buzelor (de la o comisură la alta)

D. surâs forţat, realizează modelarea la nivelul zonei vestibulare laterale

E. Îvarful limbii intr-un obraz si in celalalt
Răspuns corect: b


  1. *Alegerea materialului şi a tehnicii de amprentare preliminară se face în funcţie de:

A. dotarea cabinetului

B. dotarea laboratorului

C. gradul de instruire al personalului auxiliar

D. duritatea câmpului protetic

E. confortul pacientului
Raspuns corect: d


  1. * Amprenta finala”ambulatorie” foloseste proteza veche a pacientului si ca material de amprenta:

A. silicon chitos

B. alginat

C. material cu vascozitate lent progresiva

D. gipsul

E. pasta ZOE
Raspuns corect: C


  1. *Mișcările efectuate în amprentarea funcţională:

A. sunt efectuate doar de medic

B. sunt efectuate doar de pacient

C. sunt efectuate de medic și sunt comandate de medic pentru a fi executate de pacient

D. constau doar în tracţiunea obrajilor

E. trebuie să se realizeze rapid
Raspuns corect: c

Grile licenta implantologie


  1. În indicaţia de terapie a edentaţiilor reduse cu implante trebuie să se tină cont de:

A. rezerva osoasă

B. direcţia crestei

C. gradul de atrofie a crestei

D. rapoartele ocluzale

E. varsta

R: a,b,c,d.




  1. Mijloacele de retentie utilizate in terapia edentatieitotale cu implante sunt:

A. barele de conjunctie

B. ruptorii de forte

C. magneţii

D. sisteme conice şi/sau telescopice

E. butonii de presiune
R: a,c,d,e.


  1. Mijloacele de retentie in terapia edentatiei totale cu implante trebuie alese în funcţie de:

A. rezilienţa mucoasei

B. calitatea câmpului

C. dintii vecini

D. dintii antagonisti

E. volumul limbii

R: a, b.




  1. Dupa Zarb si Chapman principalele reguli ale conceptului ocluzal în implantologia orală sunt:

A. Stabilirea unei relaţii intermaxilare cu contacte bilaterale multiple, stabile şi uniforme în PIM.

B. Realizarea unui relief ocluzal cu contacte de tip cuspid-fosă conform principiului de "pointcentric".

C. Inexistenţa contactelor premature în PIM şi în ORC, şi lipsa interferenţelor în cursul mişcărilor mandibulare.

D. Inexistenta contactelorocluzale pe părţile nelucrătoare în mişcările de lateropulsie.

E. Realizarea unui relief ocluzal cu contacte de tip cuspid-fosă conform principiului "freedom in centric".
R: a,c,d,e.


  1. Conceptul de ocluzie cu protectie mutuala, considerat compatibil la ora actuală cu o restaurare protetică numai pe implante presupune urmatoarele:

A. necesitatea existenţei contactelor ocluzaletripodale (de tip cuspid-fosă) multiple, simultane, uniforme şi stabile în zonele laterale în PIM;

B. este bine să existe o inocluzie frontală de 300μm (în cazul unei restaurări protetice în zona anterioară sau a unei punţi totale pe implante).

C. existenţa dezocluziei la nivel posterior în mişcările de propulsie şi la nivelul părţii nelucrătoare în mişcările de lateropulsie mandibulară;

D. este de dorit ghidajul de grup în mişcările de propulsie şi lateropulsie ale mandibulei;

E. este de dorit ghidajul canin în mişcările de propulsie şi lateropulsie ale mandibulei;
R: a,c,d.



  1. *Schema ocluzala care întruneşte toate avantajele unei ocluzii cu protecţie mutuală, implică urmatoarele, cuexceptia:

A. recepţionarea forţelor exercitate orizontal în ocluzia centrică;

B. ghidajul anterior să fie suportat de un număr cât mai mare de dinţi;

C. absenţa contactelor posterioare în timpul mişcărilor de propulsie şi lateropulsie mandibulară;

D. sisteme accesibile de verificare a distribuţiei forţelor;

E. DVO să fie în armonie cu echilibrul muscular şi spaţiul minim de vorbire;
R: a.


  1. *Avantajele respectării principiilor ocluziei cu protecţie mutuală în protetica implantologică sunt:

A. scaderea eficienţei masticatorii;

B. asigurarea unei stabilităţi în sens vestibulo-oral;

C. realizarea unei fonatii corespunzătoare;

D. utilizarea obligatorie a simulatoarelor ADM

E. asigurarea unei stabilităţi în sens mezio-distal

R: b.



  1. *În faza iniţială a tratamentului complicaţiilor periimplantare nu se indica:

A. chiuretaje cu instrumente speciale (scaler din material plastic) şi netezirea ulterioară cu paste uşor abrazive;

B. spălarea manşetei de mucoasă periimplantară cu soluţie de clorhexidină 0,2 %;

C. clătirea cavităţii bucale cu soluţie de clorhexidină 0,2% timp de două săptămâni;

D. completarea defectului cu materiale de substituţie autologe sau aloplastice (eventual în amestec) şi acoperirea cu o membrană

E. administrarea de antibiotice timp de două săptămâni , în cazul periimplantitei de gradul 2, 3 sau 4 (când implantul nu se îndepărtează)
R: d.


  1. *Implantul cu tendintă de eşec:

A. prezintă la controlul periodic, pe lângă o pierdere progresivă de substantă osoasă şi o inflamaţie periimplantară persistentă

B. prezintă la controlul periodic doar o inflamaţie periimplantară persistentă

C. prezintă o pierdere a osteointegrării, este mobil şi nefuncţional.

D. trebuie indepartat

E. prezintă o uşoară pierdere de substanţă osoasă care poate fi asociată şi cu o inflamaţie parţială a mucoasei.
R: a.


  1. *In cadrul clasificariiafectiuilorperiimplantaredupa Rosenberg si colab., sunt adevarate urmatoarele:

A. clasa 1 - inflamaţia ţesutului moale periimplantar asociată cu o uşoară pierdere verticală şi orizontală de substanţă osoasă (până la 1/5 din lungimea părţii intraosoase a implantului);

B. clasa a 2-a - mucozită asociată cu o uşoară pierdere verticală şi orizontală de substanţă osoasă (până la 1/5 din lungimea părţii intraosoase a implantului);

C. clasa a 2-a - mucozită asociată cu o uşoară pierdere verticală şi orizontală de substanţă osoasă (până la 1/3 din lungimea părţii intraosoase a implantului);

D. clasa a 3-a - mucozită cu pierdere masivă (verticală şi orizontală) de substanţă osoasă (peste o treime din lungimea părţii endoosoase a implantului).

E. clasa a 3-a - - mucozită asociată cu o uşoară pierdere verticală şi orizontală de substanţă osoasă (până la 1/5 din lungimea părţii intraosoase a implantului);
R: b.


  1. Principalele conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o membrana utilizata in tehnicile de augmentare osoasa sunt:

A. sa nu aibe potential antigenic

B. suprafat ainterna a membranelor trebuie sa permita proliferarea tesutuluiconjunctiv gingival

C. sa indeplineasca functia de bariera

D. integrare tisulara

E. sa nu aibe efect de spacemaking
R: a, c, d.



  1. Implantele de aditie se clasifica din punct de vedere imunologicin :

A. neresorbabile

B. materialeomologe - autogrefe

C. materiale aloplastice

D. materiale autologe - xenogrefe

E. materiale heterologe - xenogrefe
R: c, e.


  1. *Avantajele materialelor aloplastice fata de celea utologe, omologe si heterologesunt :

A. prin standardizarealor se poate obtine un nivel calitativ mai ridicat si constant

B. materialele aloplastice pot declansa reactii de corp strain

C. disponibilitate practiclimitata

D. manipulare dificila

E. proprietatiile lor fizice si chimice nu au posibilitatea de a fi imbunatatite
R: a.


  1. In confectionarea suprastructurilor protetice pe implante trebuies a se tine seama de :

A. cantitatea sicalitatea ofertei osoase

B. fortelepe care le dezvolta muschii ridicatori ai mandibulei

C. relatia activa dintre suprastructura sii nfrastructura

D. inaltimea suprafetei ocluzale in sensvestibulo-oral

E. diferentele de mobilitate existente intre dintii naturali si implante in cadrul agregarilor mixte
R: a, b, e.


  1. Tehnica directa de amprentare :

A. se utilizeaza numaipentru amprentarea finala

B. se face cu ajutorul unei linguri individuale confectionate in prealabil

C. nu necesita sta lpianalogi

D. unul dintre avantaje il reprezinta riscul scazut de deformare a amprentei

E. nu se poateaplica in cazulimplantelorangulate
R : a,b, d.


  1. *Urmatoarele afirmatii despre extensiile permucozale sunt adevarate :

A. pot fi activate cu un produs siliconic

B. favorizeaza instalarea iritatiilor parodontale

C. impiedica adaptarea suprastructurilor

D. prezinta o serie de particularitati in functie de sistemul de implant

E. nu permit ancorareaprininsurubare
R: d.


  1. *Agregarea printelescopare :

A. igenizare telescoapelor este dificila

B. presupune utilizarea unor cape secundare

C. nu este recomandata pe implanturi datorita lipsei pasivitatii

D. nu asigura sprijin satisfacator suprastruturii

E. utilizeaza suruburi care fixeazasuprastuctura la implante
R: b, .


  1. Proteza cu retentie prinin insurubare se caracterizeaza prin :

A. acces usor la nivelul stalpilor posteriori

B. numar redus de etape

C. obtinerea dificila a uneisuprastructuri pasive

D. distributie adecvata a forteloraxiale la nivelul infrastructurii reprezentata pe implante

E. realizare dificila, necesitand etape suplimentare de laborator
R: c, e.


  1. Particularitatile restaurarilor protetice pe implante la mandibula sunt :

A. densitatea scazuta a osului mandibular impune inserarea unui numar mai crescut de implante

B. restaurarile de tip supraprotezare la mandibula ofera numeroasea vantaje precum fizionomie, fonatie sii genizare dificila

C. cu timpul, datorita atrofiei crestelor alveolare, acest gen de proteza se va sprijini exclusiv pe implante

D. in cazul unor creste mandibulare foarte late se recomanda o punte totala mobilizabila

E. in cazul unorcrest emandibulare " in muchie de cutit" se recomanda o supraproteza captusita la anumite intervale cu materialereziliente
R: c, e.


  1. Tehnica indirecta de amprentare - afirmatiiadevarate :

A. foloseste linguri individuale deschise

B. pe model este redata pozitia implantului prin intermediul unui dispozitiv de transfer indirect

C. poate utiliza dispozitive de transfer indirecte de tipul capelor metalice sau plastice

D. cand se foloseste o capa de transfer aceasta ramane in amprenta

E. caracteristic metodei indirecte este ca dispozitivul de amprentare insurubat in implant nu ramane la locul lui pe campul protetic, in momentulindepartariiamprentei
R: b, c, d.


  1. *Valoarea optimă a unghiului de convergenţă ocluzală a bonturilor protetice este de:

A. 2°;

B. 3°;


C. 5°;

D. 6°;


E. 10°.
Răspuns corect: D


  1. *Din punct de vedere clinic poate fi considerată acceptabilă o dehiscenţă marginală (între marginea preparaţiei dentare şi marginea restaurării protetice fixe) de:

A. 150 μm;

B. 125 μm;

C. 50 μm;

D. 75 μm;

E. 100 μm.
Răspuns corect: C


  1. *Care dintre următoarele suprafeţe dentare contribuie cel mai puţin la retenţia totală a restaurării protetice fixe:

A. mezială;

B. ocluzală;

C. vestibulară;

D. distală;

E. orală.

Răspuns corect: B




  1. *Creşterea temperaturii în camera pulpară la prepararea bontului cu instrumente rotative diamantate active, la turaţii mari şi sub răcire continuă cu apă este:

A. direct proporţională cu grosimea dentinei restante;

B. invers proporţională cu grosimea pulpei dentare;

C. direct proporţională cu grosimea pulpei dentare;

D. independentă de grosimea ţesuturilor dentare restante;

E. invers proporţională cu grosimea dentinei restante.
Răspuns corect: E


  1. *Chanfrein-ul este o terminaţie gingivală care formează un unghi obtuz rotunjit de câte grade cu axul lung al dintelui?

A. 100°;

B. 90°;


C. 125°;

D. 155°;


E. 135°.

Răspuns corect: E




  1. *O suprafaţă ocluzală a unui bont preparată anatomic conferă rigiditate restaurării prin:

A. ”efectul ondulat” al planurilor cuspidiene;

B. ”efectul de ic” al vârfurilor de cuspizi;

C. ”efectul placebo” al restaurării protetice fixe;

D. ”efectul de piramidă” al pantelor cuspidiene;

E. ”efectul de seră” al foselor ocluzale.
Răspuns corect: A


  1. *Pentru o stabilitate optimă a restaurării protetice fixe pe bonturile scurte se vor prepara pereţii axiali ai bonturilor:

A. cât mai divergenţi ocluzal;

B. cât mai convergenţi ocluzal;

C. cât mai paraleli;

D. stabilitatea nu are legătură cu unghiul de convergenţă ocluzală a bontului;

E. indiferent cum se prepară, bontul scurt nu poate oferi o stabilitate corespunzătoare.
Răspuns corect: C


  1. Pentru ca şanţurile şi casetele (elemente adiţionale de retenţie a restaurărilor protetice fixe pe bont) să fie eficiente, ele trebuie să prezinte:

A. direcţie perpendiculară pe axul de inserţie;

B. unghiuri bine exprimate;

C. pereţi perpendiculari pe direcţia forţelor care tind să producă dislocarea restaurării;

D. direcţie paralelă cu axul de inserţie;

E. unghiuri rotunjite.
Răspuns corect: BCD


  1. Dacă în cursul preparării bontului se omite prepararea unui bizou larg la nivelul cuspizilor de sprijin pot să apară următoarele probleme:

A. Modelarea unei machete cu un contur exagerat va avea drept rezultat turnarea unei restaurări cu pereţi groşi în dreptul muchiei formate de pereţii ocluzali cu cei axiali ai bontului. Proteza va fi rezistentă în această zonă de mari solicitări funcţionale.

B. Se fracturează cuspidul de sprijin al dintelui antagonist datorită contactului prematur care apare în acest caz.

C. Modelarea unei machete cu un contur normal va avea drept rezultat turnarea unei restaurări cu pereţi subţiri în dreptul muchiei formate de pereţii ocluzali cu cei axiali ai bontului. Proteza va fi lipsită de rezistenţă în această zonă de mari solicitări funcţionale.

D. Dacă se modelează macheta la o grosime suficientă, restaurarea va fi supraconturată la acest nivel şi vor apărea contacte premature şi interferenţe ocluzale. Medicii lipsiţi de experienţă realizează echilibrarea ocluzală în mod incorect, şlefuind din dintele antagonist.

E. Grosimea adecvată şi controlul normal al restaurării fără bizou la nivelul bontului se pot obţine numai prin şlefuire exagerată a peretelui axial. Pe lângă sacrificiu inutil de substanţă dură dentară, procedeul anihilează rolul de retenţie al suprafeţei axiale.
Răspuns corect: CDE


  1. Avantajele preparării cu prag sunt:

A. limita de preparare este precisă, cu vizibilitate bună;

B. cea mai mică imprecizie în adaptarea restaurării pe bont determină apariţia unui spaţiu în zona de joncţiune cervicală;

C. oferă tehnicianului suficient spaţiu pentru o prelucrare corectă şi estetică a materialului din care se confecţionează restaurarea;

D. pericolul de a supracontura suprafeţele cervicale ale restaurării este minim;

E. prepararea pragului circular impune un sacrificiu mare de ţesuturi dure şi este traumatizantă pentru pulpa dentară.
Răspuns corect: ACD


  1. Dezavantajele preparării tangenţiale sunt:

A. sacrificiu relativ redus de ţesuturi dure dentare cu menajarea pulpei dentare;

B. limita de preparare este imprecisă, atât pe bont cât şi pe model;

C. marginile subţiri ale machetei de ceară se pot deforma în cursul îndepărtării de pe model şi/sau în timpul ambalării;

D. marginile restaurării vor fi foarte subţiri, adeseori nu sunt netede şi prezintă porozităţi, care se pot deforma sub acţiunea forţelor ocluzale şi cimentul se va dizolva;

E. pentru a asigura o grosime suficientă marginilor restaurării, tehnicianul realizează adesea supraconturări cu consecinţe nefavorabile asupra parodonţiului marginal.
Răspuns corect: BCDE


  1. Cantitatea de căldură care ia naştere în timpul preparării depinde de:

A. turaţia, mărimea, forma, granulaţia şi calitatea instrumentului diamantat;

B. durata contactului dintre instrumentul diamantat şi suprafaţa dentinară;

C. mărimea presiunii exercitate de medic asupra piesei;

D. eficienţa răcirii cu apă;

E. eficienţa răcirii cu aer.
Răspuns corect: ABCD


  1. În toate restaurările protetice se vor urmări două obiective majore:

A. obţinerea unui răspuns biologic corect;

B. obţinerea unor restaurări corecte din punct de vedere tehnic;

C. obţinerea stării de ”restitutio ad integrum”;

D. obţinerea unei estetici ideale în detrimentul funcţionalităţii;

E. obţinerea unui răspuns financiar îndestulător;
Răspuns corect: AB


  1. În şanţul gingival se filtrează dinspre corion fluidul sulcular care are următoarele funcţii:

A. stimulează remineralizarea dentinei radiculare expuse în urma retracţiilor gingivale;

B. curăţă şanţul gingival de impurităţile ce se filtrează la acest nivel;

C. consolidează ataşamentul epitelial prin proteinele adezive;

D. asigură apărarea locală prin conţinutul în imunoglobuline şi anticorpi specifici antimicrobieni;

E. oferă un efect de tampon mecanic prin elasticitatea lichidiană.
Răspuns corect: BCD


  1. Pentru a face profilaxia afecţiunilor pulpare în timpul protezării se indică:

A. evitarea desicării suprafeţelor dentinare;

B. evitarea aplicării de substanţe chimice pe plaga dentinară proaspătă;

C. evitarea exercitării unor forţe exagerate la cimentare;

D. controlul periodic al vitalităţii pulpei traumatizate în timpul etapelor protezării;

E. gravajul acid al bontului vital şi aplicarea unui bonding pentru protecţia pulpară.
Răspuns corect: ABCD


  1. Vitalitatea bontului este ameninţată nu numai la prepararea acestuia, dar şi în alte faze ale protezării, cum ar fi:

A. amprentarea (căldura şi presiunea exercitate de materialele termoplastice de exemplu);

B. demineralizarea sau gravarea acidă a suprafeţelor dentinare;

C. cimentarea protezei fixe (materiale şi tehnici);

D. confecţionarea unor restaurări provizorii şi prelungirea nejustificată a perioadei de protezare provizorie (peste două săptămâni);

E. scheletului metalic al protezei fixe.
Răspuns corect: ABCD


  1. Prepararea bontului cu prag se indică:

A. la restaurările integral ceramice;

B. la coroanele mixte metalo-ceramice;

C. în cazul unei carii cervicale pe bont, pentru a putea efectua o exereză corectă;

D. la coroanele de înveliş metalice turnate;

E. la restaurările integral polimerice.

Răspuns corect: ABC




  1. Care sunt formele de preprare a zonei terminale a bonturilor:

A. cu prag;

B. cu prag cu bizou;

C. cu chanfrein;

D. fără prag;

E. în trepte.
Răspuns corect: ABCD


  1. La prepararea feţei ocluzale a unui bont se va ţine cont de:

A. morfologia dinţilor antagonişti;

B. morfologia dinţilor vecini;

C. morfologia dintelui în cauză;

D. morfologia feţei vestibulare a dintelui simetric de pe hemiarcada contralaterală;

E. tipul de ocluzie.
Răspuns corect: AC


  1. Reducerea posibilităţilor de dizlocare a unei restaurări protetice fixe la una singură (axă de dezinserţie) se realizează prin:

A. evitarea unui design exclusiv circular, care suprimă posibilitatea de rotaţie;

B. evitarea unui design paralelipipedic cu unghiuri bine exprimate;

C. eliminarea translaţiei în sens vestibulo-oral prin prezenţa unor planuri opozante (pereţii meziali şi distali ai unui bont preparat pentru coroană de înveliş, pereţii parapulpari ai casetelor proximale la bonturile preparate pentru inlay sau onlay);

D. eliminarea translaţiei în sens mezio-distal prin prezenţa unor planuri opozante (pereţii meziali şi distali ai unui bont preparat pentru coroană de înveliş, pereţii parapulpari ai casetelor proximale la bonturile preparate pentru inlay sau onlay);

E. eliminarea translaţiei în sens vestibulo-oral se obţine prin prepararea unor pereţi opozanţi externi (pereţii axiali vestibulari şi orali ai unui bont preparat pentru o coroană de înveliş) sau interni (pereţii axiali vestibulari şi orali ai şanţurilor ocluzale şi ai casetelor proximale la un bont preparat pentru inlay sau onlay).
Răspuns corect: ADE


  1. Stabilitatea unei restaurări protetice fixe depinde de următorii factori:

A. lungimea bontului;

B. diametrul bontului;

C. convergenţa ocluzală a suprafeţelor axiale;

D. proprietăţile fizice ale cimentului de fixare;

E. proprietăţile mecanice ale dentinei bontului.
Răspuns corect: ABCD


  1. Retenţia unei proteze fixe este condiţionată de următorii factori:

A. umiditatea relativă;

B. intensitatea forţelor care tind să desprindă restaurarea;

C. rugozitatea suprafeţei bontului;

D. rugozitatea suprafeţei interne a restaurării;

E. geometria bontului.
Răspuns corect: BCDE


  1. Impactul alimentar într-o zonă de contact interdentar este favorizat de:

A. cuspizi plonjaţi, care tasează alimentele în spaţiul interdentar antagonist;

B. plasarea corectă a zonei de contact în raport cu suprafeţele vestibulare şi orale, prin derogări de la reperele anatomice;

C. nivel inegal al crestelor marginale adiacente, creasta marginală mai înaltă orientând, ca un zid, alimentele într dinţi;

D. tabla ocluzală turtită (plană), care nu favorizează dirijarea alimentelor în afara zonei de contact;

E. interferenţe ocluzale care duc la distalizarea dintelui (de obicei ultimii molari) şi deschiderea spaţiului interdentar.
Răspuns corect: ACDE


  1. Manifestările clinice ale pătrunderii în spaţiul subsulcular în cursul protezării fixe se referă la:

A. inflamaţie gingivală persistentă, deşi controlul plăcii dentare se face corect;

B. sensibilitatea dureroasă a gingiei la stimuli mecanici;

C. abfracţii de colet la dinţii stâlpi;

D. retracţie gingivală, ca reacţie de reconturare în caz de parodonţiu subţire-festonat;

E. formarea de pungi, ca reacţie de reconturare în caz de parodonţiu gros-turtit.
Răspuns corect: ABDE


Yüklə 3,31 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   10   11   12   13   14   15   16   17   18




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin