De menţionat, că comunităţile rurale ale municipiului Chişinău sunt printre cele mai sărace în acest context, toate 12 comunităţi se plasează în 20% dintre cele mai deprivate comunităţi. S-ar putea crede că comunităţile locale limitrofe capitalei ar beneficia de dezvoltarea economică a acesteia. Însă apropierea de capitală are şi anumite dezavantaje. Fiind un centru esenţial de absorbţie a investiţiilor, concentrare a forţelor de producţie, inclusiv a micului business, aceşti factori conduc la crearea unor tendinţe de descreştere a potenţialului economic în comunităţile respective. O mare parte din populaţia aptă de muncă a localităţilor din apropierea capitalei lucrează la înteprinderile din oraş, astfel lipsind bugetele locale de veniturile potenţiale, care ar putea fi direcţionate spre dezvoltarea infrastructurii social-economice, în acelaşi timp exercitînd presiuni esenţiale prin solicitarea alocaţiilor şi ajutoarelor din sursele acestora.
Indicele de deprivare multiplă IDAM demonstrează că există diferenţe mari în nivelele deprivării atît între raioane cît şi în cadul acestora (Figura 3.17).