Outline of research on social inclusion in moldova

Figura 4.17. Calitatea vieţii sănătoase în Republica Moldova

Sursa: BNS şi OMS baza de date statistice 2009

Unul dintre principalii indicatori care caracterizează calitatea sănătăţii populaţiei în Republica Moldova este speranţa de viaţă la naştere care în anul 2008 a constituit în 69,4 ani, fiind de 73,2 ani pentru femei şi 65,6 ani pentru bărbaţi¹⁵⁵. Disparităţile speranţei de viaţă la naştere pe sexe continuă a fi puternic pronunţate, acest indicator fiind mai înalt cu pentru 7,6 ani femeii faţă de bărbaţi. De menţionat că începând cu anul 2000, indicatorul speranţei de viaţă la naştere în Republica Moldova este în creştere constantă, înregistrând o în anul 2008 diferenţă 1,8 ani. Cu toate acestea, comparativ cu statele UE 27 acest indicator rămâne a fi în continuare redus înregistrînd o diferenţă de 9,9 ani, dar mai ridicat cu circa 1,5 ani comparativ cu media statelor CSI¹⁵⁶.

Principalii factori care au determinat variaţia speranţei de viaţă la naştere în Republica Moldova a fost reducerea ratelor mortalităţii infantile şi mortalităţii copiilor până la vârsta de 5 ani (care exprimă indicele calităţii vieţii sănătoase a sub-populaţiilor respective). Anume din aceste considerente ONU, OMS, UE şi OECED consideră aceşti indicatori ca fiind primari în monitorizarea dinamicii excluziunii sociale în raport cu calitatea vieţii sănătoase. (Vezi Figura 4.17).

În anul 2007 Republica Moldova şi-a revizuit şi ajustat ţintele ODM la cadrul global. Începând cu anul 2008 în estimarea mortalităţii infantile sunt aplicate criteriile OMS de determinare a vitalităţii nou-născutului (cu masa corpului de la 500 grame şi de la a 22-a săptămâna de gestaţie). Aceste schimbări au generat variaţii ale ratei mortalităţii infantile care a sporit cu 0,4 p.p. faţă de anul 2007, reprezentând 12,2 copii decedaţi la 1000 de născuţi vii¹⁵⁷. Ca şi în ceilalţi ani, drept principale cauze de deces ale copiilor în vârstă sub 1 an predomină stările ce apar în perioada perinatală - 37,6%, malformaţiile congenitale, deformaţiile şi anomaliile cromozomiale – 32,1%, bolile aparatului respirator - 14,4%, accidentele, intoxicaţiile şi traumele - 7,4%¹⁵⁸. Toate acestea sugerează asupra necesităţii eficientizării mecanismului de îngrijire a gravidelor şi copiilor mici prin completarea componentei medicale cu ceea ai informării active femeilor privind modul sănătos de viaţă în perioada gestaţiei şi după.

În profil teritorial, mortalitatea infantilă este mai ridicată în mediul rural (12,7%) comparativ cu cel urban (11,2%), riscul fiind mai pronunţat în rândul băieţilor (12,7%) decât al fetelor (11,5%)¹⁵⁹. Din perspectivă regională, acest indicator fiind mai înalt în regiunile de Centru (13,4%) şi Nord (12,8%) ale ţării În municipiul Chişinău rata mortalităţii infantile este cu mult mai redusă (9,4%), datorită concentraţiei în capitală a infrastructurii medicale performante şi personalului specializat ce acordă asistenţă mamei şi copilului.

După introducerea metodologiei OMS în calcularea ratei mortalităţii copiilor cu vârsta de până la 5 ani, în anul 2008 aceasta a crescut cu 0,4 p.p. constituind 14,4 copii decedaţi la 1000 născuţi vii¹⁶⁰.În structura mortalităţii copiilor în vârsta de până la 5 ani, ca şi în structura mortalităţii infantile, prevalează afecţiunile în perioada perinatală (31,7%), malformaţiile congenitale (30,3%), bolile aparatului respirator (13,7%), leziunile traumatice şi otrăvirile (11,7%), iar rata bolilor infecţioase ca au o tendinţă de reducere şi reprezintă (3,4%). Cel mai ridicat nivel al acestui indicator a fost înregistrat în regiunea de Centrul (16,3%) şi de Nord (15%) a ţării. În Chişinău acest indicator a fost10,5%.

Drept efect al politicilor promovate pe parcursul în domeniul asistenţei sănătăţii mamei şi copilului (inclusiv asigurarea de stat a acestora), rata mortalităţii infantile s-a diminuat pe parcursul anilor 2000 – 2008 cu circa 34,9%¹⁶¹ iar cea a mortalităţii copiilor pînă la 5 ani cu circa 40%¹⁶². Cu toate acestea, comparativ cu ţările UE 27 aceşti indicatori în Republica Moldova în continuare rămân a fi mai înalţi de circa 2,5 -3 ori. (Vezi Figurile 4.18 şi 4.19.)