Revista presei 17 ianuarie 2011 Cuprins

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE”

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA






REVISTA PRESEI

17 ianuarie 2011



Cuprins:

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMES-TISA
Alimentarea cu apa de la Gilau nu mai este un vis indepartat

Finalizarea programului SAMTID si implementarea proiectului pentru "Extinderea si modernizarea sistemului de apa si canalizare in judetele Salaj si Cluj" dau ...tonul unor noi investitii in domeniul infrastructurii de apa si canal, care se vor derula pana in anul 2020. Unul dintre cele mai importante obiective ale Companiei de Apa Somes Cluj, si in acelasi timp, un vis mai vechi al salajenilor si autoritatilor, "Alimentarea cu apa a judetului Salaj din sursa Gilau (Cluj)", va prinde contur dupa anul 2013. Pana atunci, insa, mai sunt de finalizat mari lucrari pentru modernizarea sistemului de apa si canalizare din intreg judetul.

Apa non-stop la robinetele consumatorilor din orase

Unul dintre proiectele mari derulate in judetele Salaj si Cluj a fost programul SAMTID, demarat in luna martie a anului 2005 si finalizat in decembrie 2007. Pentru Salaj, valoarea lucrarilor a insemnat 6,7 milioane de euro, suma din care: s-au reabilitat 63,2 km de retea si 1.500 de bransamente; s-au montat 3.658 de apometre noi, s-au construit 3 statii de repompare si o statie de pompare, s-au reabilitat opt rezervoare de inmagazinarea apei, s-au construit 6 statii automate de clorinare (dezinfectie) a apei, s-a amenajat un laborator de analize fizice si bacteriologice, conform normelor UE. "Odata finalizat acest program, dupa cum aprecia Marcel Zaharia, directorul Sucursalei Salaj a Companiei de Apa Somes Cluj, s-a imbunatatit calitatea apei in cele patru orase din judet, s-a trecut la un program de furnizarea apei 24 din 24 de ore, in toate orasele, a scazut numarul de defectiuni si de reclamatii, s-a asigurat contorizarea 100 la suta la toate scarile de bloc din cele patru orase si la casele particulare. Tinand cont de aceste aspecte, se poate trece fara nicio problema la incheierea de contracte de furnizarea apei la nivel de bransamente si cu consumatorii care locuiesc in spatii condominiale. In urma implementarii programului, pierderile din sistemul de alimentare cu apa din cele patru orase a scazut de la un procent mediu de 33,5 la suta, in 2009, la 27,3 la suta in 2010 peretelele exterioare. Procentul de pierderi inregistrate pe retelele exterioare de distributie nu afecteaza in niciun fel costurile individuale ale clinetilor care locuiesc la blocuri sau la casele particulare. Aceste pierderi nu se repartizeaza la consumatorii casnici sau agentii economici".

Modernizari ale sistemelor de apa si canalizare cu fonduri europene

Datorita faptului ca programul SAMTID a fost implementat cu succes, CAS a putut accesa, in continuare, fonduri europene (de coeziune al Uniunii Europene) prin Programul Operational Sectorial (POS) Mediu. Programul se deruleaza pe perioada 2008-2013 si are valoarea totala de peste 200 de milioane de euro in judetele Cluj si Salaj. Proiectul "Extindere si modernizare a sistemelor de apa si apa uzata in judetele Cluj si Salaj" este sustinut din fonduri nerambursabile de la UE-74 la suta, de la Guvernul Romaniei - 11,3 la suta, din contributie locala-1,9 la suta si prin credit al CAS, de la Banca Europeana de Investitii-12,8 la suta. In Zalau, conform proiectului, s-a prevazut reabilitarea si extinderea a 16,5 km de retele de apa, realizarea a sase statii de pompare noi, reabilitarea si extinderea a 20 km de retele de canalizare si reabilitarea statiei de epurare Zalau. In Simleu Silvaniei s-a prevazut reabilitarea si extinderea a 9,2 km de retele de apa, a 13,1 km de retele de canalizare, realizarea a trei statii noi de pompare a apei uzate, reabilitarea a patru statii de pompare si reabilitarea statiei de epurare Simleu Silvaniei. In Jibou s-a urmarit reabilitarea si extinderea a 7,1 km de retele de apa si 4,4 km de retea de canalizare, a unei statii de pompare a apei uzate, reabilitarea statiei de epurare. La Cehu Silvaniei s-a prevazut reabilitarea a 5 km de retea de apa, a 7,6 km de retea de canalizare, reabilitarea unei statii de pompe pentru apa uzata si realizarea unei statii noi, reabilitarea statiei de epurare din Cehu Silvaniei si inlocuirea a 11 km de retea de aductiune Salsig - Ulciug. Pentru orasele Simleu Silvaniei si Zalau va fi reabilitata statia de tratare de la Virsolt, iar pentru Cehu si Jibou va fi reabilitata sursa de apa, respectiv, puturile de apa de la Somes-Odorhei si de la Salsig. Tot prin acest program, orasele vor fi dotate cu echipamente si utilaje pentru intretinerea retelelor de canalizare. Marcel Zaharia a facut cunoscut faptul ca prima lucrare contractata a fost cea pentru Reabilitarea si extinderea retelelor de apa si canalizare din Zalau. Contractul a fost semnat in 30 octombrie 2008 si lucrarea s-a finalizat la 31 decembrie 2010, executant fiind OMS Ungaria KFT. La statia de epurare din Zalau lucrarile au demarat la 21 octombrie 2009 si vor fi finalizate pe 21 iulie 2012. Stadiul fizic al executiilor la data de 31 decembrie 2010 este de 20,46 la suta, iar executant este SC Dytras SA Spania. Pentru lucrarile la retelele de apa si canalizare din Simleu Silvaniei contractul s-a semnat la 25 noiembrie 2009, finalizarea lucrarilor fiind programata pe 20 aprilie anul acesta. Stadiul lucrarilor este de 99,2 la suta, executant a fost firma SC Kevieb KFT Ungaria. Tot in anul acesta, pe 16 noiembrie, vor fi finalizate, in executia firmei SC Hidroconstructia SA, lucrarile la retelele de apa si canalizare pentru orasele Jibou si Cehu Silvaniei. Contractele au fost semnate in 9 octombrie 2009, iar stadiul fizic al lucrarilor este de 83,98 la suta. Lucrarile de reabilitare a statiilor de epurare Simleu, Cehu si Jibou sunt in licitatie; s-au depus contestatii care sunt in curs de deliberare la instantele de judecata. Pentru lucrarile de reabilitare a statiei de la Virsolt licitatia a avut loc in 11 noiembrie 2010, iar contractul se va semna in prima parte a anului 2011. "La finalizarea acestor investitii vor fi asigurate conditii pentru imbunatatirea semnificativa a calitatii apei potabile furnizate consumatorilor si eliminarea celor mai mari dintre deficientele existente pe sistemul de canalizare si epurare. Pana la sfarsitul anului 2012 si in prima jumatate a lui 2013, dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare si la statia Virsolt, calitatea apei din Zalau si din Simleu se va imbunatati considerabil", amentionat directorul Sucursalei Salaj a CAS Cluj.

Se cauta fonduri pentru realizarea Aductiunii de apa de la Gilau

Pe langa investitiile din fonduri de coeziune, Compania de Apa Somes a inaintat Ministerului dezvoltarii regionale si turismului o documentatie pentru finantarea inlocuirii conductei de aductiune Varsolt - Zalau. Conducta existenta este din otel, are o vechime de peste 20 de ani si se inregistreaza pierderi de apa si, mai mult, din cauza materialului din care este executata, se depreciaza si calitatea apei. Exista posibilitatea finantarii in perioada imediat urmatoare de catre Guvernul Romaniei a acestei investitii vitale pentru municipiul Zalau, chiar si in perspectiva executarii aductiunii din sursa Gilau. Valoarea estimata a lucrarilor este de 5 milioane de euro. “Asadar, intr-un orizont de timp de cca 2 ani, dupa reabilitarea statiei de tratare Varsolt si a aductiunii, calitatea apei in municipiul Zalau se va imbunatati simtitor". Marcel Zaharia considera ca "viitorul investitiilor din domeniul infrastructurii apa-canal, pentru perioada 2013-2020 depinde de implementarea cu succes si a acestui program din cadrul POS Mediu. Master planul pentru dezvoltarea infrastructurii de apa si canal in judetele Salaj si Cluj, are o valoare totala de investitii de peste 700 de milioane de euro". Pentru prima etapa, 2008-2013 sunt alocate cele 200 de milioane de euro ale programului aflat in derulare, iar dupa 2013 vom beneficia de cele peste 500 de milioane de euro. Este foarte important ca operatorul de servicii de apa si canalizare- CAS, sa aiba o activitate eficienta, sustenabila, sa devina un operator solid si serios pe piata serviciilor de apa si canalizare din Romania. In cadrul proiectarii sistemelor de apa si canalizare s-a refacut studiul de fezabilitate al proiectului “Alimentarea cu apa potabila a judetului Salaj, din sursa Gilau, judetul Cluj”. In perioada urmatoare va fi analizata posibilitatea de finantare a acestui proiect, chiar inainte de 2013. Intre beneficiile acestei investitii pot fi incluse: imbunatatirea calitatii apei furnizate la consumator; asigurarea unei surse permanente de apa suficienta cu alternativa de alimentare./ Adela MURESAN (17 Ianuarie 2011) /Magazin Salajean

Cu complicitatea expertilor funciari, se construieste in zona inundabila a Sighetului

PERICOL IGNORAT. Inundaţiile de anul trecut înregistrate în Maramureş au readus în atenţie fragilitatea sistemelor de apărare împotriva inundaţiilor. Municipiul Sighetu Marmaţiei este aşezat ca o insulă între cursurile a trei râuri: la nord este mărginit de Tisa, la sud de Iza şi la est de Ronişoara. De-a lungul timpului, inundaţiile au afectat serios Sighetul, lucru care a dus la construirea unui sistem de apărare împotriva inundaţiilor în zonele aferente Izei şi Tisei. Primele lucrări au fost demarate înainte de 1918 de-a lungul Izei, amenajându-se şi nişte pinteni care să reducă spălarea malurilor. Aceste lucrări s-au dovedit a fi insuficiente. În timpul unor inundaţii catastrofale, ce au avut loc în anul 1933, apele răului Iza s-au revărsat şi au ajuns până aproape de zona centrală a Sighetului. În anul 1942, lucrările au fost reluate, construindu-se un dig pe malul drept al Izei, lung de 3 km. În 1964, a fost construit digul din zona râului Tisa, lung de 4 km. În  1991 s-a mai construit, pe malul stâng al Izei, în zona Valea Cufundoasă, un dig având lungimea de 2,1 km. În timpul lucrărilor la digurile de protecţie, s-au plantat şi salcâmi şi plopi care au fost o adevărată barieră naturală împotriva inundaţiilor, încetinind viteza de propagare a viiturilor. Pe malurile Izei şi Tisei erau zăvoaie care au fost defrişate, nemaiexistând nicio barieră naturală împotriva furiei apelor.

"Trebuie să refacem perdeaua de protecţie"

"Este nevoie urgent de refacerea perdelei de protecţie, acele zăvoaie care cândva mărgineau cursurile Izei şi Tisei. Cel mai bun sistem de apărare îl reprezintă vegetaţia lemnoasă. Lipsa acestuia a dus, în anul 2000, la fisurarea digului de pe malul drept al Izei şi puţin a lipsit ca apele să nu inunde Sighetul. Ideal ar fi ca între albiile majore şi cele minore a Izei şi Tisei să existe o perdea de protecţie vegetală. Spre deosebire de noi, ucrainenii au păstrat zăvoaiele şi sunt protejaţi în cazul inundaţiilor. Noi am cheltuit o mulţime de bani cu lucrări menite a ne proteja de inundaţii, dar tot suntem expuşi acestui pericol. Tăindu-se aceste perdele naturale de protecţie, am mărit şi mai tare acest pericol, lucru pe care îl putem constata la fiecare inundaţie", a spus prof. Iosif Bereş.

Problema digurilor

Din păcate, cu complicitatea unor experţi funciari, aceste "zone de protecţie" ajung în proprietate privată. Aşa se face că mulţi proprietari obţin uşor avizele pentru diverse construcţii în zonele inundabile. "Problema digurilor de apărare împotriva inundaţiilor în Sighet trebuie privită diferenţiat. În cazul Izei, trebuiesc amenajate ponduri (zone libere unde să nu existe nicio construcţie, infrastructuri - n.r.) unde, în caz de inundaţii, apele să se poată revărsa, protejându-se zonele locuite. O altă soluţie ar putea fi amenajarea unor canale care să preia din forţa viiturilor. În ceea ce priveşte digul din stânga Izei, acesta trebuie să aibă o înălţime mai mică decât cel din dreapta Izei. Dacă nu se va ţine cont de acest aspect, apa va trece peste digul din dreapta şi se va revărsa în zona Sighetului. În opinia mea, construirea digului din stânga Izei, în zona Valea Cufundoasă, nu a fost o soluţie prea bună. În cazul inundaţiilor, apa nu are unde deversa şi face prăpăd în aval. Şi aici există locuinţe construite în zona inundabilă, care la fiecare inundaţie sunt serios afectate", a spus T.I., expert în construcţii hidrotehnice.

Câmpu Negru, o zonă expusă

Cea mai expusă zonă rămâne cea din Câmpu Negru, stânga Izei, unde nu există niciun dig de apărare. Datorită reliefului, construcţia unui dig este foarte dificilă, fiind nevoie ca digul să aibă în jur de 5 m înălţime. Datorită acestui fapt şi digul din dreapta ar trebui supraînălţat ca apele să nu treacă peste el./Liviu ŞIMAN/infomm

Vezi cum arata zona Canalului Morii, modernizata

La jumatatea termenului de executie prevazut in autorizatia de construire, societatea Concefa a finalizat pavarea primei jumatati a strazii Andrei Saguna, pe marginea Canalului Morii. De asemenea, malurile Canalului au fost refacute, urmand ca in perioada urmatoare sa fie incheiate interventiile pentru pietonalizarea celei de a doua jumatati a strazii. Accesul auto pe strada Andrei Saguna este permis in prima jumatate a arterei, spre Piata Mihai Viteazu. Lucrarile ar fi trebuit incheiate in aceasta perioada, insa a fost necesara consolidarea subsolului locuintelor aflate pe malul Canalului Morii, lucrare neprevazuta initial. La un an de la demararea interventiilor, executantii contractati de Primarie (societatea sibiana Concefa) au amenajat trotuarele, albia si zidul de sprijin, au montat balustrada si, intre timp, au fost instalati si stalpii pentru iluminat. Primaria a demarat proiectul de reabilitare a zonei cuprinse intre Piata Mihai Viteazu si strada Regele Ferdinand in 2009, dar de abia la inceputul anului trecut a fost predat terenul catre Concefa pentru executie. Municipalitatea intentioneaza sa pastreze accesul auto pe un singur sens si sa amenajeze terase in zona. Proiectul ar urma sa fie extins si pe strada Arges, pe unde continua traseul Canalului Morii, dupa incheierea procesului dintre comerciantii de acolo si Primaria clujeana./ Alexandra Pacurar/Citynews.ro  

Devierea Somesului pentru noua pista se face in cinci ani

Administratia Bazinala de Apa Somes-Tisa a anuntat deja licitatia pentru devierea cursului Somesului Mic pentru a permite realizarea proiectului noii piste a Aeroportului International Cluj-Napoca. Investitia este estimata la 23 de milioane de euro, iar contractul va fi licitat la finalul lunii urmatoare. Un segment de 22 de kilometri va fi afectat de lucrarile de deviere a cursului raului Somes ce ar urma sa dureze in jur de cinci ani de zile. Reprezentantii ABAST au explicat pentru citynews.ro ca interventiile nu presupun niciun tip de lucrari de agrement, ci doar “amenajarea albiei, indiguire, ziduri de sprijin si consolidari de mal, pe Somesul Mic si pe afluenti”. “Achizitia contractului de lucrari pentru proiectare, verificare proiect si executare lucrari, va avea loc conform anuntului publicat, ofertantii incluzand si elaborarea proiectului tehnic in oferta. Dupa achizitia contractului se va elabora proiectul tehnic. Finalizarea acestor lucrari vine in sprijinul realizarii proiectului de extindere a Aeroportului International Cluj-Napoca, respectiv construirea unei noi piste”, au precizat oficialii ABAST. Valoarea contractului este estimata la peste 101 milioane de lei, adica in jur de 23 de milioane de euro. Comisia de licitatia va atribui contractul participantului care va propune oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic. In acest caz, cel mai greu vor cantari pretul si indeplinirea criteriilor de calitate pentru care se vor acorda cate 40 de puncte. In plus, se va mai puncta durata de elaborare a proiectului si executia, cu cate zece puncte. In prezent, societatea contractata de Consiliul Judetean (CJ) Cluj pentru realizarea exproprierilor pentru terenul noii piste de 3.500 de metri are dificultati in identificarea si contactarea proprietarilor. Intre timp, CJ planifica etapele licitatiei de executie care se va relua in acets an, dupa ce, in 2010, singurul ofertant care s-a prezentat la procedura initiala a fost refuzat de institutie de doua ori./ Alexandra Pacurar

Prognoza meteo – Maramures – Vreme calda si inchisa in judet
Prognoza meteorologica prevede pentru astazi, 16 ianuarie, vreme relativ calda, cu cer temporar noros. Temperaturile maxime se vor situa intre 4 si 8 grade Celsius, iar cele minime vor fi in usoara scadere, situandu-se intre -2 grade Celsius si 1 grad Celsius. Izolat se va semnala ceata. Debitele si nivelurile cursurilor de apa din bazinele hidrografice ale judetului nostru au fost in crestere. Nu au fost inregistrate probleme deosebite pe cursurile de ape. Hidrologii prognozeaza pentru urmatoarele 24 de ore debite si niveluri variabile pe principalele rauri. In cursul noptii, a plouat pe arii extinse, iar la munte precipitatiile au fost sub forma de lapovita si ninsoare. Cantitatea maxima de precipitatii s-a inregistrat la Bistra - 11,4 l/mp, dar valori apropiate s-au atins si in alte zone ale judetului (10,3 l/mp la Firiza; 9,8 l/mp la Ruscova si 9 l/mp, la Iezer). Temperaturile au fost cuprinse intre 3 grade Celsius (Ocna Sugatag si Cavnic) si 4 grade Celsius (Targu Lapus, Baia Mare si Sighetu Marmatiei). La munte si in zonele joase a fost prezenta ceata, care a fost asociata cu depunere de chiciura. / Ioana Osan/emaramures
Teme de mediu

Specialialistii au „desenat” stategia de mediu pentru noul PUG
O nouă dezbatere la capitolul mediu va fi lansată peste două săptămâni, după ce toate părţile vor formula în scris propuneri în urma ultimelor două întruniri, care au avut loc în 29 decembrie şi 13 ianuarie. Echipa care lucrează la actualizarea Planului Urbanistic General (PUG) şi specialiştii Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului (ARPM) au pus la punct, după două întâlniri de lucru, o serie de măsuri privind spaţiile verzi şi decontaminarea terenurilor industriale. Arhitectul-şef al municipiului Cluj-Napoca, Ligia Subţirică, a explicat că propunerile deja discutate se vor regăsi în noile reglementări de construire, aflate în curs de elaborare. “Am avut două întâlniri de lucru cu echipa PUG, cu specialiştii de mediu, dar şi cu alţi factori direct interesaţi, în cadrul cărora am discutat mai mult aspecte de mediu. Planşa de mediu este deja afişată şi poate fi consultată pe site-ul primăriei. Cei de la ARPM s-au declarat foarte mulţumiţi de evoluţia PUG şi au cerut soluţii pentru ca municipiul să atingă în 2013 normele europene privind spaţiul verde - 26 mp pe cap de locuitor. S-au făcut şi propuneri pentru crearea de noi parcuri şi construirea centurii de sud cu plantări masive de arbori”, a precizat arhitectul-şef Ligia Subţirică. Reprezentanţii ARPM au atras atenţia şi asupra necesităţii decontaminării zonelor în care s-au realizat activităţi industriale. “În cazul zonelor industriale prevăzute în noul PUG pentru construcţia de locuinţe sau de alte spaţii, ne-au cerut să prevedem obligativitatea decontaminării zonei înainte de avizarea construcţiei. Procedura de mediu este foarte strictă în aceste cazuri. Aici s-a luat în discuţie cine trebuie să facă această decontaminare - fostul utilizator sau actualul proprietar. La Cluj, din datele noastre, Terapia a realizat o astfel de decontaminare”, a menţionat Subţirică. Membrii echipei de lucru au adus în discuţie suprafeţele de spaţii verzi din municipiu, una dintre propunerile avansate fiind cea de “reabilitare” a zonei de sud a oraşului, unde s-au realizat ample extinderi imobiliare în ultimii ani. O parte dintre aceste suprafeţe ar trebui să redevină spaţii verzi de mai mari dimensiuni, de tipul livezilor. Propunerile de reglementare aflate în lucru pentru noul PUG vor avea în vedere zonele expuse pericolelor de alunecări de teren. Pe astfel de terenuri, cum ar fi cele din zone ca Lomb, Sfântu Gheorghe, Steluţa sau Dâmbul Rotund, vor exista restricţii şi se va încerca stoparea realizării de investiţii, potrivit proiectanţilor care elaborează noile regulamente. PUG va ţine cont şi de zonele supuse riscului de inundaţii. În următoarele săptămâni, la iniţiativa specialiştilor prezenţi la întâlnirea de joi, ar urma să aibă loc o altă reuniune de lucru, în care se va analiza în ce fel propunerile deja discutate se pot regăsi în noile reglementări de construire aflate în curs de elaborare. “Am stabilit ca toţi participanţii la grupul de lucru pe mediu să trimită observaţiile în scris, timp de două săptămâni. După aceea, vom stabili o nouă dată pentru o întâlnire. Încă nu am stabilit dacă va fi dezbatere publică sau întrunire de lucru. La prima dezbatere, cei de la Mediu s-au plâns că şi presa este prezentă, deşi e o întâlnire de lucru. Domnul viceprimar Moisin le-a explicat că primăria este o instituţie transparentă. A două întrunire s-a organizat în regim închis”, a mai explicat arhitectul-şef.
Centură verde şi spaţii verzi de-a lungul Someşului

Pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca, în continuarea variantei intermediare a noului PUG, a fost afişat studiul peisagistic teritorial care prezintă sensibilitatea naturii faţă de fondul construit şi care a fost făcut public în cadrul primei dezbateri de mediu de la finele anului trecut. Printre măsurile stipulate în studiul peisagistic aferent PUG-ului se află dezvoltarea sistemului verde de-a lungul Someşului şi a tuturor pârâurilor colectate de acesta, întrepătrunderea zonei verzi cu oraşul, amenajarea de grădini cu pomi fructiferi, crearea unei centuri verzi. Documentaţia mai conţine şi un traseu al recreării locale pe relaţia vest-est, de-a lungul Someşului. Luminiţa SILEA, Kristina REŞTEA/ Ziua de Cluj

Alte stiri

Infotrafic: trafic normal pe toate drumurile din judet
Conditii de trafic normal pe toate sectoarele de drumuri nationale si judetene din judetul Maramures. Carosabil curat, dar umed pe toate drumurile din judet, autoritatile anuntand faptul ca la primele ore ale zilei a fost semnalata ceata pe DJ 184 (Cavnic), respectiv pe DJ 109 F. Exista insa si zone unde a fost semnalata prezenta poleiului, cum ar fi pe DJ 184, in Pasul Roata si in zona partiilor de schi de la Cavnic. Ca urmare a acestui fapt, angajatii societatii care asigura intretinerea si viabilitatea drumurilor judetene au intervenit si imprastiat doua tone de material antiderapant pentru a preveni si combate poleiul de pe carosabil. In judet a plouat pe arii extinse, iar la munte precipitatiile au fost sub forma de lapovita si ninsoare. Cantitatea maximă de precipitatii inregistrata a avut valori de 11,4 l/mp la Bistra,10,3 l/mp la Firiza, 9,8 l/mp la Ruscova si 9 l/mp, la Iezer. Temperaturile inregistrate au fost de 3 grade Celsius la Ocna Sugatag si Cavnic, respectiv de 4 grade Celsius cu plus la Targu Lapus, Baia Mare si Sighetu Marmatiei. La munte si in zonele joase a fost prezenta ceata, care a fost asociata cu depunere de chiciura. “Prognoza meteo prevede pentru astazi vreme relativ calda, cu cer temporar noros. Temperaturile maxime vor fi cuprinse intre 4 si 8 grade Celsius, iar cele minime, in usoara scadere, intre -2 grade Celsius si 1 grad Celsius. Izolat se va semnala ceata. Debitele si nivelurile cursurilor de apa din bazinele hidrografice ale judetului nostru au fost in crestere. Nu au fost inregistrate probleme deosebite pe cursurile de ape”, concluzioneaza reprezentantii Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta.

Dragos Hojda/citynews
Carosabil curat, dar umed pe sectoarele de drumuri nationale si judetene
În Maramures traficul rutier se desfasoara, acum, pe sectoarele de drumuri nationale si judetene în conditii de trafic normal. Pe toate retelele de drumuri nationale si judetene din Maramures, carosabilul este curat, dar umed. A fost semnalata ceata, la primele orele ale zilei, pe DJ 184 (Cavnic), respectiv pe DJ 109 F. Temperaturile scazute au favorizat formarea poleiului pe DJ 184, in Pasul Roata si in zona partiilor de schi de la Cavnic.  Angajatii societatii care asigura intretinerea si viabilitatea drumurilor judetene au intervenit si imprastiat doua tone de material antidepant pentru a preveni si combate poleiul de pe carosabil. Ramân închise, pe perioada de iarna, drumurile judetean 109 F, pe relatia Cavnic-Strâmbu Baiut si tronsonul drumului judetean 183, pe relatia Izvoare-legatura cu DN18, în Pasul Gutâi. Au plouat pe arii extinse, iar la munte precipitatiile au fost sub forma de lapovita si ninsoare. Cantitatea maxima de precipitatii înregistrata au avut valorile de: 11,4 l/mp la Bistra; 10,3 l/mp la Firiza; 9,8 l/mp la Ruscova si  9 l/mp, la Iezer. Temperaturi: 3 grade Celsius la Ocna Sugatag si Cavnic, respectiv 4 grade Celsius la Târgu Lapus, Baia Mare si Sighetu Marmatiei. La munte si in zonele joase a fost prezenta ceata, care a fost asociata cu depunere de chiciura. Prognoza meteorologica prevede pentru astazi vreme relativ calda, cu cer temporar noros. Temperaturi maxime între 4 si 8 grade Celsius, iar cele minime, in usoara scadere, între
-2 grade Celsius  si 1 grad Celsius. Izolat se va semnala ceata. Debitele si nivelurile cursurilor de apa din bazinele hidrografice ale judetului nostru au fost in crestere. Nu au fost înregistrate probleme deosebite pe cursurile de ape. Hidrologii prognozeaza pentru urmatoarele 24 de ore debite si niveluri variabile pe principalele râuri. Dan Bucă   /ne-cenzurat
Teme internationale

In urma publicarii Raportului Comisiei prezidentiale americane despre accidentul din Golful Mexic, Partidul Verde atrage atentia asupra pericolului repetarii unei catastrofe asemanatoare in bazinul Marii Negre
Partidul Verde, membru al Verzilor Europeni, atrage atentia asupra posibilitatii ca accidentul ecologic din Golful Mexic - cel mai grav din istorie de pâna acum - sa se repete în viitorul apropiat in bazinul Marii Negre. Catastrofa ecologica din Golful Mexic a fost provocata de scufundarea platformei Deepwater Horizon în aprilie, la 80 de kilometri de coastele americane. Pata de petrol a provocat moartea a 11 persoane si a afectat grav ecosistemul. Acest accident reprezinta o tragedie majora pentru mediu, un exemplu din care trebuie sa învatam imperativul evitarii unei astfel de catastrofe.
Recent, o comisie de experti numita de presedintia americana a realizat un studiu pe marginea acestui subiect. Comisia a anchetat explozia care a avut loc în Aprilie 2010, pe Platforma Deepwater Horizon, exploatata de grupul petrolier britanic British Petroleum, si la putul Macondo, care se afla la 1.500 de metri sub apa. Potrivit raportului dat ieri publicitatii, accidentul din Golful Mexic se poate repeta oricând si oriunde. Din cauza unor erori de gestionare "sistemice" a rezultat o catastrofa ecologica care trebuie sa fie ultima pentru a asigura protejarea mediului marin.  Conform rezultatelor raportului, acest accident ecologic grav se poate repeta daca nu sunt introduse schimbari majore în sistem. Concluziile sunt îngrijoratoare: Accidentul care a provocat moartea a 11 persoane si deversarea, timp de trei luni, a peste patru milioane de barili de petrol în Golful Mexic, se poate repeta daca nu sunt luate masuri. Potrivit raportului, explozia a fost cauzata de "mai multe erori si omisiuni individuale din partea BP, Halliburton si Transocean, iar regulatorii din cadrul Guvernului nu aveau autoritatea, resursele si expertiza tehnica necesare sa le împiedice". Cauzele principale ale catastrofei ecologice sunt "sistemice", iar în absenta unei reforme de anvergura, atât în domeniul practicilor din sector, cât si în politicile guvernamentale, accidentul ar putea sa se repete oriunde în lume. Conform studiului, "fie ca au fost intentionate sau nu, multe dintre hotarârile luate de BP, Halliburton si Transocean, care au sporit riscul de explozie, au permis, în mod clar, acestor întreprinderi sa câstige mult timp (si bani)". Partidul Verde din România se pronunta pentru o politica mai dura în privinta forajului petrolier. Partidul Verde va propune Grupului Verzilor Europeni adoptarea unei rezolutii pe care sa o supuna votului Parlamentului European si atentiei Comisiei Europene, ca prin metodele specifice sa solicite guvernelor nationale si organismelor internationale sa oblige companiile de foraj petrolier sa ia de urgenta urmatoarele
masuri:

-         bugete mai mari pentru cercetarea stiintifica a problemelor de

foraj petrolier.

-         bugete mai mari pentru retehnologizarea sau modernizarea

utilajelor destinate forajului în larg

-         cresterea responsabilitatilor companiilor de foraj petrolier

pentru daune: sanctiuni care sa mearga pâna la închiderea acelor companii de foraj petrolier din a caror vina se produc asemenea accidente

-         amenzi si penalitati mai mari pentru lipsa de investitii în

retehnologizare
Partidul Verde se arata îngrijorat de inconstienta marilor companii petroliere care în scopul maximizarii profitului pot aduce prejudicii catastrofale mediului si atenteaza la viata oamenilor.

Scris de Biroul de presa al Partidului Verde   /ne-cenzurat