Odontoterapie

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 3.31 Mb.
səhifə13/18
tarix29.07.2018
ölçüsü3.31 Mb.
1   ...   10   11   12   13   14   15   16   17   18
Următoarele semne clinice pot apărea în fracturile Le Fort I:

A. Cracmente articulare

B. Durere la palparea în fundul de sac vestibular superior

C. Durere la palparea în fundul de sac vestibular inferior

D. Devierea mentonului spre partea bolnavă

E. Depozite albicioase sidefii
Răspuns corect B.


  1. Fractura Le Fort II trece prin:

A. Treimea inferioară a apofizelor pterigoide

B. Treimea medie a apofizelor pterigoide

C. Treimea superioară a apofizelor pterigoide

D. Gaura occipitală

E. Marginea inferioară a orbitei
Răspuns corect b,E.


  1. Fractura Le Fort II trece prin:

A. Sutura fronto-occipitală

B. Sutura maxilo-malară

C. Peretele lateral al sinusului maxilar

D. Sutura fronto-nazală

E. Arcada temporo-zigomatică
Răspuns corect b,c,D.



  1. *Următoarele semne clinice pot apărea în fracturile Le Fort II:

A. Anestezie sau hipoestezie pe teritoriul nervului mentonier

B. Anestezie sau hipoestezie pe teritoriul nervului supraorbitar

C. Anestezie sau hipoestezie pe teritoriul nervului incisiv

D. Anestezie sau hipoestezie pe teritoriul nervului dentar inferior

E. Anestezie sau hipoestezie pe teritoriul nervului infraorbitar
Răspuns corect E.


  1. Fractura Le Fort III trece prin:

A. Treimea inferioară a apofizelor pterigoide

B. Treimea medie a apofizelor pterigoide

C. Treimea superioară a apofizelor pterigoide

D. Gaura occipitală

E. Peretele lateral a orbitei
Răspuns corect c,E.


  1. Fractura Le Fort III trece prin:

A. Sutura temporo-zigomatică

B. Sutura fronto-zigomatică

C. Peretele lateral al orbitei

D. Sutura fronto-nazală

E. Baza condilului mandibular
Răspuns corect a,b,c,D.


  1. Următoarele semne clinice pot apărea în fracturile Le Fort III:

A. Faţă alungită

B. Înfundarea masivului facial

C. Tumefacţie şi edem facial accentuat

D. Echimoze palpebrale bilaterale

E. Emfizem subcutanat submentonier
Răspuns corect a,b,c,D.


  1. Următoarele semne clinice pot apărea în fracturile Le Fort III:

A.Aanestezie sau hipoestezie pe teritoriul nervului mentonier

B. Anestezie sau hipoestezie pe teritoriul nervului supraorbitar

C. Exoftalmie, diploie

D. Anestezie sau hipoestezie pe teritoriul nervului dentar inferior

E. Cecitate în caz de lezare a nervului optic
Răspuns corect c,E.


  1. Următoarele semne clinice pot apărea în fracturile procesului alveolar:

A. Leziuni gingivale şi dentare

B. Mobilitatea tuberozităţii maxilare

C. Mobilitatea patologică a fragmentului osos împreună cu dinţii implantaţi pe el

D. Tulburări ocluzale în fucţie de direcţia de depalsare a fragmentului.

E. Consistenţă fluctuentă
Răspuns corect a,c,D.


  1. Următoarele semne clinice pot apărea în fracturile tuberozităţii maxilare:

A. Tumefacţie geniană

B. Fragment osos tuberozitar mobil

C. Comunicare oro-sinusală

D. Mobilitate patologică a întregului maxilar în bloc

E. Chemozis
Răspuns corect a,b,C.


  1. Următoarele semne clinice pot apărea în fracturile maxilo-malare:

A. Tegumente palide

B. Febra, frison

C. Echimoză periorbitară în monoclu

D. Înfundarea plăcii malare, cu aplatizarea pometului

E. Limitarea deschiderii gurii
Răspuns corect c,d,E.


  1. Următoarele semne clinice pot apărea în fracturile maxilo-malare:

A. Crepitatii gazoase suborbitare

B. Leziuni de glob ocular

C. Cacosmie subiectiva

D. Anestezie sau hipoestezie in teritoriul nervului supraorbitar

E. Anestezie sau hipoestezie in teritoriul nervului infraorbitar
Răspuns corect a,b,E.


  1. Următoarele semne clinice pot apărea în fracturile arcadei zigomatice:

A. Crepitatii gazoase suborbitare

B. Asimetrie facială

C. Limitarea deschiderii gurii

D. Anestezie sau hipoestezie in teritoriul nervului supraorbitar

E. Anestezie sau hipoestezie in teritoriul nervului infraorbitar
Răspuns corect b,C.


  1. Fracturile complexului orbito-zigomatic pot prezenta următorele complicaţii:

A. Halena

B. Limitarea deschiderii gurii

C. Anchiloza procesului coronoid

D. Vindecare vicioasă cu asimetrie facială

E. Logoreea
Răspuns corect b, c, D.


  1. *Fracturile oaselor nazale pot prezenta urmatoarele complicatii imediate

A. Greata

B. Stare septica

C. Asfixie prin abunenta epistaxisului

D. Febra intermitenta

E. Apatie
Răspuns corect C.


  1. Tratamentul fracturilor oaselor proprii nazale cu deplasare urmareste:

A. Aplicatii locale de unguent

B. Tratament conservator

C. Inizie si drenaj

D. Reducerea manuala sau chirurgicala a fragmentelor fracturate

E. Contentie
Răspuns corect d, E.


  1. Nervul trigemen asigura inervatia senzitiva a

A. Tegumentelor fetei

B. Jumatatii posterioare a calvariei

C. Mucoaei nazale, sinusale

D. Mucoasei linguale

E. Oaselor maxilare
Răspuns corect a, c, E.


  1. Durerea in nevralgia de trigemen prezinta urmatoarele caracteristici:

A. Este una dintre cele mai cumplite din patologia umana

B. Este violenta, lancinanta, paroxistica

C. Este surda

D. Dispare la administrarea de antalgice uzuale

E. Suferinta organica este evidenta intre crize
Răspuns corect a, B.


  1. Durerea in nevralgia esentiala de trigemen prezinta urmatoarele caracteristici:

A. Apare la pacienti tineri (18 - 30 ani)

B. Apare la pacienti varstnici (50 - 70 ani)

C. Apare predominant la femei

D. Apare predominant la barbati

E. Apare o data pe luna
Răspuns corect b, C.


  1. *Cea mai raspandita teorie privind etiologia nevralgiei esetiale de trigemen este:

A. Teoria durerii

B. Teoria inflamatorie

C. Teoria sinapselor

D. Teoria conducerii nervoase aberante

E. Teoria compresiunii vasculare asupra radacinii nervului trigemen
Răspuns corect E.


  1. Tumorile maligne se caracterizeaza prin:

A.Ccrestere tumorala de tip infiltrativ-distructiv

B. Diseminare metastatica loco-regionala

C. Diviziunea controlata a celulelor

D. Formare de metastaze in organe, la distanta

E. Lipsa afectarii unor structuri vitale
Raspuns corect: a,b,D.


  1. *La nivelul gitului se situeaza:

A. Aproximativ jumatate din totalitatea limfonodulilor

B. Aproximativ o treime din totalitatea limfonodulilor

C. Aproximativ o patrime din totalitatea limfonodulilor

D. Numarul de limfonoduli cervicali este foarte mic

E. Nu s-au facut studii in acest sens
Raspuns corect: B.


  1. Modificarile ultrastructurale ale procesului tumoral malign au aratat ca:

A. Bboala se transmite ereditar

B. Boala nu se transmite ereditar, dar exista un determinism genetic

C. Boala nu se transmite ereditar si nu exista un determinism genetic

D. Pentru transformarea maligna, sint necesare intre 3 si 7 evenimente ultrastructurale independente

E. Pentru transformarea maligna, sint necesare milioane de evenimente ultrastructurale independente

Raspuns corect: b,D.




  1. Metastazarea la distanta se produce de cele mai multe ori din teritoriul oro-maxilo- facial pe cale:

A. Hematogena

B. Limfatica

C. Perinervoasa

D. Mixta (limfatica-hematogena)

E. Periosoasa
Raspuns corect: a, b, D.



  1. *Factori dentari de risc in aparitia tumorilor maligne orale pot fi considerati:

A. Dens in dente

B. Pulpitele cronice granulomatoase

C. Gangrenele complicate produse de Eserichia Coli

D. Sepsis-ul dentar

E. Fracturile radiculare verticale vechi
Raspuns corect: D.


  1. *Radiatiile UVB:

A. Nu sint factor de risc pentru tumorile maligne ale buzelor si tegumentelor

B. Expunerea maxima la aceste radiatii este intre orele 8-11

C. Sunt filtrate de nori in totalitate

D. Stind la umbra, protectia de UVB este totala

E. Expunerea maxima la aceste radiatii este intre orele 11-14
Raspuns corect: E


  1. *Agenti infectiosi implicati in aparitia tumorilor maligne sint considerati:

A. Virusul papiloma uman

B. Eserichia coli

C. Streptococus mutans

D.Stafilococus aureus

E. Haemophilus
Raspuns corect: A.


  1. Aparitia neoplaziei la persoanele peste 45-50 de ani poate fi explicata prin:

A. Inaintarea in virsta, asociata cu procesul fiziologic de „uzura a tesuturilor”

B. Cresterea numarului de germeni patogeni, odata cu inaintarea in virsta

C. Scaderea progresiva a imunitatii, odata cu inaintarea in virsta

D. Cresterea numarului de boli asociate, odata cu inaintarea in virsta

E. Aparitia de hipovitaminoze, odata cu inaintarea in virsta
Raspuns corect: a, C.


  1. Urmatoarele avitaminoze produc modificari ale structurii, sau modificari degenerative ale epiteliului mucoasei orale:

A. Avitaminoza E

B. Avitaminoza A

C. Avitaminoza C

D. Avitaminoza B

E. Avitaminoza D
Raspuns corect: b, D.


  1. Deficitul imun este un factor major de risc in aparitia tumorilor maligne, in asociere cu:

A. Sexul

B. Virsta

C. Seropozitivitatea HIV

D. Imunosupresia indusa medicamentos in contextul transplantelor de organe

E. Avitaminoza E
Raspuns corect: b, c, D.


  1. Semne sau simptome subiective care pot constitui motivele prezentarii la medic ale unui pacient cu o tumora maligna oro-maxilo-faciala pot fi:

A. Deformari ale contururilor cervico-faciale

B. Algii persistente

C. Deformari ale structurilor cavitatii orale

D. Imposibilitatea purtarii protezelor

E. Disfagie persistenta
Raspuns corect: b, E.


  1. Semne sau simptome obiective care pot constitui motivele prezentarii la medic ale unui pacient cu o tumora maligna oro-maxilo-faciala pot fi:

A. Senzatie persistenta de corp strain in cavitatea orala

B. Algii persistente

C. Deformari ale structurilor cavitatii orale

D. Imposibilitatea purtarii protezelor

E. Leziuni ale mucoasei orale fara tendinta la vindecare
Raspuns corect: c, d, E.


  1. Zonele orale de maxim risc in aparitia tumorilor maligne sint:

A. Buza

B. Mucoasa jugala

C. Vestibulul

D. Palatul dur

E.Palatul moale
Raspuns corect: a, b, E.


  1. Leziunile cu potential de malignizare:

A. Se asociaza cu un risc crescut de transformare maligna

B. Au un caracter reversibil

C. Au caracter ireversibil

D. Evolueaza cert spre malignizare

E. Nu evolueaza decit uneori catre malignitate
Raspuns corect: a, b, E.


  1. Leziunile premaligne:

A. Se asociaza cu un risc crescut de transformare maligna

B. Evolueaza cert spre malignizare

C. Nu evolueaza decit uneori catre malignitate

D. Au un caracter reversibil

E. Au caracter ireversibil
Raspuns corect: b, E.


  1. Leziunile cu potential de malignizare ale mucoasei orale sint:

A. Fibroza submucoasa orala

B. Candidoza cronica hiperplazica

C. Leucoplazia

D. Lichenul plan

E. Eritroplazia
Raspuns corect: a, b, D.


  1. Leziunile premaligne ale mucoasei orale sint:

A. Fibroza submucoasa orala

B. Eritroleucoplazia

C. Leucoplazia

D. Lichenul plan

E. Eritroplazia
Raspuns corect: b, c, E.


  1. *Forme anatomo-clinice de debut ale tumorilor maligne orale sint:

A.Forma ulcerativa

B. Forma exuberanta

C. Forma gestanta

D. Forma scleroasa

E. Forma atrofica
Raspuns corect: A.


  1. *Tabloul clinic al tumorilor maligne ale oaselor maxilare are ca semne asociate:

A. Durerea

B. Tumefactia

C. Semne dentare

D. Trismus

E. Concomitenta tumorala in camp de cancerizare
Raspuns corect: D.


  1. Diseminarea metastatica a tumorilor maligne este influentata de o serie de factori:

A. Localizarea tumorii

B. Forma histopatologica a tumorii

C. Dimensiunea tumorii

D. Gradul de diferentiere histologica a tumorii

E. Culoarea si suprafata tumorii
Raspuns corect: a, b, c, D.


  1. Ganglionii cervicali profunzi (triunghiul lui Rouviere) sint formati de:

A. Ganglionii situati de-a lungul venei jugulare interne

B. Ganglionii situati de-a lungul venei jugulare externe

C. Ganglionii situati de-a lungul venei jugulare anterioare

D. Ganglionii situati de-a lungul nervului accesor

E. Ganglionii situati de-a lungul vaselor transversale ale gitului
Raspuns corect: a, d, E.


  1. *Una din urmatoarele leziuni mai este numita buza marinarului:

A. Eritroplazia

B. Lichenul plan

C. Leucoplazia

D. Cheilita actinica

E. Eritroleucoplazia (leucoplazia patata)
Raspuns corect: D.


  1. Rezultatul unei biopsii poate fi eronat in caz de:

A. Manipulare necorespunzatoare a tesuturilor prelevate

B. Piesa biopsica este prea mica pentru a putea fi interpretata

C. Fragmentul biopsic nu contine tesut tumoral

D. Piesa biopsica are o forma neregulata

E. Piesa biopsica a fost depozitata in formol 10%
Raspuns corect: a, b, C.


  1. Lambourile mucoperiostale folosite pentru biopsia tesuturilor osoase oro-maxilo-faciale:

A. Evita structurile majore neurovasculare

B. Prezinta grosime totala (mucoasa, submucoasa, periost)

C. Intereseaza doar periostul

D. Disectia pentru expunerea osului se face subperiostal

E. Disectia pentru expunerea osului se face submucos
Raspuns corect: a, b, D.


  1. Tumorile de origine dentară sunt:

A. Odontomul

B. Mixomul

C. Adenomul

D. Adamantinomul

E. Chistul folicular
Răspuns corect: a, d, E..


  1. Tumorile de origine nedentară sunt:

A. Fibrom

B. Mixom


C. Chist folicular

D. Chist dermoid

E. Chist radicular
Răspuns corect: a, b, D.


  1. Care din următoarele afirmaţii se referă la epulis:

A. Este o tumoră malignă gingivală

B. Se dezvoltă din ţesuturile parodonţiului

C. Debutează printr-o ulceraţie gingivală

D. Creşte rapid şi sângerează

E. Tratamentul constă în extirpare chirurgicală
Răspuns corect: b, E.


  1. Din punct de vedere clinic, adamantinomul se caracterizează prin:

A. Deformaţie osoasă regulată

B. Deplasarea sau lipsa dinţilor

C. Creştere rapidă

D. Magine radiologică de radioopacitate

E. Ulceraţii ale mucoasei
Răspuns corect: a, B.







  1. Tratamentul chirugical al condromului constă în:

A. Extirpare completă

B. Rezecţie până în ţesut sănătos

C. Rezecţie segmentară

D. Chiuretaj

E. Enucleere
Răspuns corect: a, B.


  1. *Lipomul are următoarele caractere clinice:

A. Se dezvoltă frecvent în obraz

B. Nu depăşeşte 1 cm

C. Are consistenţă fermă

D. Este dureros

E. Este imobil
Răspuns corect: A.


  1. *Cea mai frecventă localizare a cancerului oro-maxilo-facial este la nivelul:

A. Limbii

B. Bbuzei superioare

C Comisurii intermaxilare

D. Planşeului oral

E. Buzei inferioare
Răspuns corect: E.


  1. Conţinutul chistului sebaceu este o substanţă:

A. Lichidă

B. Amorfă

C. Păstoasă

D. Alb gălbuie

E. Sero-citrină
Răspuns corect: b, c, D.


  1. În patologia glandelor salivare mari sunt recomandate următoarele metode de investigare:

A. Tomografia computerizată

B. Ecografia

C. Biopsia

D. Radiografia

E. Ecografia
Răspuns corect: a, b, E.


  1. Simptomatologia clinică în sialoree include:

A. Mucoasă orală lucioasă

B. Limbă atrofică

C. Depozite candidozice

D. Sialofagie

E. Tulburări de fonaţie
Răspuns corect: d, E.


  1. Hiposialia se caracterizează clinic prin:

A. Policarii

B. Sialofagie

C. Mucoasă orală roşie şi lucioasă

D. Limbă atrofică şi depapilată

E. Ragade comisurale
Răspuns corect: a, c, d, E.



  1. În plăgile parotidiene pot fi lezate elemenete anatomice importante:

A. Artera facială

B. Artera carotidă externă

C. Nervul vag

D. Nervul facial

E. Vena retromandibulară
Răspuns corect: b, d, E.


  1. Triada simptomatică din litiaza submandibulară este alcătuită din:

A. Tumefacţia salivară

B. Abcesul salivar

C. Colica salivară

D. Obstrucţia salivară

E. Tumora salivară
Răspuns corect: b, c, E.


  1. *Parotidita acută epidemică se caracterizează prin:

A. Etiologie bacteriană

B. Unilateralitate

C. Supuraţie cu puroi pe canalul Stenon

D. Contagiozitate

E. Tumefiere neregulată
Răspuns corect: C.


  1. Diagnosticul diferenţial al parotiditei acute bacteriene se face cu:

A. Abcesul parotidian

B. Parotidita epidemică

C. Osteomielita ramului ascendent mandibular

D. Submaxilita litiazică

E. Artrita temporo-mandibulară
Răspuns corect: a, b, c, E.


  1. Microscopic, adenomul pleomorf prezintă:

A. Mitoză activă

B. Falsă încapsulare

C. Variabilitatea aspectelor anatomo-patologice

D. Pluralitatea focarelor tumorale

E. Amputaţii ale canaliculelor salivare

Răspuns corect: b, c, D.




  1. Tratamentul adenomului pleomorf este:

A. Medicamentos antiinflamator

B. Extirpare tumorală simplă

C. Parotidectomie cu sacrificarea nervului facial

D. Parotidectomie cu conservarea nervului facial

E. Submaxilectomie
Răspuns corect: d, E.


  1. *Chistadenolimfomul se localizeazăpredominant la nivelul:

A. Glandelorsubmandibulare

B. Glandelorparotide

C. Glandelorsublinguale

D. Limfonodulilor

E. Glandelor salivare mici
Răspunscorect: B.


  1. *Înfaza de debut, adenocarcinomulpoate fi confundatcu:

A. Carcinomuladenoidchistic

B. Chistadenolimfomul

C. Adenomulpleomorf

D. Adenomul oxifil

E. Tumora mucoepidermoidă
Răspuns corect: C.


  1. Semnele clinice ale malignizării tumorilor glandelor salivare:

A. Apariţia durerilor

B. Secreţie salivară purulentă

C. Instalarea parezei nervului facial

D. Apariţia adenopatiei regionale

E. Accelerarea creşterii tumorale
Răspuns corect: a, c, d, E.


  1. Cracmentul este un zgomot articular:

A. Uuscat

B. Aspru


C. Superficial

D. Sonor


E. Rrezonant
Răspuns corect: d, E.


  1. Examenul clinic al articulaţiei temporo-mandibulare se face prin:

A. Inspecţie

B. Palpare

C. Auscultaţie

D. Tomografie

E. Artroscopie

Răspuns corect: a, b, C.





  1. Examneul paraclinic al articulaţiei temporo-mandibulare se face prin:

A. Analize de laborator

B. Auscultaţie

C. Oortopantomografie

D. Termografie

E. Artroscopie
Răspuns corect: a, c, d, E.



  1. Luxaţia temporo-mandibulară anterioară bilaterală se caracterizează clinic prin:

A. Instalare lentă

B. Imposibilitatea deschiderii gurii

C. Obraji “întinşi”

D. Absenţa mişcărilor condiliene

E. Tulburări funcţionale majore
Răspuns corect: c, d, E.

REABILITARE ORALĂ




  1. Prin inspecţie, în cadrul examenului clinic general, se apreciază:

A. Dezvoltarea generală

B. Sistemul ganglionar

C. Integritatea conturului osos

D. Tipul constituţional

E. Vârsta fiziologică
-a,d-


  1. Examenul articulaţiei temporo-mandibulare:

A. Se realizează prin inspecţie, palpare, percuţie

B. Urmăreşte amplitudinea mentonului şi excursia condililor

C. Urmăreşte apariţia cracmentelor şi/sau a crepitaţiilor

D. Cuprinde trei direcţii de investigare şi notează eventuala prezenţă a unui sindrom algo-disfuncţional

E. Nu este necesar dacă pacientul poate da detalii despre simptomatologie
-c,d-


  1. Examenul limbii, ca parte integrantă a examenului endobucal, va cuprinde date legate de:

A. Mărime, de exemplu microglosie în caz de hipotiroidism

B. Mobilitate şi poziţia în repaus

C. Culoare, de exemplu roşu intens în cazul deficitului de vitamina B

D. Papilele gustative

E. Depozitele linguale
-b,c,d-


  1. *Examenul odontal al pacientului:

A. Un examen clinic complex (inspecţie, palpare, auscultaţie) care va permite înregistrarea stării de sănătate dentară

B. Bilanţul dento-parodontal

C. Hipersensibilitatea dentinară

D. Clasificarea edentaţiei după Costa

E. Date legate de patologia furcaţiei
-c-


  1. Care din următoarele afirmaţii sunt false în legătură cu testele de vitalitate:

A. Testul anestezic se foloseşte preponderent în cazul hiperemiei pulpare

B. Testul termic “la cald” este cel mai utilizat test de vitalitate

C. Răspunsuri eronate în cazul testării electrice a pulpei pot să apară la dinţi cu apexul incomplet format

D. Testul masticator se realizează atunci când din interogatoriul pacientului se desprind afirmaţii legate de durerea la masticaţie

E. Teste termice au relevanţă în cazul afecţiunilor pulpare reversibile şi ireversibile
-a,b-


  1. *Examenul parodontal:

A. Se va realiza prin inspecţie şi percuţie

B. Instrumentarul specific utilizat este reprezentat de sondele exploratorii

C. Retracţia gingivală se măsoară în cm pe toate feţele dintelui, între coletul anatomic al dintelui şi până la nivelul actual al marginii gingivale

D. La palparea digitală mobilitatea dentară patologică se percepe ca o deplasare spre mezial sau distal a dinţilor în ocluzie

E. Nu este necesar dacă pacientul nu relevă simptomatologie specifică
-b-


  1. În cadrul examenului clinic obiectiv examenul maxilarului superior va cuprinde:

A. Fundurile de sac vestibulare

B. Linia milohioidiană

C. Apofizele genii

D. Plicile palatine

E. Rugile palatine
-a,d,e-


  1. În cadrul examenului clinic obiectiv un contact prematur în PIM poate fi descoperit prin:

A. Obiectivarea inocluziei în poziţia de intercuspidare

B. Observarea alunecării mandibulei

C. Descoperirea mobilităţii

D. Zgomot ocluzal

E. Nu există mijloace clinice fără examene complementare specific
-a,b,c,d-



  1. În cadrul examenului clinic obiectiv faţetele de uzură apar de cele mai multe ori în următoarele situaţii:

A. În retropulsie pe panta mezială a versantului intern al cuspizilor palatinali superiori

B. În retropulsie pe panta mezială a versantului extern al cuspizilor palatinali superiori

C. În laterotruzie pe panta mezială a versantului intern al cuspizilor vestibulari superiori

D. În meziotruzie pe panta distală a versantului intern al cuspizilor palatinali superiori

E. Nu există regulă general de apariţie a faţetelor de uzură
-a,c,d-



  1. *Care din următoarele afirmaţii privind examenul funcţiilor ADM sunt false:

A. Sunt indispensabile testele clinice care evidenţiază permeabilitatea în respiraţia nazală

B. Debutul examinării fonaţiei poate fi considerat în timpul conversaţiei cu pacientul, începând cu anamneza

C. Funcţia masticatorie se va investiga prin dialog cu pacientul

D. Examenul funcţiilor ADM poate orienta spre existenţa anumitor patologii de origine dento-parodontală

E. Examenul funcţiei fizionomice nu este inclus în cadrul examenul clinic
-e-



  1. Care din următoarele afirmaţii privind examenul funcţiilor ADM sunt adevărate:

A. Pot exista defecte de vorbire chiar dacă aparatul dento-maxilar este normal dezvoltat

B. Anomaliile dento-maxilare nu pot fi cauza directă a defectelor de vorbire

C. Nu pot exista defecte dento-maxilare la persoanele care au o vorbire normală din punct de vedere acustic

D. Tulburările de vorbire pot avea consecinţe nefavorabile asupra sănătăţii psihice a pacientului

E. Examenul funcţiilor ADM nu poate aduce informaţii asupra anomaliilor dento-maxilare
-a,d-



  1. Următoare teste clinice fac parte din examenul funcţiei respiratorii:

A. Testul perimetrului de aburire a oglinzii

B. Testul firului de vată

C. Testul strănutului

D. Testul Gudin

E. Testul pensării narinelor
-b,d,e-


  1. Examenul modelelor de studiu, parte integrantă a examenului clinic indirect va permite practicianului să aprecieze:

A. Ocluzia

B. Curburile arcadelor alveolo-dentare

C. Statusul dento-parodontal

D. Leziunile odontale

E. Leziunile parodontale
-a,b-


  1. Modele de studiu îsi regăsesc utilitatea:

A. Ca document medico-legal

B. Pentru aprecierea evoluţiei unei afecţiuni odontale

C. Pentru aprecierea evoluţiei unei afecţiuni parodontale

D. Pentru aprecierea rezultatelor terapeutice ale unor situaţii propuse

E. Pentru demonstrarea evoluţiei cazului
-a,d,e-


  1. Manifestările bucale în cazul diabetului:

A. Se datorează în principal alterării florei microbiene orale, alterării funcţiei euzinofilelor şi microangiopatiilor

B. Pot interacţiona cu anumite tratamente specific e la nivel dento-parodontal

C. Bolnavii diabetici prezintă hipertonicitatea limbii şi o hipervâscozitate salivară

D. La bolnavii diabetici se constată o refacere rapidă a tartrului

E. Senzaţia de uscăciune a gurii poate constitui unul dintre primele semne ale diabetului
-b,d,e-






  1. Semnele obstrucţiei complete de căi respiratorii cuprind:

A. Tuse forţată

B. Semnul ştangulării

C. Voce alterată

D. Panică

E. Nu există semne specifice, manifestările fiind diferite pentru fiecare caz în parte
-b,d-


  1. Cauzele insuficienţei respiratorii pot fi:

A. Boli pulmonare cronice

B. Disfuncţie cardiovasculare

C. Sincopa

D. Accident vascular cerebral

E. Depresia sistemului nervos periferic
-a,b,c,d-


  1. Manifestările clinice ale insuficienţei respiratorii sunt:

A. Sunt de obicei rezultatul hipoxemiei şi acidozei

B. Respiraţii superficiale şi dificile

C. Bradicardie

D. Agitaţie şi letargie

E. Anaforeză
-a,b,d-


  1. Factorii favorizanţi ai accidentului vascular cerebral sunt:

A. Hipertensiunea arterială

B. Diabetul insipid

C. Cardiomegalia

D. Hipercolesterolemia

E. Fumatul
-a,d,e-


  1. Semnele clinice şi simptomele ce se observă în mod curent în accidentul vascular cerebral includ:

A. Cefalee

B. Vertij

C. Frecvent pierderea cunoştinţei

D. Greţuri şi vărsături

E. Deficienţe de masticaţie
-a,b,d-


  1. Manifestările bucale în caz de accident vascular cerebral:

A. Limba poate fi in laterodeviaţie şi/sau protruzie

B. Tulburări ale mucoasei faciale

C. Tulburări ale funcţiei musculaturii faciale

D. Modificări ale sensibilităţii gustative

E. Modificări ale sensibilităţii tactilE.
-a,c,d,e-


  1. Semnele premonitorii care apar cu câteva ore înaintea declanşării crizei epileptice sunt:

A. Letargie

B. Cefalee

C. Convulsii paralitice

D. Dezorientare

E. Tulburări auditive
-a,b,d-


  1. Manifestările orale ale crizei epileptice sunt reprezentate de:

A. Fracturi dentare şi/sau maxilo-faciale

B. Dilacerări de mucoasă bucală sau limbă

C. Gingivostomatită herpetică

D. Hiperplazie gingivală

E. Toate afirmaţiile sunt corecte
-a,b,d-


  1. În cazul unei crize epileptice în cabinetul de medicină dentară:

A. Toate manevrele terapeutice se vor opri

B. Pacientul va fi protejat fata de eventualele traumatisme

C. Eliberarea căilor aeriene superioare

D. Dacă criza nu dispare sau apare o altă criză se va administra până la 50 mg benzodiazepină şi se va chema ambulanţa

E. Se administraza Mialgin 2 mg, 1 fiola intravenos
-a,b,c-


  1. *Prevenţia primului infarct miocardic la un pacient cu risc crescut se face prin:

A. Controlul anxietaţii şi reducerea stresului.

B. Tratamente efectuate searB.

C. În caz de anxietate nu se sedează medicamentos.

D. Vasoconstrictorul este total contraindicat.

E. Paracetamolul este total contraindicat.
-a-







  1. Precauţiile privind medicaţia stomatologică la pacienţii alergici constau în:

A. Administrare de antihistaminice.

B. Intubaţie şi ventilaţie mecanică.

C. Evitarea oricărei medicaţii sau substanţe la care pacientul prezinta antecedente de alergie.

D. Alegerea medicaţie celei mai frecvent folosite şi administrarea ei când este necesară.

E. Calea de administrare folosită să fie cea orală şi mai puţin parenterală.
-a,c,d,e-


  1. În cadrul manifestărilor alergice,masurile de reducere a riscurilor de reactii adverse imediate in cabinetul de medicina dentara sunt:

A. Realizarea unei anamneze detaliate

B. Solicitarea evaluarii de specialitate alergologica in cazul pacientiilor cu istoric alergic la medicamente

C. Solicitarea evaluarii de specialitate alergologica in cazul pacientiilor cu afectiuni imuno-alergice

D. Administrarea de hemisuccinat de hidrocortizon inainte de inceperea tratamentului este recomandabila

E. În cazul alergiei la latex nu se vor utiliza manuși
-a,b,c-


  1. Care din afirmaţiile urmatoare referitoare la rinită sunt adevărate?

A. Este cauzată de eliberarea mediatorilor mastocitari ca urmare a expunerii repetate la antigen

B. Este caracterizată prin rinoree, stărnut şi prurit

C. Debutează la vârta de 20-25 ani

D. Forma izolată este întâlnită la 30% din populaţie

E. Forma asociată cu bradicardie este întâlnită la 20% din populatie
-a,b-


  1. Tratamentul inițial al rinitelor constă în:

A. Imunoterapie

B. Antihistaminice

C. Simpaticomimetice

D. Agenti α-adrenergici topici

E. Corticoizi topici si sistemici
-b,c,d,e-


  1. Eliberarea mediatorilor chimici implicaţi în urticarie şi angioedem se poate realiza prin:

A. Mecanism alergic IgE dependent

B. Deficit de C1 esterază

C. Mecanism imunologic

D. Mecanism neimunologic

E. Doar răspunsurile a) şi c) sunt corecte
-a,b,c,d-


  1. Stomatitele de contact și cele medicamentoase pot fii induse de:

A. Aplicarea unor medicamente(benzocaină, antibiotice)

B. Administrarea de bicarbonat de sodiu sau steroizi (topici sau sistemici)

C. Administrarea orală a unor antibiotice

D. Materiale dentare: latex, răşini, materiale de amprentă

E. Ape de gură sau dentifrice(antiseptice, compuşi fenolici)
-a,c,d,e-


  1. În şocul anafilactic, simptomele apar exploziv şi pot include:

A. Senzaţie de căldura generalizată şi roşeaţă a tegumentelor

B. Senzaţie de frig cu paloare a tegumentelor

C. Stare de agitaţie psihomotorie

D. Stare de calm accentuată

E. Edem laringian
-a,c,e-


  1. Obiectivele tratamentului şocului anafilactic:

A. Oprirea administrării alergenului

B. Asigurarea permeabilizării căilor aeriene inferioare

C. Instalarea căilor intravenoase de acces

D. Administarea de 0.25-1mg adrenalina diluată cu 10ml NaCl 0.9%

E. Toate răspunsurile sunt corecte
-a,c,d-


  1. Şocul cardiogen:

A. Se caracterizează prin perfuzie tisulară adecvată

B. Este o consecinţă a oxigenarii insuficiente la nivel tisular

C. Poate lua naştere ca urmare a axietăţii legate de tratamentul dentar

D. Nu poate apărea ca efect secundar al anestezicelor locale

E. Poate apărea ca efect secundar al anestezicelor locale
-b,c,e-


  1. Manifestările clinice în şocul cardiogen sunt:

A. Pacient palid şi diaforetic

B. Puls puternic şi rapid

C. Starea psihică a pacientului este alterată

D. Tegumente calde şi uscate

E. Pacientul este hipotensiv
-a,c,e-



  1. Alcaloza respiratorie

A. Se prezintă doar în forma acută

B. Este rezultatul hiperventilaţiei

C. Poate să apară şi datorită unor cauze organice

D. Poate să rezulte în urma hipoxiei

E. Anxietatea acută nu este un factor favorizant
-b,c,d-


  1. Manifestările clinice în alcaloza respiratorie sunt:

A. Discomfort precordial şi epigastric

B. Globus histericus

C. Stare de acalmie a pacientului

D. Tetanie carpopedală

E. Epistaxis
-a,b,d-


  1. *În situaţia unui pacient inconştient, permeabilizarea şi menţinerea căilor aeriene deschise se realizează astfel:

A. Se începe imediat ventilaţia artificială;

B. Se poziţionează pacientul în poziţia lateralitate dreapta;

C. Se prinde şi se tracţionează limba în exterior cu pensa Magill;

D. Se aplică tehnica de extensie a capului pacientului prin ridicarea bărbiei cu o mână, în timp ce cu cealaltă mână se apasă pe frunte, sau manevra Esmarch: hiperextensia capului şi tracţiunea mandibulei înainte şi în sus;

E. Se administrează oxigen sub mască.
-d-







  1. Managementul sincopei vasovagale în cabinetul de medicină dentară cuprinde:

A. Evaluarea stării de conştienţă;

B. Poziţionarea pacientului în clinostatism pentru a favoriza fluxul sanguin cerebral;

C. Monitorizarea semnelor vitale;

D. Realizarea respiraţiei artificiale;

E. Evaluarea respiraţiei şi a circulaţiei.
-a,b,c,e-


  1. Dintre afecţiunile dureroase, pulpitele reversibile:

A. Sunt în general simptomatice

B. Pacientul poate da informaţii exacte despre durata şi caracterul durerii

C. Necesită un stimul extern pentru a iniţia un răspuns dureros

D. La testul de vitalitate la rece răspund de obicei la fel ca si pulpitele cronice

E. Nu necesită examen radiologic pentru stabilirea diagnosticului
-c,e-


  1. Tratamentul de urgență iîn cazul inflamației pulpare reversibile este reprezentat de:

A. Coafajul pulpar indirect cu un preparat pe bază de hidroxid de calciu, restaurare provizorie cu un ciment policarboxilat sau ionomer de sticlă

B. Aplicarea unui adeziv dentinar pentru închiderea tubulilor dentinari și restaurare provizorie cu ciment ionomer de sticlă

C. Îndepărtarea restaurării defectuase, îndepărtarea dentinei ramolite, coafaj indirect pe bază de hidroxid de calciu urmat de restaurare provizorie cu un ciment sedativ, policarboxilat sau ionomer de sticlă

D. În cazul unei restaurări protetice se va realiza calea de acces și se va îindepărta pulpa coronară cu plasarea unui preparat pe bază de hidroxid de calciu și obturatie cu rășină compozită

E. În cazul traumatismului ocluzal, ajustarea ocluziei prin șlefuire selectivă conduce la dispariția simptomatologiei
-a,c,e-


  1. În cazul parodontitei apicale acute incipiente:

A. Testele de vitalitate sunt întotdeauna negative

B. Simptomatologia subiectivă poate fi absentă

C. Percuţia în ax este pozitivă

D. Examenul radiologic poate releva o zonă întinsă de radiotransparenţă periapicală

E. Chiar dacă tratamentul este corect nu se poate obţine o vindecare prin restitutio ad integrum
-c,d-


  1. Anomalii de răspuns în cazul testării electrice a pulpei pot să apară în următoarele cazuri:

A. Răspuns (+) la toţi dinţii imediat după erupţie

B. Răspuns (+) la dinţii “îmbătrâniţi”

C. Răspuns (+) la dinţii imobilizaţi cu atele sau acoperiţi de lucrări protetice

D. Testarea electrică a pulpei nu poate duce la anomalii de răspuns

E. Răspuns (+) la dinţii cu necroză pulpară
-c, e-


  1. *În funcţie de perspectiva intraorală folosită radiografiile pot furniza informaţii despre:

A. Lungimea totală a dintelui, cu exactitate

B. Lăţimea vestibule-orală a canalului radicular

C. Afectarea pulpară

D. Existenţa radioopacităţii apicale ce rezultă din lezarea pulpei şi/sau după tratament

E. Defecte periodontale
-e-


  1. *Caracterul durerii în cazul abcesului gingival este:

A. Durere moderată sau cronică

B. Durere blândă controlabilă cu analgezice

C. Durere acută accentuată la palpare

D. Durere blândă sau moderată

E. Nici un răspuns nu este corect
-c-


  1. *La examenul radiografic al abcesului periodontal se constată:

A. Pierdere de ţesut osos în jurul unui singur dinte

B. Pierdere de ţesut osos la nivelul apexului

C. Pierdere de ţesut osos lateral de dinte

D. Lărgirea spaţiului periodontal

E. Radiotransparenţă accentuată în jurul apexului dintelui în cauză
-c-


  1. *Următoarele microorganisme nu sunt asociate cu abcesul periodontal:

A. P. gingivalis

B. P. intermedia

C. Capnocytophaga

D. Spirochete

E. Fuziforme
-e-


  1. *Pericoronarita acută congestivă:

A. Este o complicaţie septică severă a încluziei dentare

B. Poate genera complicaţii septice la distanţă

C. Este o complicaţie septică uşoară a incluziei dentare

D. Poate fi punctul de plecare al unui abces maseterin

E. Nici o afirmaţie nu este corectă
-c-


  1. *Care din următoarele afecţiuni reprezintă o complicaţie a pericoronaritei supurate?

A. Sinuzita maxilară

B. Supuraţia fosei infraorbitare

C. Abcesul recurent

D. Retrodiscita

E. Capsulita
-a-




  1. Examenul clinic al abcesului periodontal evidenţiază:

A. Bombare în dreptul dintelui afectat

B. Bombare în dreptul dintelui afectat şi/sau a dinţilor vecini

C. Sensibilitate la percuţia dintelui în cauză

D. Pierdere de ţesut osos la nivelul dintelui/dinţilor în cauză

E. Răspuns inflamator acut din partea ţesutului periodontal
-b,c-


  1. Procesul inflamator în cazul abcesului periodontal:

A. Este prezent la nivelul gingiei

B. Are o evoluţie rapidă

C. Rareori se extinde dincolo de joncţiunea mucogingivală

D. Prezintă un traiect sinuos

E. Are o evoluţie lentă
-a,c-


  1. Examenul clinic obiectiv în cazul abcesului periodontal evidenţiază:

A. Tumefacţie circumscrisă, rotundă sau ovalară

B. Consistenţă dură la palpare

C. Mucoasă edemaţiată şi congestionată

D. Adenopatie loco-regională

E. Edem şi tumefacţie moderate ale zonelor învecinate
-a,c,d-


  1. Formele clinice de manifestare ale abcesului periodontal sunt:

A. Abcesul propriu-zis, care se formează şi se exteriorizează în dreptul pungii periodontale de origine

B. Abcesul propriu-zis, care se formează şi se exteriorizează în punga periodontală de origine

C. Abcesul serpiginos, care se exteriorizează la distanţă de punga periodontală de origine

D. Abcesul sinusoid, care se exteriorizează la distanţă de punga periodontală de origine

E. Nici un răspuns nu este corect.
-a,c-


  1. Simptomatologia abcesului periodontal este caracterizată prin:

A. Durere acută, severă, de intensitate crescută

B. Durere acută sau cronică, blândă sau moderată

C. De obicei durerea este controlabilă cu analgezice

D. De obicei durerea este dificil de controlat cu analgezice

E. Răspunsurile a şi c sunt corecte
-b,c-


  1. Tratamentul curativ al gingivostomatitei eritematoase constă în:

A. Prevenirea refacerii plăcii bacteriene

B. Detartraj supragingival

C. Detartraj supra- şi subgingival pentru eliminarea totală a tartrului

D. Îndepărtarea tuturor factorilor iatrogeni (obturaţii debordante, proteze dentare defectuoase, croşete traumatizante etC.)

E. Administrare de vitamina K, D
-a,c,d-


  1. Semnele clinice patognomonice ale ANUG sunt:

A. Ulceraţii prezente la nivelul mocoasei mobile şi fixe

B. Pseudomembrane

C. Necroza papilei interdentare cu inflamaţie şi eritem al mucoasei

D. Senzaţie de uscăciune

E. Ulceraţii sub formă de cratere între dinţi
-a,b,c,e-


  1. Din categoria semnelor clinice secundare ale ANUG fac parte:

A. Gustul metalic

B. Senzaţia de „dinte de lemn”

C. Limfadenopatie

D. Durere acută şi arsură la nivelul gingiilor

E. Senzaţie de greaţă
-a,b,c,e-


  1. Examenul clinic al pericoronaritei acute congestive la dinţii temporari evidenţiază:

A. Congestie gingivală în dreptul dintelui incriminat

B. Gingia este eritematoasă, edemaţiată, dureroasă şi uneori chiar sângerândă

C. Uneori se asociază cu adenopatie submandibulară

D. Afecţiunea poate evolua spre forma supurată

E. Stare generală alterată, febră
-a,b,d-


  1. Tabloul clinic al foliculitei expulsive Cap de Pont este reprezentat de:

A. Coroane malformate şi nemineralizate

B. Dinţii apar la nivelul cavităţii bucale înaintea perioadei normale de erupţie

C. Dinţii se pierd tardiv de pe arcadă

D. Dinţii temporari sunt incomplet formaţi

E. Anomalii de poziţie
-a,b,d-






  1. Cele mai frecvente comoplicaţii legate de erupţia molarului de minte superior sunt:

A. Gingivostomatita cronică

B. Ulceraţia mucoasei obrazului

C. Stomatita odontiazică

D. Accidente nervoase de tipul algiilor

E. Complicaţii septice locale şi la distanţă
-b,c,d,e-


  1. Componenta ceramică fracturată, în cadrul coroanelor mixte ceramo-metalice,are urmatorii factori etiologici indirecti:

A. Accidente sportivE.

B. Agresiuni cu corpuri contondentE.

C. HiperoluziB.

D. Prezenţa retentiilor pe faţa orală a suprafeţei metalului.

E. Prezenţa ţesutului dentar descoperit.
-a,b,c-


  1. Tratamentul dintilor stâlpi compromişi fracturaţi de la nivelul unei proteze fixe se face prin:

A. Îndepartarea protezei fixe şi temporizarea dinţilor stâlpi restanţi cu extracţia dintelui fracturat.

B. Se realizeaza tratamentul cariei dinţilor stâlpi compromişi.

C. Se restaureaza coroana compromisă a dintelui stâlp prin adiţionarea liberă a raşinii compzite autopolimerizabilE.

D. Pentru a pastra dintii stâlpi neafectaţi şi intermediari se secţionează proteza fixă la nivelul elemetului de legatură implicat și se îndepărtează prin extracţiE.

E. Daca dintele fracturat este un stâlp intermediar,se va extrage alveoloplastic restul radicular,iar sprafaţa gingivală rezultata va fi suturată şi acoperită cu o folie subţire de plastiC.
-a,d,e-


  1. Coroanele preformate din acetat de celuloză:

A. Se prezintă sub formă de seturi de dinţi frontali si premolari,intr-o singură nuanţă coloristică.

B. Adaptarea ocluzală se face după căptuşirea coroanei prefabricatE.

C. Adaptarea ocluzală impune prudenţă,deoarece coroana poate bascula pe preparaţie şi se face sub usoară presiune ocluzală.

D. După polimerizarea răşinii,se indepartează capa obligatoriu.

E. Aceste coroane provizorii sunt utilizate pe termen lung şi se cimentează cu un material de cimentare de durată.
-c,d-


  1. Coroanele din policarbonat:

A. Sunt trasparentE.

B. Raşinilie acrilice sau compozite utilizate nu aderă de capă.

C. Procedeul confră restaurări provizorii cu un luciu foarte bun

D. Nu permit personalizare coloristică.

E. Majoritatea coroanelor pezintă o conicitate interioară marcată ceea ce face necesar retuşul la acest nivel.
-d,e-


  1. Rezorbția și atrofia tardivă a maxilalelor au următoarele cauze sistemice:

A. Stress-ul mecanic generat de proteză.

B. OsteoporozB.

C. Metodele chirurgicale corectoare incorect aplicatE.

D. Acţiunea forţelor musculare periproteticE.

E. Perturbări fiziologice legate de metabolismul calciului,fosforului,vitaminei D,a secreţiilor gonadice si suprarenale,circulaţie perifericB.
-b,e-


  1. *Rezorbţia și atrofia tardivă a maxilarelor au următoarele cauze locale:

A. Atrofia generată de lipsa de funcţiE.

B. Involuţia vârstnicului.

C. OsteoporozB.

D. Bruxismul.

E. Factori genetici.
-d-


  1. Reoptimizarea prin rebazarea protezelor totale are următoarele indicaţii:

A. Rapoarte intermaxilare în plan vertical supradimensionatE.

B. Proteza este foarte veche și acrilatul este imbătrânit.

C. Rezorbţii si atrofii rapide ale câmpului protetic care fac din proteza iniţială o piesă protetică neadaptată,mobilă în toate planurile anatomicE.

D. Când proteza totală nouă nu are o retenţie optimă.

E. În situaţia sensibilităţii exagerate a fibromucoasei la monomer.
-c,d-


  1. Reoptimizarea prin rebazare a protezelor totale are următoarele contraindicaţii:

A. Imposibilitatea îimbunătăţirii,menţinerii şi stabilităţii protezei totalE.

B. Rapoarte intermaxilare în plan vertical supradimensionate,iar în plan orizontal nesigure.

C. Proteza veche și acrilatul este imbătrânit.

D. Sensibilitate exagerată a fibromucoasei la monomer.

E. Proteza totală nu reprezintă retenţie optimă.
-a,b,c,d-


  1. *Tratamentuloptim al zonelor cu rezilienţa exagerată este:

A. Chirurgical.

B. ProfilactiC.

C. Curativ general și local specific și simptomatiC.

D. Modificarea microbiogenezei cavităţii oralE.

E. Combatarea hiperkineziei lingualE.
-a-


  1. Stomatopatiile paraprotetice pot fi declanșate de:

A. Factori mecanici-traumatici.

B. Factori chimico-toxici.

C. Factori



Dostları ilə paylaş:
1   ...   10   11   12   13   14   15   16   17   18
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə