Partea teoretica 1 Consideratii privind anatomia

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 65.34 Kb.
tarix30.10.2017
ölçüsü65.34 Kb.



Partea teoretica

1 Consideratii privind anatomia ~i fiziologia pielii

Organul cutanat reprezinta inveli§ul exterior al corpului, de natura membranoasa conjunctivo-epiteliala, care la nivelul cavitatilor naturale se continua cu semimucoasele §i mucoasele. in plus, in alcatuirea organului cutanat intra §i anexele pielii (glande, fanere), mu§chii proprii, vase de sange §i nervi.

1.1 Structura macroscopica a pielii

La un adult, pielea are suprafata cuprinsa intre 1,5 §i 1,8 m2 §i are 0 greutate de 1115 din greutatea corpului. Grosimea pielii este diferita in functie de:

- sex: e~te mai subtire la femei decat la barbati;

- varsta: este mai subtire la copii §i batrani;

- rasa: este mai subtire la rasa alba;

- regiune anatomica: este mai groasa pe palme §i plante (5 mm) §i

foarte subtire pe pleoape §i preput (0,2 mm).

Culoarea pielii este d~ta de:

cantitatea de pigment melanic §i distributia acestuia in melanosomi, fapt dat §i de fenotipul rasial;

- cantitatea de caroten §i alte substante colorante;

- gradul de dispersie a luminii prin epidermal keratinizat;

- grosimea §i dispozitia stratului de keratina;

5


- vascularizatia ~i cantitatea de hemoglobina redusa ~i de oxigen de la nivelul dermului superficial.

Pe suprafata pielii se pot observa numeroase ~anturi, mai adanci sau mai fine, care insa lipsesc la nivelul pavilioanelor urechii ~i in jurul unghiilor, unde pielea are un aspect neted ~i lucios. Tn rest pielea este strabatuta de 0 serie de ~anturi fine, superficiale, care se intretaie ~i realizeaza cadrilajul normal al pielii cu aspect romboidal. La nivelul marilor articulatii ~i in zonele de flexie se remarca ~anturi mai adanci numite pliuri sau cute (inghino-crurale, interfesiere, submamare). 0 serie de ~anturi paralele, curbe, juxtapuse se pot remarca la nivelul palmelor ~i plantelor. Ele delimiteaza mici proeminente, numite creste papilare, al caror aranjament este determinat genetic ~i poarta numele , de dermatoglife.

Pe suprafata pielii se afla ~i orificiile de deschidere a glandelor sudoripare ~i a formatiunilor pilo-sebacee, care poarta numele de pori. Porii sunt vizibili cu ochiul liber, in cazul in care prezinta orificiile de deschidere a formatiunilor pilo-sebacee, dar nu sunt vizibile decat cu ajutorul unei lupe, cand corespund orificiilor de deschidere a glandelor sudoripare.

Tot pe suprafata pielii se pot observa fire de par de diverse dimensiuni, grosimi, culori ~i densitati, in functie de varsta, sex, rasa ~i regiune anatomica. La om, sistemul pilar se Iimiteaza doar la anumite zone segmentare, caci el ~i-a pierdut importanta ca inveli~ protector, datorita utilizarii vestimentatiei ~i a perfectionarii sistemului de termoreglare. Ca urmare, pielea umana este de doua feluri, din punct de vedere al pilozitatii:

- - pielea' glabra, acoperite cu peri rari, putin dezvoltati sau rudimentara; este lipsita complet de foliculi pilo~i; este pielea palmelor ~i plantelor;

- pielea paroasa, la nivelul scalpului, sprancenelor, genelor ~i regiunilor axilare, genitale ~i, la barbati, la nivelul fetei (barba, mustata).

Pielea complet glabra este lipsita ~i de glandele asebacee ~i prezinta in derm organe de simt incapsulate, in timp ce pielea paroasa contine glande sebacee, dar este lipsita de organe de simt incapsulate.

6

1.2 Structura microscopica a pielii
Pielea este alcatuita, de la exterior spre interior, din: - epiderm,

- derm ~i

- hipoderm.
Figura 1 - Structura microscopica a pielii




Small blood vessels
Dermis

Sweat gland Nerve Receptors
1.2.1 Epidermul

Oil gland
Artery
Vein
Smooth muscle
Adipose tissue


Epidermul este un epiteliu pavimentos pluristratificat, alcatuit In principal din keratinocite, celule care sintetizeaza keratina cu rol de sustinere l?i protectie. Alaturi de acestea sunt prezente dendrocitele, reprezentate de melanocite, celule Langerhans, celule Merkel l?i celule dendritice nedeterminate.
7





Figura 2 - Structura epidermului

Dead cells-

of epidermis I ~.::;.:~~

"~1;3f:~~2,~0 ... ;:~;


~~~.'. ~.,.l. - .. ~ .. -' .. "\ .. ~~

~ ~-{, ... :_,'~'~.

- .'
3.

". '4;;,J<'/: ..

. .. •. :- ~X]:' ; ,r


~: .- ..... :- .... "

,~

.~'

2lIJ

~

:':.~

~

Living cells __ I 6..

of epidermis .r»



d



Keratinocyte containing melanin

--'o,;,J

,.u:i;,'!.



o

Melanocyte containing melanin granules


~~ -:;J

, Jj

%.'.~ ,.,. • .',{~ •. ~.~".,. /~ Dividing keratinocyte

;) : iJ· it~ ~ (basal cell)

: .. ·01; . :i'f., :-..~--- Basement membrane



. - ... .. .

,.;il • ,,{3 •


-""

•. '" 1·-;-...h

.'"' ~

. .

Blood vessel

Keratinocitele sunt dispuse in mai multe straturi, care sunt urmatoarele, din profunzime spre suprafata:

Stratul bazal, sau germinativ, consta intr-un singur rand de keratinocite cilindrice, voJuminoase, cu axul mare perpendicular pe membrana bazala, pe care sunt dispuse in palisada. La acest nivel, keratinocitele se numesc keratinobla§ti §i au 0 bogata activitate mitotica, germinativa. Citoplasma lor este intens bazofila, iar nucleul este voluminos §i hipercrom. in citoplasma se afla keratina, 0 proteina fibroasa dispusa sub forma unor filamente cu structura elicoidala, numite tonofilamente care se orienteaza paralel cu axuJ mare al celulei, pe care 0 traverseaza de la un pol la altul, fixandu-se cu ambele capete pe ramificarile in forma de disc ale membranei celulare. Aceste densificari de numesc desmozomi §i au rol in realizarea conexiunilor intercelulare, intalnindu-se la punctele de contact intim-dintre celulele epiteliale. Printre celulele bazale se gasesc, dispuse neregulat, celule dendritice.

8

1

O

J


Stratul spinos, sau malpighian, sau corpul mucos consta in 6-20 de randuri de keratinocite ~i reprezinta peste 50 % din grosimea epidermului.
Coeziunea intercelulara este realizata prin intermediul desmozomilor.
Stratul granulos (Langerhans) consta in 5-6 randuri de celule romboidale, cu axul mare paralel cu suprafata pielii. Keratinocitele de la acest nivel au nuclei picnotici ~i organite celulare care se degradeaza ~i dispar progresiv. Citoplasma contine granule de keratohialina ~i numeroase tonofilamente.
Stratul lucidum este mai evident la nivelul palmelor ~i plantelor ~i consta in 2-3 randuri de celule turtite cu nuclei picnotici sau absenti ~i fara organite celulare. S-au descris trei portiuni ale stratului lucidum: portiunea infrabazala sau preeleidinica, portiunea bazala sau eleidinica §i porf;iunea suprabazala sau posteleidinica
Stratul cornos este alcatuit din 4-10 randuri de keratinocite numite cornocite, turtite, orizontale, fara nucleu ~i organite celulare. Keratinizarea este completa, tonofilamentele fiind cimentate prin intermediul keratohialinei ~i inlocuind citoplasma. Partea, cea mai superficiala a stratului cornos - stratul disjunct - este formata din celule care se pot desprinde la cele mai mici traumatisme. Cornocitele i~i pastraaza rezistenta, dar forta de coeziune slabe~te progresiv ~i se produce descuamarea, proces care asigura reinnoirea fiziologica a epidermului.
". ...

,;/



."'':;'~''
-'

9

Figura 3 Procesul de descuamare

1.2.2 Dermul

Urmatorul component al pielii, situat imediat sub epiderm, este un tesut conjunctiv dispus in doua zone:

- zona superficiala sau corpul papil~r, se afla chiar sub jonctiunea dermoepidermica ~i reprezinta 1/5 din grosimea dermului;

- dermul propriu-zis sau corionul, care cuprinde 4/5 din grosimea dermu!ui.

Grosimea dermului difera in functie de regiunea anatomica (este mai mare pe toracele posterior, palma ~i plante ~i foarte redusa la niveluf. pleoapelor ~i preputului) ~i in functie de varsta (scade pe masura inaintarii ip varsta).

in structura dermului intra 0 componenta fibrilara,formata dintr-o tripla retea de fibre (de colagen, elastica ~i de reticulina), 0 componenta celulara ~i substanta fundamentala (matricea).

Componenta celulara consta in celulele autohtone, proprii dermului (fibrobla~ti, histociti, mastociti) ~i celule migratorii, provenite din alte tesuturi, in special sanguine (Iimfocite, monocite, plasmocite).

Constituentii dermici majoritari sunt fibrele ~i substanta fundamentala, celulele fiind insa cele care asigura biosinteza ~i intinerirea continua a structurii fibrilare ~i a matricei.

La nivelul dermului exists 0 bogata retea vasculara reprezentata de plexul dermic profund, plexul subpapilar ~i plexul papilar. Totodata, in drum se afla numeroase terminatii libere ~i filtre simpatice cu actiune vasomotorie ~i secretorie.

1.2.3 Hipodermul

Hipodermul este un tesut fibro-adipos situat deasupra aponevrozelor, cu grosime ce difera in functie de regiunea anatomies (este bine reprezentat pe fase ~i abdomen ~i sarac presternal ~i pe piramida nazala), varst~, sex, rasa, echilibru endocrin ~i starea de nutritie a individului.

10

Dostları ilə paylaş:
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə