Odontoterapie

. reflexul molarului de 6 ani care permite plasarea mandibulei în relaţie de posturǎ.
Rǎspunsuri corecte: c,d.

1581. 
      Mǎsurarea dimensiunii verticale posturale necesitǎ realizarea urmǎtoarelor manevre comadate de medic:
      

A. purtarea unei convorbiri scurte cu pacientul;

B. deglutiţii repetate;

C. deschiderea şi închiderea lentǎ a gurii, pe o amplitudine redusǎ;

D. înlǎturarea oricǎror stǎri de tensiune care ar putea provoca contracţia muşchilor ridicǎtori şi dispariţia spaţiului de inocluzie fiziologic;

E. folosirea vechilor proteze pentru obţinerea spaţiului de inocluzie fiziologic.
Rǎspunsuri corecte: a, b, c, d.

1582. 
      Determinarea clinicǎ a dimensiunii verticale de ocluzie (DVO ) la edentatul total cu şabloane de ocluzie ţinậnd seama de urmǎtoarele dimensiuni:
      

A. din distanţa care apare între şablonul maxilar şi cel mandibular- characteristic relaţiei posturale se scad 4-6 mm;

B. dupǎ McGrane distanţa între fundul de sac vestibular (frontal pe linie medianǎ ) şi fundul de sac vestibiular al mandibulei sunt aproximativ 40 mm;

C. dupǎ Ackerman distanţa medie între punctele antropometrice Subnasale şi Gnathion în relaţia de posturǎ este 62 mm;

D. din dimensiunea verticalǎ posturalǎ mǎsuratǎ între punctele antropometrice Subnasale şi Gnathion se scad 2-3 mm;

E. pentru determinarea DVO se recomandǎ folosirea unei singure tehnici care este mai bine cunoscutǎ.

Rǎspunsuri corecte: b, c, d.

1583. 
      În cadrul metodelor antropometrice de determinare dimensiunii verticale posturale (DVP) şi a dimensiunii vericale de ocluzie (DVO) se ţine seama de anumite rapoarte cranio faciale constante şi anume :
      

A. egalitatea distanţelor dintre fanta labialǎ şi unghiul extern al orbitei, respective dintre Sn- Gn;

B. echilibrul existent între cele trei etaje ale figurii corespunzǎtor tipului anthropologic;

C. egalitatea distanţelor dintre planul Orbitale-Vertex cu planul Orbitale- Gnathion;

D. reportul relativ constant de 5/3 al DV a etajului inferior cậnd gura este larg deschisǎ, respective cậnd mandibula se aflǎ în RP;

E. egalitatea distanţelor dintre planul Orbitale-Vertex cu planul Sn- Gn.
Rǎspunsuri corecte: a, b, c, d.

1584. 
      Utilizarea compasului de aur (Safident Gland-Elvetia) permite urmatoarele determinari în cazul pacientului edentate total:
      

A. cậnd braţele laterale ale instrumetului se plaseaza corepunzǎtor punctelor Sn şi Gn braţul mijociu va fi plasat automat în zona de contact dintre cele douǎ buze;

B. la uşoara deschidere a gurii, braţul mijociu va indica poziţia marginii incizale a incisivilor centrali inferiori;

C. la uşoara deschidere a gurii, braţul mijociu va indica poziţia marginii incizale a incisivilor centrali superiori;

D. prin mǎsurarea cu deschiderea micǎ a fantei palpebrale de la unghiul extern la cel intern al orbitei, deschiderea mare a compasului va reprezenta diametrul arcadei artificiale superioare mǎsurat între feţele vestibulare ale primilor molari superiori;

E. prin mǎsurarea cu deschiderea micǎ a fantei palpebrale de la unghiul extern la cel intern al orbitei, deschiderea mare a compasului va reprezenta deschiderea fantei bucale atunci cậnd pacientul surậde.
Rǎspunsuri corecte: a, c, d, e.

1585. 
      Pentru a stabili existenţa unei corespondenţe între distanţa dintre fanta labialǎ şi şi unghiul extern al orbitei respectiv dintre punctele Sn- Gn se pot realiza mǎsurǎtori ţinậnd cont de urmǎtoarele aspecte:
      

A. poziţionarea corectǎ sub nas a braţului fix al ocluzometrului;

B. dacǎ unghiul nazo-labial este obtuz este necesarǎ marcarea unui reper pe tegument, pentru a permite poziţionarea corectǎ a instrumentului;

C. poziţionarea braţului culisabil sub menton, astfel încật sǎ ia contact cu ţesuturile submentoniere (sǎ fie paralel cu acestea);

D. ţesuturile submentoniere trebuie sǎ fie comprimate pentru a permite o înregistrare corectǎ;

E. orientarea verticalǎ a ocluzometrului Willis – astfel încật braţul culisabil sǎ fie în contact intim cu ţesuturile submentoniere iar braţul vertical sǎ urmǎreascǎ axul lung al feţei.

Rǎspunsuri corecte: a, b, c, e.

1586. 
      Testele funcţionale de determinare a dimensiunii verticale de ocluzie la edentatul total se referǎ la:
      

A. aspectul armonios, esthetic al feţei (Turner, Fox);

B. aparenţa de subiect distrat impasibil (Pedro Saizar);

C. existenţa între bordurile de ocluzie a unui spaţiu minim de vorbire, sesizabil la pronunţarea fonemei S (Silvermann);

D. dupǎ deglutiţie sau fonaţie mandibula revine în poziţia de posturǎ;

E. la menţinerea în gurǎ a unei cantitǎţi mari de apǎ mendibula este poziţionatǎ în poziţia de posturǎ.

Rǎspunsuri corecte: a, b, c, d.

1587. 
      Determinare DVO folosind spaţiul minim de vorbire se foloseşte ţinậnd cont de urmǎtoarele aspecte:
      

A. a fost propusǎ de Silvermann motivậnd cǎ aceasta este o metodǎ dinamicǎ pe cậnd pornirea de la DVP este o metodǎ relative staticǎ de determinare;

B. spaţiul minim de vorbire este mai mare decật spaţiul de inocluzie fiziologicǎ;

C. spaţiul minim de vorbire este mai mic decật spaţiul de inocluzie fiziologicǎ;

D. spaţiul minim de vorbire se obţine atunci cậnd pacientul articuleazǎ fonema”s”;

E. spaţiul minim de vorbire are o valoare de 3-4 mm.

Rǎspunsuri corecte:a, c, d.

1588. 
      În cazul dimensiunii verticale de ocluzie subdimensioante (DVO) în cazul edentatului total apar urmatoarele semne clinice:
      

A. aspectul progen al pacientului;

B. accentuarea sanţurilor periorale ale feţei;

C dispariţia roşului buzelor;

D. apariţia ragadelor comisurale;

E. stabilitatea redusǎ a piesei protetice.

Rǎspunsuri corecte: a, b, c, d.

1589. 
      Metodele empirice care au la bazǎ utilizarea şabloanelor de ocluzie folosite pentru determinarea relaţiei centriuce (RC) la edentatul totale sunt:
      

A. metoda deglutiţiei ;

B. ghidarea uni sau bimanualǎ;

C. homotropia linguo- mandibularǎ;

D. relaxarea muscularǎ;

E. metoda reflexului molar.
Rǎspunsuri corecte: a, b, c, e.

1590. 
      *O problemǎ legatǎ de subevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie (DVO) în cazul edentatului total este prezenţa ragadelor comisurale care adeseori se suprainfecteazǎ cu levuri (Candida albicans):
      

A. ragadele comisurale apar în 40% din cazuri;

B. ragadele sunt prezente şi în cazul DVO corect evaluate în 20% din cazuri;

C. ragadele comisurale pot fi simptome ale generalizǎrii unei stomatite protetice, prezentǎ la 30-76% din edentaţii total protezaţi datoritǎ igienizǎrii precare a pieselor protetice;

D. DVO redusǎ nu este întodeuna un factor predispozant în apariţia ragadelor comisurale;

E. tratamentul ragadelor comisurale este facil iar riscul de recidivǎ este redus.
Rǎspuns corect: c

1591. 
      *În cazul dimensiunii verticale de ocluzie supradimensioante (DVO) la edentatul total apar urmatoarele semne clinice:
      

A. aspect de gurǎ relaxatǎ – dupǎ Palla;

B. vizibilitatea redusǎ a dinţilor frontali superiori;

C. zgomot tipic de “zurgǎlǎi” la contactul dento-dentar;

D. stabilitatea protezelor este foarte bunǎ;

E. fonaţia este însǎ defectuoasǎ.
Rǎspuns corect: e,

1592. 
      *Din rezultatele cercetǎrilor experimentale în legǎţurǎ cu determinarea relaţiilor intermaxilare (RI) prin poziţia de posturǎ în cazul edentatului total se pot formula urmǎtoarele concluzii:
      

A. pacientul şi medicul trebuie sǎ poarte o discuţie veselǎ în prealabil;

B. pacientul aşezat ţine capul în extensie;

C. şabloanele trebuie sǎ fie stabile şi sǎ nu provoace dureri pacientului;

D. determinarea se face cu şabloane de ocluzie inserate astfel conformate astfel încật sǎ menţinǎ relaţia corectǎ dintre menton şi vậrful nasului;

e. deprogramarea reflexelor preexistente şi a deglutiţiei, asociate cu testele fonetice prezintǎ un risc crescut de supradimensionare a dimensiunii verticale.
Rǎspuns correct: c.

1593. 
      *Datele transmise tehnicianului dentar în vederea alegerii şi montǎrii dinţilor sunt urmǎtoarele:
      

A. relaţia orizontalǎ a şabloanelor de ocluzie cu postura pacientului;

B. planul lui Camper;

C. relaţia verticalǎ între şabloane – corespondentul DVO;

D. materialul din care sunt confecţionaţi dinţii este stabilit de technician în funcţie de dinţii antagonişti protezei totale;

E. daca doreşte montarea şabolanelor de ocluzie în ocluzor sau articulator.
Rǎspuns correct: c

1594. 
      Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o proteza totala sunt:
      

A. compatibilitate cu mediul bucal;

B. sa fie acceptata din punct de vedere estetic;

C. sa permita resorbtia tesuturilor de sustinere;

D. restaurarea functiei masticatorii;

E. sa permita desfasurarea unei fonatii, deglutitii si respiratii normale.
a,b,d,e

1595. 
      *In primul an dupa extractie, reducerea inaltimii crestei reziduale la maxilar in plan medio-sagital este de:
      

A. 4-5 mm;

B. 1-2 mm;

C. 2-3 mm;

D. 5-6 mm;

E. 2-4 mm.
c

1596. 
      *In primul an dupa extractie, reducerea inaltimii crestei reziduale la mandibula in plan medio-sagital este de:
      

A. 4-5 mm;

B. 1-2 mm;

C. 2-3 mm;

D. 5-6 mm;

E. 2-4 mm.
a

1597. 
      Consecintele resorbtiei crestei reziduale sunt:
      

A. pierderea aparenta a adancimii si latimii fundurilor de sac vestibulare si orale;

B. scaderea valorii DVO;

C. accelerarea resorbtiei centripete la mandibula si centrifuga la maxilar;

D. modificari morfologice ale crestei reziduale care devine ascutita si neregulata;

E. rotatia posterioara a mandibulei.
A,b,d

1598. 
      
      

1599. 
      Proteza totala actioneaza ca factor etilic al stomatopatiilor prin urmatoarele mecanisme:
      

A. iatrogenia de conceptie si realizare a protezei;

B. traumatismul prin compresia globala a mucoasei prinsa intre doua planuri dure;

C. deplasarile protezei in timpul functiilor SS;

D. traumatizarea prin intermediul marginilor incorect formate;

E. cresterea temperaturii sub baza protezei.
B,d

1600. 
      Clasele principale ale formelor clinice ale stomatopatiilor protetice sunt:
      

A. totale;

B. imediate;

C. bazale;

D. ulcerative;

E. tardive.
B,e

1601. 
      Dupa aspectul clinic leziunile tesuturilor moi induse de purtarea protezei totale sunt:
      

A. eroziuni;

B. exostoze;

C. ulceratii;

D. hiperplazii;

E. eriteme.
A,c,d

1602. 
      *Ulcerele traumatice generate de protezele totale sunt cunoscute sub denumirea de:
      

A. leziui eritematocongestive;

B. leziuni de decubit;

C. leziuni hiperplazice;

D. leziuni de contact;

E. leziuni alergice.
B.

1603. 
      Stomatita protetica cauzata de Candida se asociaza frecvent cu:
      

A. creasta balanta;

B. mastita;

C. cheilita;

D. glosita;

E. leziuni de decubit.
C,d

1604. 
      Factorii locali predispozanti ai stomatitei protetice asociata cu candidoza sunt:
      

A. protetici;

B. deficiente nutritionale;

C. xerostomia;

D. diabetul zaharat;

E. tabagismul.
A,c,e

1605. 
      Aspectul histopatologic al reactiei la acrilat se caracterizeaza prin:
      

A. aplatizarea membrane bazale;

B. prezenta papilelor conjunctive joase;

C. prezenta unor fascicule de colagen neregulate;

D. prezenta proceselor mitotice;

E. epiteliu hiperplaziat cu creste epiteliale alungite.
A,b,d

1606. 
      Din punct de vedere clinic leziunile maligne in cazul purtatorilor de proteze totale se manifesta astfel:
      

A. apare mai frecvent in zona canina la maxilar;

B. prezinta halena fetida;

C. absenta discheratozei;

D. adenopatie constanta si dura;

E. consistent dura cu margini indurate.
B,d,e

1607. 
      Tratamentul antifungic in cazul afectarii cu Candida Albicans se face de preferat cu:
      

A. nistatin;

B. indometacin;

C. clotrimazol;

D. ketoconazol;

E. amfotericina.
A,c,e

1608. 
      Factorii locali implicati in sindromul de ``gura arsa``sunt:
      

A. carentele vitaminice;

B. diabetul;

C. infectia;

D. alergia;

E. anxietatea.
C,d

1609. 
      Verificarea machetei cu dinti la proteza totala:
      

A.este o etapa clinica in care se verifica corectitudinea etapelor anterioare

B.este o etapa de laborator

C. Este o etapa in care medicul apreciaza daca relatiile intermaxilare au fost evaluate corect

D. Este o etapa in care se verifica daca tehnicianul a respectat indicatiile referitoare la montarea individualizata a dintilor

E.are ca obiectiv verificarea contactelor ocluzale statice si dinamice
 Rasp: a, c, d, e

 

1610. 
      *Care sunt conditiile ca macheta cu dinti a protezei totale sa poata fi folosita eficient in diversele testari:
      

A.baza ei sa nu fie retentiva

B. Baza ei sa nu fie stabila

C. Materialul din care este confectionata baza machetei sa se plastifice la temperatura cavitatii orale

D. Ceara roz este o buna alegere de material pentru confectionarea bazei machetei cu dinti

E. Materialul din care se confectioneaza baza machetei sa fie rezistent la temperatura cavitatii bucale

 

Rasp: e

 

1611. 
      Care afirmatii sunt adevarate referitor la controlul exobucal al machetelor cu dinti la proteza totala:
      

A.nu este necesara o verificare prealabila a simulatorului

B. Prima faza a controlului exobucal se executa cu machetele asezate pe modele si cu simulatorul deschis

C. In prima si a doua faza de verificare a machetelor cu dinti practic simulatorul este inchis

D. In prima si a doua faza de verificare a machetelor cu dinti practic simulatorul este deschis

E. In a treia etapa se analizeaza separat fiecare macheta aplicata pe model cu simulatorul deschis

 

Raspuns:  c, e

 

1612. 
      In prima faza a controlului exobucal al machetelor cu dinti la proteza totala se verifica
      

A. Corectitudinea imbinarii componentelor simulatorului

B. Ansamblul de machete modele situate pe simulatorul inchis in functie de reperele specifice de orientare

C. Fiecare macheta pe model cu simulatorul inchis

D. Fiecare macheta desprinsa de model

E. Raporturile dintre modele pe simulator fara machete

 

Raspuns: a, b, d, e

 

1613. 
      Verificarea exobucala a machetelor cu dinti ale protezei totale urmareste in zona frontala: 
      

A. Daca s- a trasat reperul median pe soclul modelului si s- au montat incisivii centrali respectandu-l

B.  Daca s- au trasat pe soclul modelului liniile caninilor

C. Daca forma, dimensiunea si culoarea dintilor sunt cele indicate in fisa

D. Daca dintii frontali realizeaza stopuri ocluzale la nivelul marginii incizale, asa cum e de dorit

E. Daca s- au incadrat dintii frontali in curbura vestibulara

 

Raspuns: a, b, c, e

 

1614. 
      *Care din urmatoarele afirmatii nu este adevarata in ceea ce priveste verificarea exobucala a machetelor cu dinti la proteza totala:
      

A. Se verifica daca pozitia dintilor laterali este corecta pe creasta

B. Se verifica daca s- au realizat corect unitatile masticatorii

C. Raporturile dentodentare stranse ale suprafetelor ocluzale se verifica doar dinspre oral

D. Se verifica daca marginile vestibulare ale baxei machetei se adapteaza corect in fundurile de sac  vestibulare

E. Se verifica daca baza machetei imita la nivelul zonelor vestibulare parodontiul marginal si bosele osoase

 

Raspuns:  c

 

1615. 
      In a treia etapa de a verificarii exobucale a machetelor cu dinti la proteza totala: 
      

A. Se analizeaza separat fiecare macheta pe model cu simulatorul inchis

B. Se observa daca overjetul este compensat de overbite in zona frontala

C. Se urmareste morfologia orala a dintilor frontali

D. Se urmareste sa nu fie montati dinti la nivelul zonelor biostatice

E. se urmareste daca s-a respectat regula lui Pound

 

Raspuns: c, d, e

 

1616. 
      Verificarea machetelor cu dinti ale protezelor totale desprinse de pe modele presupune:
      

A. Evaluarea grosimii machetei bazei protezei

B. Evaluarea grosimii marginilor machetei la nivelul fundurilor de sac vestibulare

C. Daca s-au respectat limitele pentru obtinerea inchiderii marginale distale

D. Daca s- au realizat corect unitatile masticatorii

E. Daca montarea dintilor s- a realizat corespunzator liniei interalveolare

 

Raspuns : a, b, c

 

1617. 
      Care afirmatii sunt adevarate referitor la verificarea intrabucala machetelor protezelor totale:
      

A. Machetele desprinse de pe simulator se insera in cavitatea bucala dupa ce au fost in prealabil racite cu aer

B. Machetele desprinse de pe simulator se insera in cavitatea bucala dupa ce au fost in prealabil racite cu un jet de apa

C. Se insera initiala macheta mandibulara

D. Se insera initial macheta maxilara

E. Machetele se lasa in cavitatea bucala minim 5 minute pentru verificarea adaptarii

 

Raspuns : b, c

 

1618. 
      La verificarea intraorala a ansamblului machetelor cu dinti ale protezelor totale, etapa de verificare a datelor obtinute la determinarea relatiilor intermaxilare se apreciaza:
      

A. Se verifica redimensionarea corecta a etajului inferior al fetei

B. In timpul surasului se apreciaza fonatia

C. Se apreciaza in pozitie de postura corectitudinea spatiului minim de vorbire care exista intre arcade

D. Se apreciaza spatiul interarcadic existent in pozitia de postura care trebuie sa fie de 2-3 mm

E. Se evalueaza fonetic pronuntia lui D, V, F prin citirea unui text

 

Raspuns: a, d, e

 

1619. 
      *Verificarea intraorala a ansamblului machetelor cu dinti ale protezelor totale in etapa de verificare a relatiilor intermaxilare in plan orizontal are ca obiective:
      

A. La inchiderea lenta a gurii stabilirea contactelor dentodentare trebuie sa se realizeze in mai multi timpi succesivi

B. Se apreciaza corectitudinea ocluziei centrice cu hartie de articulatie 

C. Se apreciaza proba spatulei care trebuie sa fie pozitiva

D. Daca proba spatulei e negativa cauza poate fi o montare incorecta a dintilor 

E. Daca apar contacte premature cu glisari ale mandibulei anterolateral mai mari de 1 mm se corecteaza prin slefuiri selective

 

Raspuns: b

 

1620. 
      In cazul cand la proba intraorala a machetelor cu dinti ale protezelor totale apare proba spatulei pozitiva:
      

A. Cauza poate fi montarea incorecta a dintilor 

B. Spatula nu se poate insera intre dintii laterali

C. Decalajul se poate corecta in lipsa altei amprente sau inregistrari ocluzale

D. Tehnicianul va remonta dintii in zona laterala respectiva pe baza unei amprente luate cu o suvita de ceara moale amplasata ocluzal intre acesti dinti

E.cauza poate fi absenta acoperirii complete a zonei de sprijin 

 

Raspuns: a, d, e

 

1621. 
      *Daca la proba intraorala a machetelor cu dinti ale protezelor totale apar contacte premature si glisari anterioare sau anterolaterale ale mandibulei:
      

A. Daca glisarile sunt sub 1 mm este necesara o remontare a dintilor artificiali  fara o noua inregistrare a rc

B. Daca glisarile sunt sub 1 mm este necesara o remontare a dintilor artificiali si o noua inregistrare a rc

C. Daca glisarile sunt mai mari de 1 mm se va realiza slefuire selectiva

D. Slefuirile selective se vor efectua mai ales in fosetele antagoniste cuspizilor de sprijin

E. Slefuirile selective se vor efectua mai ales la nivelul cuspizilor de sprijin

 

Raspuns: d

 

1622. 
      *Care afirmatii nu sunt adevarate referitor la gravarea in zona Ah pentru o proteza totala:
      

A. Este bine sa fie efectuata de medic si nu de tehnician

B. Pentru executarea ei este nevoie de 3 repere ( 2 puncte in zona  tuberozitatilor si unul la nivelul foveelor palatine

C. Latimea de gravare este de 3 mm.

D. Adancimea de gravare este de 1,5 mm central

E. Adancimea de gravare creste spre distal
Raspuns e

 

1623. 
      Dupa Pauna determinarea limitelor de gravaj la proteza totala se realizeaza astfel:
      

A. Limita posterioara a gravajului se marcheaza pe model si se transpune prin intermediul machetei pe campul protetic

B. Limita posterioara a gravajului se stabileste marcand santurile perituberozitare si prin pronuntia de ah-uri prelungite

C. Determinarea limitei anterioare a zonei de gravaj se face prin aprecierea rezilientei mucoasei

D. Latimea suprafetei gravate are 2mm la nivelul santurilor perituberozitare

E. Latimea suprafetei gravate are 6mm la nivelul foveelor palatine
Raspuns b, c, d

 

1624. 
      Verificarea dein punct de vedere estetic al machetei se referă în special la:
      

A. aspectul individualizat al dinților

B. controlul încadrării dinților în forma normală a arcadei

C. simetria plasării dinților frontali față de linia mediană realiyeayă întodeauna un efect fizionomic

D. respectarea coridorului bucal va evita aspectul ”gură plină de dinți”

E. gradul de vizibilitate al marginilor incizale a dinților frontali se apreciază în funcție de lungimea buzei inferioare
Raspuns a, b, d

 

1625. 
      Macheta definitiva a protezei totale:
      

A. Este o faza tehnica de laborator imediat inainte de verificarea machetei cu dinti in cavitatea bucala

B. Cuprinde folierea modelului

C. Cuprinde gravarea modelului daca medicul nu a realizat-o deja

D. Este o faza clinica

E. Cuprinde modelarea finala a bazei protezei
Raspuns b, c, e

 

1626. 
      *Care din urmatoarele sunt zone care nu se foliaza frecvent in realizarea unei proteze totale
      

A. Torusul maxilar sau torusurile mandibulare

B. Exostoze

C. Papila incisiva

D. Tuberculul piriform

E. Rafeul median
Raspuns d

 

1627. 
      Care afirmatii sunt adevarate referitor la foliere
      

A. Se utilizeaza folii de staniu sau plumb cu grosime de 0,2-1 mm

B. Se utilizeaza folii de staniu sau plumb cu grosime de 1-2 mm

C. Folia se decupeaza la forma desenata pe model

D. Se aplica se muleaza si se lipeste folia pe model 

E. In zonele care trebuie despovarate la grosimi mai mari se vor suprapune folii suplimentare
Raspuns a, c, d, e

1628. 
      La verificarea fonetica a machetelor cu dinti ale protezelor totale
      

A. Pronuntia suierata a siflantelor denota  frontali superiori vestibularizati

B. Pronuntia suierata a siflantelor denota un spatiu fonetic prea mic

C. Pronuntia suierata a siflantelor denota   frontali superiori oralizati

D. Pronuntia suierata a siflantelor denota  un spatiu de inocluzie fonetica crescut

E. La pronuntia fonemei f frontalii superiori trebuie sa atinga limita dintre portiunea umeda si uscata a rosului buzei inferioare
Raspuns  b, c, e

1629. 
      Verificarea intraorala a machetelor cu dinti la edentatul total presupune in etapa de verificare separata a machetelor
      

A. Verficarea extinderii corecte pe suprafata de sprijin a campului protetic

B. Verificarea extinderii marginale corespunzatoare , aplicand testele lui herbst

C. Verificarea eficientei mentinerii cu gura inchisa

D. Aprecierea spatiului destinat musculaturii linguale si a vizibilitatii coridorului bucal

E. Verificarea stabilitatii machetelor  prin presiuni aplicate alternativ pe fetele ocluzale ale dintilor frontali
Raspuns  a, b, d

1630. 
      Verificarea intraorala cu gura inchisa a machetelor cu dinti ale protezei totale
      

A. Apreciaza aspectul etajului inferior  cu gura inchisa cu contact dentodentar din fata

B. Apreciaza aspectul etajului inferior cu gura inchisa cu contact dentodentar din profil

C. Verifica corectitudinea determinarii relatiilor intermaxilare in plan vertical transpuse pe machete

D. Verifica corectitudinea determinarii relatiilor  intermmaxilare in plan orizontal

E. Verifica machetele pe modele cu simulatorul in pozitia inchis
Raspuns a, b, c, d

1631. 
      La verificarea din punct de vedere estetic a machetei cu dinti a protezei totale se controleaza
      

A. Aspectul individualizat al dintilor si inclinarea corecta pe baza machete

B. Plenitudinea buzei superioare

C. Gradul de vizibilitate  a marginilor incizale se apreciaza doar in fonatie

D. Curba surasului

E. Coridorul bucal
Raspuns  a, b, d, e

 

1632. 
      *La verificarea machetelor cu dinti ale protezelor totale in dinamica mandibulara
      

A. Trebuie sa existe contacte dentodentare in propulsie pe partea lucratoare cu dezocluzia dintilor de zona laterala (parte nelucratoare)

B. Trebuie sa existe contacte dentodentare in lateralitate pe partea lucratoare cu dezocluzia dintilor de zona laterala pe parte nelucratoare

C. Trebuie sa existe contacte dentodentare in lateralitate pe partea lucratoare cu dezocluzia dintilor in zona frontala

D. Trebuie sa existe contacte dentodentare singulare in propulsie sau lateralitate

E. Trebuie sa existe contacte dentodentare multiple in propulsive si lateralitate  in schema ocluzala cu articulare balansata
Raspuns  e

 

1633. 
      *Care afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste verificarea din punct de vedere estetic a  machetelor cu dinti la protezele totale
      

A. Daca baza nasului este lata, dintii frontali sunt plasati cu marginile incizale pe o linie cu convexitatea superior

B. Daca baza nasului este lata dintii frontali sunt plasati cu marginile incizale pe o linie cu convexitatea inferior

C.  Daca baza nasului este lata dintii frontali sunt plasati cu marginile incizale pe o linie aproape dreapta

D. Daca baza nasului este ingusta cu subcloazonul mai coborat incisivii laterali vor fi mai lungi decat incisivii centrali

E. Daca baza nasului este ingusta cu subcloazonul mai coborat curba marginii incizale va fi mai stearsa
Raspuns c

 

1634. 
      Care afirmatii sunt adevarate referitor la montarea simetrica a dintilor machetei protezei totale tinand cont de linia mediana
      

A. Dupa faes montarea simetrica a dintilor apare in 76% din cazuri, in rest exista devieri

B. Dupa schwindling si bahr  exista simetrie doar in 49% din cazuri

C.  Dupa schwindling si bahr   proportia devierilor la dreapta este mai mica

D. Dupa horn simetria este prezenta la 48% din subiecti

E. Dupa horn exista mai multi subiecti cu devieri la stanga
Raspuns a, b, d

1635. 
      Care dintre următoarele enunţuri legate de salivă sunt adevarate?
      

A. Hiposialia duce la un prognostic rezervat din cauza retenţiei deficitare,stomatitei candidozice şi leziunilor traumatice

B. Hipersialia influenţează pozitiv retenţia

C. Xerostomia are influenţe negative asupra protezării

D. Saliva groasă – vascoasă reduce retenţia

E. Cantitatea de salivă este de 700 – 1500 ml / zi
R: a,c,e.

1636. 
      Anatomia zonei retromilohioidiene cuprinde:
      

A. Muschiul palato – glos

B. Muschiul digastric

C. Muschiul milohioidian

D. Muschiul constrictor superior al faringelui

E. Ligamentul pterigo-mandibular
R: a,c,d,e.

1637. 
      În spaţiul lingual lateral se evaluează:
      

A. Ligamentul pterigomandibular

B. Aspectul liniei oblice interne şi distanţa sa faţă de muchia crestei

C. Muschiul maseter

D. Aspectul glandei sublinguale şi raportul său cu creasta

E. Mobilitatea funcţională a planşeului
R: b,d,e.

1638. 
      Pentru modelarea marginală a spaţiului vestibular labial se invita pacientul să:
      

A. Mimeze dispretul coborand comisurile bucale

B. Surâdă forţat

C. Deschida moderat gura

D. Tragă buza inferioara in jos şi înainte

E. Fluiere şi să sugă degetele medicului
R: a,d,e.

1639. 
      Care dintre urmatoarele afirmaţii caracterizează zonele vestibulare laterale, punga lui Fish:
      

A. Fundul de sac vestibular al acestei zone este mai larg

B. Fibrele buccinatorului sunt paralele cu marginea protezei

C. Lăţimea zonei corticale laterale se apreciază cu gura larg deschisă

D. Zona corticală laterală suportă bine forţele ocluzale verticale, fiind o zonă de sprijin primară

E. Buccinatorul nu impiedică extinderea protezei vestibular de linia oblica externă
R: a,b,d,e.

1640. 
      Precizaţi care din urmatoarele situaţii sunt favorabile protezării:
      

A. Tuberculul piriform convex

B. Fibrele muschiului temporal se insera în regiunea distală a tuberculului piriform, asigurând substratului osos un stimul funcţional

C. Fibre ale maseterului pot ajunge în vecinătatea vestibulară a tuberculului piriform

D. Tubercul piriform mobil în plan orizontal

E. Inserţia ligamentului pterigo – mandibular avansează şi conferă tuberculului piriform o direcţie din ce în ce mai vertical
R: a,b.

1641. 
      *Care dintre urmatoarele aspect ale mucoasei fixe sunt pozitive în protezare:
      

A. Mucoasa subţire cu rezilienţă scăzută cu o keratinizare deficitară, sensibilă la palpare

B. Mucoasa hipertrofică cu aspect hiperemic, iritat , îngroşat

C. Mucoasa cu rezilienţă foarte mare

D. Mucoasa fixă de clasa I, de culoare roz, bine vascularizată cu rezilienţa medie de grosime uniformă ( 1 – 2 mm)

E. Hipertrofia generalizată a mucoasei fixe
R: d.

1642. 
      *Bolta palatină: care din urmatoarele situaţii sunt favorabile protezării:
      

A. Bolta plată şi creste reziduale neretentive

B. Bolta palatină rotunjită sau in U

C. Bolta palatină în V (ogivală)

D. Sutura intermaxilară prezintă un relief sensibil la presiune

E. Torusul palatin intersectează linia de reflexie a vălului palatin
R: b.

1643. 
      Examenul clinic al tuberozitatilor maxilare - semne pozitive, favorabile protezării:
      

A. Ambele tuberozităţi sunt retentive vestibular şi distal

B. Tuberozitate maxilară, bine reprezentată cu versante neutre şi paralele între ele

C. Tuberozitate maxilară procidentă cu un spaţiu mai mic de 4 mm.

D. Tuberozitate procidentă fibroasă cu mobilitate în plan orizontal

E. Polul Intre polul caudal al tuberozitatii si creasta reziduala antagonista trebuie sa existe un spatiu protetic > 4 mm
R: b,e.

1644. 
      Examinarea cliniă a crestei alveolare reziduale maxilare urmareşte:
      

A. Înalţime

B. Lăţime (lată, îngustă, medie)

C. Forma : U, V, semielipsă, pentagon, asimetrică

D. Densitatea osoasă

E. Evaluarea torusului maxilar
R: a,b,c.

1645. 
      La examinarea articulaţiei temporo - mandibulare ( ATM ) se monitorizează:
      

A. Amplitudinea mişcării de deschidere a gurii

B. Relaţiile ocluzale

C. Proportionalitatea etajelor feţei

D. Excursiile condiliene

E. Direcţia traiectului de deschidere/ închidere a cavităţii bucale
R: a,d,e.

1646. 
      Muschiul temporal posedă trei fascicule cu funcţionalitate diferită, care se palpează independent, după cum urmeaza:
      

A. Fasciculul anterior, cu fibre predominant verticale, se examinează deasupra arcadei zigomatice, anterior de ATM

B. Fasciculul mijlociu cu fibre orizontale se palpează sub arcada zigomatică

C. Fasciculul posterior, cu fibre orizontale se investigheaza deasupra şi posterior de pavilionul urechii

D. Fasciculul anterior se palpeaza posterior de ATM

E. Fasciculul mijlociu, cu fibre oblice, se palpează deasupra arcadei zigomatice şi a ATM
R: a,c,e.

1647. 
      Adaptarea poziției de postură poate fi verificată prin:
      

A. Pronunțarea fonemei S

B. Raport de egalitate între distanța dintre fanta labială şi unghiul extern al ochiului şi distanța dintre punctul subnazal si gnation

C. Pronunțarea fonemei M

D. Dacăexistă un raport de 5/3 între dimensiunea etajului inferior al feței când cavitatea bucală este larg deschisăși când mandibulaeste în poziție de postură (compasul proporției de aur)

E. Deglutiție

R: b,c,d,e.

1648. 
      Pacienții cu proteze incorecte, cu o DVO exagerată se caracterizeaza prin:
      

A. Armonie facială prezentă

B. Tulburări de fonație ( la pronunția bilabialelor m, p, b si labiodentalelor f,v)

C. Buzele se ating cu ușurința

D. Dificultăți masticatorii și de deglutiție

E. Apariția oboselii și a spasmului mușchilor ridicători ai mandibulei
R: b,d,e.

1649. 
      Zona de închidere marginală distală: care sunt enunțurile adevărate?
      

A. Zona de închidere marginală distală este reprezentată numai de zona vibratorie

B. Linia vibratorie a vălului palatin este dispusă ușor posterior de joncțiunea anatomica palat dur, palat moale

C. Poziția vălului palatin clasa I House nu este favorabilă retenției

D. Poziția vălului clasa II House este favorabilă realizării unei bune închideri marginale

E. Zona vibratorie este pusă in evidență prin manevra Valsalva
R: b,e.

1650. 
      Care din următoarele grupe fac parte din clasificarea lui R. MERCIER privind crestele reziduale mandibulare?
      

A. Grupa I - Creastă normalăsi sănătoasa, dar cu frenurile inserate aproape de muchia crestei

B. Grupa II - Creastă rotinjită, nedureroasă la presiunile masticatorii

C. Grupa III - Creastă reziduală resorbită total

D. Grupa IV - Resorbția interesează și o parte a osului bazal ( creastă negativă)

E. Grupa V - Creastă reziduală resorbită total
R: a,c,d.

1651. 
      Care din următoarele grupe fac parte din clasificarea lui A.Mersel?
      

A. Grupa 1 – creste mult resorbite (0,5 mm) cu inserţie înaltă a frenurilor, limba hipertrofică

B. Grupa 2 – creastă destul de atrofiată (5 mm), inserţie joasă a frenurilor, limbă normală

C. Grupa 3 – creste medii la pacienţi cu stare generală bună, fără parafuncţii

D. Grupa 4 – creste cu înălţime între 5 şi 10 mm

E. Grupa 5 – creste reziduale cu înălţimea de 3-4 mm cu parafuncţii
R: a,b,d

1652. 
      *Care din următoarele clase fac parte din clasificarea lui D.A. ATWOOD, privind gradul de resorbţie a suportului osos mandibular?
      

A. Clasa i – creastă reziduală surprinsă imediat postextracţional

B. Clasa a ii-a – proces alveloar înainte de extracţia dinţilor

C. Clasa a iii-a – creasta reziduală cu o valoare protetică scăzută caracterizată printr-o înălţime redusă şi o muchie “în lamă de cuţit”

D. Clasa a iv-a – creastă reziduală puţin resorbită

E. Clasa a v-a – creastă aplatizată prin resorbţia muchiei dar cu păstrarea unui contur rotunjit
R: e

1653. 
      Care dintre următoarele enunţuri sunt adevărate la examinarea spaţiului vestibular lateral?
      

A. Mucoasa este subţire şi săracă în ţesut submucos în dreptul crestei zigomato- alveolare influenţând pozitiv închiderea marginală

B. Adâncimea spaţiului vestibular lateral este dictată de gradul de resorbţie al crestei reziduale

C. Lăţimea spaţiului este condiţionată de fibrele musculare orizontale ale buccinatorului şi de morfologia versantului vestibular al crestei reziduale

D. Fibrele orizontale ale buccinatorului permit realizarea unor margini protetice subţiri

E. Frenul lateral poate fi pus în evidenţă prin îndepărtarea obrazului în direcţie orizontală
R: b,c,e,

1654. 
      Examenul clinic al spaţiului retrozigomatic relevă următoarele situaţii:
      

A. Adâncimea reală a spaţiului retrozigomatic se observă cel mai bine la examinarea cu gura larg deschisă

B. Fundul vestibulului este format din inserţia superioară a muşchiului buccinator, ţesut conjunctiv lax şi mucoasa fundului de sac

C. Lăţimea minimă a spaţiului este evidenţiată în momentul când pacientul deplasează mandibula de parte opusă celei examinate

D. Modelarea marginală a acestui spaţiu se face prin tracţiuni exercitate pe obraz

E. Lăţimea spaţiului retrozigomatic este condiţionată şi de fibre musculare încrucişate ale maseterului şi buccinatorului
R: b,c,e

1655. 
      Caracteristic pentru mucoasa pasiv-mobilă sunt următoarele:
      

A. Mucoasa pasiv-mobilă este reprezentată de o bandă de lăţime variabilă (1-3 mm)

B. Nu se regăseşte în zona de închidere distală

C. Mucoasa pasiv-mobilă este esenţială pentru realizarea închiderii marginale interne

D. Cu cât ea are o lăţime mai mică, cu atât retenţia protezei este mai favorabilă

E. Această mucoasă are o legătură fermă cu periostul
R: a,c

1656. 
      Dacă spaţiul protetic este insuficient la nivelul crestelor laterale sau al tuberozităţilor maxilare (sub 4 mm) se recomandă:
      

A. Modelarea chirurgicală preprotetică a câmpului

B. Subţierea bazelor protezelor

C. Decuparea acestor zone din proteză

D. Alegerea unor dinţi din porţelan

E. Utilizarea unor dinţi din acrilat
R: a,b,e

1657. 
      Care dintre următoarele enunţuri sunt adevărate?
      

A. Astmul bronşic influenţează capacitatea pacientului de se adapta la proteze

B. Hipertiroidismul determină stări de hiperexcitabilitaet, nemulţumire

C. Osteoartrita este mai frecvetă la bărbaţi

D. Hiperparatiroidismul favorizează halistereza provocând resobţii marcate ale crestelor reziduale

E. În cazul dermatozelor de tipul pemfigusului mucoasa bucală a pacientului devine extrem de sensibilă, dureroasă
R: b,d,e

1658. 
      Pacientul diabeic edentat totalse caracterizează prin:
      

A. Vindecarea mai dificilă a leziunilor de decubit

B. Fenomene de osteoporoză

C. Creasta alveolară reziduală nu se resoarbe accelerat

D. Se va utiliza o tehnică de amprentare cât mai precisă şi compresivă

E. Limba sensibilă şi mărită în volum
R: a, b,e

1659. 
      Care dintre următoarele enunţuri sunt adevărate:
      

A. În boala parkinson, lipsa de coordonare neuromusculară face dificilă modelarea marginală şi determinarea relaţiilor intermaxilare

B. Osteoporoza generalizată este mai frecventă la bărbaţi peste 40 de ani

C. Osteoartrita atm se caracterizează prin mişcări limitate şi dureroase ale mandibulei

D. În cazul acromegaliei nu este necesară o verificare periodică a protezei totale

E. Boala paget (osteita deformantă) produce o modificare continuă a structurilor de sprijin, în special a tuberozotăţilor maxilare
R: a,c,e,