Outline of research on social inclusion in moldova

Sursa: SES 2009, PNUD CRB

Lipsa posibilităţilor de angajare în muncă conduce la faptul, că persoane tinere, cu studii şi instruite nu-şi pot găsi un loc de muncă datorită lipsei unei practici de muncă sau a ofertei limitate a locurilor disponibile pentru anumite specializări şi domenii.

După părăsirea sistemului educaţional şi până la primul loc de muncă (unde persoana a lucrat nu mai puţin de 3 luni), mai mult de jumătate din tineri (57%) nu aveau un loc de muncă şi î-l căutau activ^46. Doar 22% dintre tineri au avut un loc de muncă îndată după părăsirea sistemului educaţional. Mai bine de o pătrime au părăsit primul loc de muncă din cauza câştigurilor mici, iar 17,7% au plecat la muncă peste hotarele ţării. Sursa: “Intrarea tinerilor pe piaţa muncii”, Ancheta Forţei de Muncă, BNS, 2010. Cercetarea a fost efectuată în trimestrul II 2009, eşantionul a cuprins persoane cu vârsta de 15-34 ani.

Posibilităţile de angajare în muncă sunt reduse atât pentru persoane în vârstă aptă de muncă, instruite şi calificate, cât şi pentru tinerii care încă nu au obţinut abilităţile şi cunoştinţele necesare pentru a oferi o muncă calificată. Datele statisticii oficiale denotă că numărul persoanelor cu studii superioare, înregistrate ca şomeri la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă este în creştere, înregistrând 3,7 şi 4,6 mii în 2007 şi 2008, respectiv. Conform datelor AFM, BNS⁴⁷ în Republica Moldova 18,8% dintre şomerii înregistraţi sunt cu studii superioare, din grupul de vârstă 25-34 ani cu studii superioare sunt peste ¼.

Locurile de muncă puţin atractive şi salariile mici conduc la părăsirea acestora şi contribuie la intensificarea procesului migraţional. Persoane tinere şi instruite pleacă în căutarea unui loc de muncă, chiar şi necalificat, în afara ţării. În 2008 mai bine de 11% din tinerii de 15-24 ani din gospodăriile cercetate erau plecaţi peste hotare la lucru sau în căutare de lucru⁴⁸. Aceasta denotă că investiţiile în capitalul uman nu rezultă în dezvoltare, iar fluxul persoanelor apte de muncă şi instruite (inclusiv a tinerilor) în afara ţării, conduc, în consecinţă, la îmbătrânirea populaţiei. Coeficientul îmbătrânirii populaţiei la 1 ianuarie 2008 a constituit 13,7⁴⁹, în mediul rural fiind şi mai mare – 14,9%.