Omânia Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

Infrastructura de cercetare – Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară

Institute şi Centre de Cercetare


Institutul de Ştiinţele Vieţii


Centrul de Cercetări pentru Biodiversitate


Institutul de Cercetări Horticole Avansate al Transilvaniei


CUPRINS

EAP 2

C.1.1. Cultura Plantelor 12

C.1.1. Cultura Plantelor 12

C.1.2. Sisteme Minime şi Tehnologii Agricole Durabile 20

C.1.2. Sisteme Minime şi tehnologii Agricole Durabile 20

C.1.3. Centrul de Cercetări Avansate pentru Asigurarea Calităţii Vieţii şi Protecţiei Mediului Înconjurător 31

C.1.3. Centrul de Cercetări Avansate pentru Asigurarea Calităţii Vieţii şi Protecţiei Mediului Înconjurător 31

L.1.1. Ştiinţe biologice aplicate 41

L.1.1. Ştiinţe biologice aplicate 41

L.1.2. Optimizarea și dezvoltarea tehnologiilor durabile în cultura plantelor 48

L.1.2. Optimizarea și dezvoltarea tehnologiilor durabile în cultura plantelor 48

L.1.3. Controlul fertilităţii solurilor şi monitorizarea agroecosistemelor 56

L.1.3. Controlul fertilităţii solurilor şi monitorizarea agroecosistemelor 56

L.1.4. Laborator de Controlul Calităţii Mediului Înconjurător şi Protecţia Plantelor 65

L.1.4. Laborator de Controlul Calităţii Mediului Înconjurător şi Protecţia Plantelor 65

C.2.1. Centrul de cercetări pentru biotehnologii agricole 79

C.2.1. Centrul de cercetări pentru biotehnologii agricole 79

C.2.2. Centrul de Cercetări Horticole al Transilvaniei 89

C.2.2. Centrul de Cercetări Horticole al Transilvaniei 89

L.2.1. Laborator Naţional de Referinţă pentru Evaluarea şi Certificarea Conformităţii Produselor de Origine Vegetală care conţin Organisme Modificate Genetic 95

L.2.1. Laborator Naţional de Referinţă pentru Evaluarea şi Certificarea Conformităţii Produselor de Origine Vegetală care conţin Organisme Modificate Genetic 95

L.2.2. Genetica şi ameliorarea plantelor horticole şi silvice 101

L.2.2. Genetica şi ameliorarea plantelor horticole şi silvice 101

L.2.3. Administrarea Afacerilor şi Dezvoltare Rurală 109

L.2.3. Administrarea Afacerilor şi Dezvoltare Rurală 109

L.2.4. Proiectarea şi amenajarea peisajului utilizând concepte sustenabile 116

L.2.4. Proiectarea şi amenajarea peisajului utilizând concepte sustenabile 116

L.2.5. Laborator de cercetare Legumiculură 121

L.2.5. Laborator de cercetare Legumiculură 121

L.2.6. Laborator de cercetare pentru biodiversitate și bioconservare 125

L.2.6. Laborator de cercetare pentru biodiversitate și bioconservare 125

L.2.7. Îmbunătăţiri funciare, Măsurători terestre şi Ştiinţe exacte 130

L.2.7. Îmbunătăţiri funciare, Măsurători terestre şi Ştiinţe exacte 130

L.2.8. Managementul Integrat al Ecosistemelor Forestiere 136

L.2.8. Managementul Integrat al Ecosistemelor Forestiere 136

C.3.1. Centrul de Cercetare Avansată și extensie în Apicultură 145

C.3.1. Centrul de Cercetare Avansată și extensie în Apicultură 145

C.3.2. Centrul de Referinţă pentru Cercetare Avansată în Sericicultură şi Promovarea Producţiei de Mătase 151

C.3.2. Centrul de Referinţă pentru Cercetare Avansată în Sericicultură şi Promovarea Producţiei de Mătase 151

L.3.1. Laborator zonal de genotipizare a animalelor 155

L.3.1. Laborator zonal de genotipizare a animalelor 155

L.3.2. Laborator pentru certificarea şi crioconservarea germoplasmei animale 161

L.3.2. Laborator pentru certificarea şi crioconservarea germoplasmei animale 161

L.3.3. Laborator de cercetare şi controlul calităţii furajelor 167

L.3.3. Laborator de cercetare şi controlul calităţii furajelor 167

L.3.4. Laborator de cercetare în piscicultură 171

L.3.4. Laborator de cercetare în piscicultură 171

C.4.1. Centrul de Cercetare – Biotehnologii medical veterinare 176

C.4.1. Centrul de Cercetare – Biotehnologii medical veterinare 176

C.4.2. Patologie comparată şi experimentală 185

C.4.2. Patologie comparată şi experimentală 185

C.4.3. Supravegherea, diagnosticul şi controlul zoonozelor 197

C.4.3. Supravegherea, diagnosticul şi controlul zoonozelor 197

L.4.1. Tehnici fizico-chimice aplicate în analiza produselor de origine animală 226

L.4.1. Tehnici fizico-chimice aplicate în analiza produselor de origine animală 226

L.4.2. Laborator de cercetare. Diagnostic de laborator medical veterinar 231

L.4.2. Laborator de cercetare. Diagnostic de laborator medical veterinar 231

L.4.3. Producţii animaliere şi siguranţa alimentelor 241

L.4.3. Producţii animaliere şi siguranţa alimentelor 241

L.4.4. Laborator de farmacovigilenţă 252

L.4.4. Laborator de farmacovigilenţă 252

C.5.1. Centrul de Cercetare în Biochimie şi Biotehnologie Agroalimentară 263

C.5.2. Centrul de Cercetare privind calitatea şi siguranţa alimentului 281

C.5.2. Centrul de Cercetare privind calitatea şi siguranţa alimentului 281

L.5.1. Laboratorul de incercări pentru calitatea şi siguranţa alimentelor 288

L.5.1. Laboratorul de incercări pentru calitatea şi siguranţa alimentelor 288

L.5.2. Laborator de Cercetare Nutriţie Moleculară şi Proteomică 294

L.5.2. Laborator de Cercetare Nutriţie Moleculară şi Proteomică 294

PREFAȚĂ

Misiunea şi strategia USAMV Cluj-Napoca din ultimul deceniu au inclus ca principale priorităţi excelenţa în educaţie şi cercetare şi competitivitate la nivel naţional şi internaţional, considerate ca fiind condiţii obligatorii pentru a deveni o universitate antreprenorială conectată la mediul socio-economic. Prin performanţa de a fi inclusă, conform clasificării naţionale din 2011, între cele 12 universităţi cu "cercetare avansată şi educaţie", USAMV Cluj-Napoca a reuşit să îşi consolideze rolul de lider universitar în domenii şi arii de cercetare-inovare specifice Ştiinţelor vieţii (Agricultură - Horticultură – Silvicultură - Ingineria şi Protecţia mediului - Ştiinţa şi tehnologia alimentelor - Zootehnie şi Biotehnologii - Medicină veterinară), integrate în priorităţile ariei europene de cercetare (ERA), actuale şi viitoare (Orizont 2020).

Planul strategic si operaţional coordonat de prorectoratul cercetare-inovare în perioada 2008-2013 a inclus priorităţi şi obiective bazate pe analize sistematice de tip SWOT (de evaluare) și FORESIGHT (de previzionare). Structurarea sistemului CDI (cercetare-dezvoltare tehnologică si inovare) pe categorii de unităţi de cercetare (institute – centre - laboratoare) specifice unor arii tematice bine delimitate a fost iniţiată prin acreditarea la nivel naţional (CNCSIS) a centrelor de cercetare performante, între anii 2000-2005, continuată apoi prin iniţiative proprii ale conducerii universităţii, pe baza unor criterii aprobate de senat (în anul 2011) privind autorizarea centrelor si laboratoarelor de cercetare care derulează activităţi de cercetare fundamentală sau aplicată, inovare, consultanţă şi servicii tehnice, de transfer tehnologic în domeniul specific de Ştiinţele Vieţii precum şi în inginerie, tehnologie, economie, dezvoltare rurală,turism.

In perioada 2007-2010 universitatea a avut performante deosebit de importante prin proiecte de cercetare câştigate la nivel naţional (CEEX, Parteneriate - Idei PCE, proiecte doctorale TD, postdoctorale PD, tinere echipe TE), beneficiind de fonduri generoase care au permis dezvoltarea fără precedent a infrastructurii, a dotării laboratoarelor cu echipamente şi instalaţii staţii pilot, precum şi angajarea, pe durata determinată în cadrul echipelor de cercetare, a tinerilor cercetători (doctoranzi şi postdoctoranzi). Analiza SWOT efectuată cu ocazia evaluării internaţionale efectuate de European University Association (EUA, 2011) a reliefat această evoluţie ascendentă, reflectată printr-o creştere semnificativă a publicaţiilor cu recunoaştere internaţională ( reviste ISI şi BDI), a numărului citărilor şi a numărului cererilor de brevetare și omologare de noi soiuri.

Dinamica şi fluctuaţiile finanţărilor naţionale din ultimii ani au generat însă discordanţe între cele trei componente care asigura sustenabilitatea activităţilor CDI, şi anume infrastructura şi baza materială (1), resursele umane (2) si resursele financiare (3). In ultimii 2 ani, pe fondul reducerii fondurilor de cercetare-dezvoltare la nivel naţional, au fost diminuate semnificativ posibilităţile de angajare a tinerilor cercetători şi de susţinere a activităţilor curente din centre şi laboratoare, precum şi dificultăţi în procurarea de materiale consumabile şi mentenanţa echipamentelor. In acest context, universitatea susţine, din fonduri proprii, programe de cercetare interne de tip “Granturi de cercetare pentru tineri cercetători”, pentru stimularea publicării de articole ISI, “Cecuri de inovare” pentru stimularea colaborărilor cu mediul economic, precum şi un program specific de susţinere a unor domenii prioritare ale facultăţilor.

Au fost depuse eforturi deosebite pentru a menţine funcţionale cele două infrastructuri de tip “institut de cercetare” ale universităţii, cum sunt ”Institutul de Cercetări în Ştiinţele Vieţii” şi “Centru de Cercetare pentru Biodiversitate” precum şi noul “Institut de Cercetări Horticole Avansate al Transilvaniei”, care va fi inaugurat în curând.

Pentru a evalua sustenabilitatea activităţilor din institute, centre şi laboratoare, Consiliul Ştiinţific a efectuat în iunie 2012, vizite de monitorizare a infrastructurii şi activităţii din Centrele şi laboratoarele aferente fiecărei facultăţi, s-au efectuat analize SWOT specifice şi s-au făcut propuneri către Consiliul de Administraţie şi Senat pentru stimularea performanţei de cercetare şi a ofertei de servicii, menite sa aducă beneficii materiale, de prestigiu si de vizibilitate a realizărilor CDI din USAMV Cluj-Napoca.

De asemenea, Consiliul Ştiinţific a structurat şi încadrat temele de cercetare din universitate în domeniile prioritare şi ariile tematice ale cercetării europene (conform programelor Cadru 7), pentru a facilita integrarea colectivelor de cercetare din USAMV Cluj-Napoca în consorţii internaţionale.

In acest context, prezentul raport include o prezentare sintetică a infrastructurii de cercetare-inovare, a resurselor materiale şi umane din fiecare centru sau laborator de cercetare autorizat de USAMV Cluj-Napoca, din perioada 2008-2013. Raportul subliniază performanţele realizate de membrii acestor unităţi de cercetare, rezultate care sunt un preambul al strategiilor viitoare, pe termen mediu şi scurt, elaborate de fiecare centru sau laborator de cercetare pentru a asigura sustenabilitatea activităţilor de cercetare pe ariile de competenţă specifice.

Cooperarea internaţională bazată pe subiecte specifice de competenţă reprezintă un obiectiv strategic major al structurii de cercetare, inovare şi dezvoltare tehnologică din USAMV Cluj-Napoca, care vizează atât integrarea în platformele europene, cât şi dezvoltarea de proiecte comune în Europa şi în lume.

Raportul de faţă reprezintă astfel un punct de plecare în integrarea internaţională a universităţii noastre în consorţii CDI internaţionale, în proiectele europene viitoare, cum sunt Orizont 2020, programele Bridge (parteneriate public-privat) sau programele EIP (European Innovation Partnerships).