Outline of research on social inclusion in moldova

Figura 4.8. Evoluţia ratei brute de înrolare în învăţămîntul preşcolar

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

În cadrul dimensiunii Dezvoltării Umane educaţia timpurie reprezintă pilonul primar pentru realizarea condiţiilor unei incluziuni eficiente în învăţământul general şi cel superior. Pe parcursul ultimilor ani, eforturile autorităţilor publice au fost orientate spre pentru îmbunătăţirea ratelor educaţiei preşcolare. Aceasta a presupus o serie de măsuri politice active¹²³ şi revizuirea şi ajustarea la cadrul global al ţintelor ODM în domeniul educaţiei.

Începând cu anul 2006, atât ratele brute, cât şi cele nete de cuprindere a copiilor cu vârste de 3-6 ani în învăţământul preşcolar au fost în creştere. Conform datelor BNS, în anul 2008 rata brută de cuprindere a copiilor în învăţământul preşcolar a constituit 74,4%, fiind în creştere cu 4,3 p.p. comparativ cu anul 2006 şi cu 30,3 p.p faţă în anul 2000.

Disparităţi semnificative ale ratelor de înrolare pe medii de reşedinţă persistă. Rata de înrolare în mediul urban a constituit 90,8%, fiind cu 25,6 p.p mai înaltă comparativ faţă de mediul rural -65,2% (Vezi Figura 4.8.) În aspect de gen, nu există discrepanţe mari în înrolarea la această treaptă de învăţământ rata înrolării fetiţelor cuprinse cu vârsta de 3-6 ani fiind de 73,8%, comparativ cu 74,9% pentru băieţii de aceeaşi vârstă.

În linii mari rata de cuprindere învăţământul preşcolar în Republica Moldova nu diferă faţă de media din ţările Europei de Sud Este şi CSI (peste 70%)¹²⁴, însă comparativ cu media ţărilor membre ale UE27 (peste 86,8%)¹²⁵, aceasta rămâne a fi scăzută.

Evoluţia ratelor de înrolare în învăţământul preşcolar pe parcursul ultimilor ani a fost mult influenţată de rata natalităţii care după o descreşte continuă începînd cu anul 1990, din 2003 a început uşor să crească. În ultimii 5 ani situaţia s-a stabilizat în jurul cifrei de 37-39 mii de copii. Această creştere uşoară poate afecta gradul de cuprindere a copiilor în instituţiile preşcolare, astfel în anul 2010 în Republica Moldova vor fi cu aproximativ 2500 copii cu vârsta de 5-6 ani mai mulţi decât în 2009. Un alt aspect care merită a fi în consideraţie rata natalităţii înaltă în mediul rural şi tendinţele migraţiei interne a familiilor tinere orientate spre mediul urban, în special spre Chişinău. Ceea ce pe termen mediu va genera o creştere a cererii pentru grădiniţele din municipiul Chişinău.¹²⁶.

Deja instituţiile preşcolare din municipiile Chişinău şi Bălţi sunt supraîncărcate, numărul mediu al copiilor în grupă fiind de 30, pe când normele în vigoare prevăd 20 de copii. De multe ori, singurele instituţii preşcolare unde mai sunt locuri sunt cele din cartierele mărginaşe sau în instituţiile cu condiţii precare care nu se bucură de popularitate, sau în grupele cu predare în limba rusă¹²⁷

Către sfârşitul anul 2008, în ţară funcţionau 1349 instituţii preşcolare, dintre care în mediul urban 23,4% şi în rural respectiv 76,6%¹²⁸. La 100 locuri în instituţiile preşcolare reveneau 77 copii, în mediul urban – 90 şi în mediul rural – 68 copii¹²⁹. Cu toate acestea există circa 270 localităţi fără instituţii preşcolare; baza tehnico-materială în majoritatea localităţilor rurale fiind deteriorată, iar asigurarea didactică insuficientă¹³⁰.

În general, rata brută de cuprindere cu educaţia preşcolară sporeşte pe măsura îmbunătăţirii nivelului de bunăstare al gospodăriei, de la 70,9% în cazul gospodăriilor cel mai puţin asigurate (Chintila I) până la 85,3% pentru gospodăriile cel mai bine asigurate (Chintila V) ¹³¹.

Cu toate că o mare parte de copiii de 6-7 ani sunt deja încadraţi în învăţământul preşcolar a crescut nesemnificativ în ultimii ani, constituind 41,8% în anul 2008, comparativ cu 36,8% în anul 2000. Gradul de cuprindere al copiilor de 6-7 ani în învăţământ, indiferent de nivelul la care studiază în anul 2008 a constituit 91,4%, reflectând iarăşi diferenţe pe medii de reşedinţă (102,5% în mediul urban faţă de 85,5% în mediul rural). Rata de înmatriculare în învăţământul primar a copiilor cuprinşi cu vârsta de 6-7 ani a constituit în anul 2008 - 49,3%, comparativ cu 54,4% în anul 2000¹³².

De menţionat că cu toate că pe parcursul ultimilor ani cu toate că la nivel guvernamental au fost întreprinse o serie de măsuri pentru de atragerea copiilor în sistemul de învăţământ, începînd cu anul 2000 numărul elevilor înmatriculaţi s-a redus continuu atingând în anul 2008 – 434,3 persoane. Comparativ cu anul 2005 numărul elevilor în învăţământul primar şi secundar obligatoriu s-a redus cu circa 16%, iar faţă de anul 2000 cu circa 34,3%.

Paralel cu micşorarea numărului de elevi se înregistrează şi o micşorare a ratei de cuprindere a copiilor în învăţământul obligatoriu. În anul 2008 rata brută de înmatriculare în învăţământul general obligatoriu a constituit 90,9%, comparativ cu 94,4% în anul 2005 şi 95,1% în anul 2002. În mediul rural aceasta este cu 10,1 p.p. mai mică faţă de mediul urban, reprezentând 87,% raportat la 97,6%. ¹³³. Această scădere în mare măsură este influenţată de reducerea atât reducerii ratei de cuprindere în învăţământul primar, cât şi a celei în învăţământul gimnazial. Astfel în anul 2008 rata brută de cuprindere în învăţământul primar a constituit 93,6%, reducându-se faţă de anul 2006 cu 3,1 p.p., iar comparativ cu în anul 2000 cu 5,8 p.p când aceasta reprezenta 99,4%. La fel şi rata de cuprinderea în învăţământul gimnazial, după o creştere de la 90,2% în anul 2000 până la 93% în anul 2005, aceasta a început să scadă începând cu anul 2006 şi a în anul 2008 atins 89,3%.(Vezi Figurile 4.9 şi 4.10)