Outline of research on social inclusion in moldova

Neparticiparea la educaţia obligatorie din diferite motive: neşcolarizare, abandon, absenteism plasează copiii în grupurile vulnerabile riscului excluziunii sociale. Cu toate că datele administrative în domeniu educaţiei reflectă o reducere semnificativă a numărului copiilor rămaşi în afara şcolii şi reducerea abandonului şcolar, în realitate aceşti factori persistă fiind modificat caracterul manifestării. Astfel chiar dacă numărul copiilor care nu frecventează defel şcoala este redus, numărul celor care frecventează rar şcoala este mare. O cercetare recenta¹⁴², realizata în cadrul a 128 localităţi rurale ale Republicii Moldova a demonstrat, că sunt frecvente cazuri când sub

presiunea scolii şi autoritarilor părinţii îşi trimit copiii din când în când la lecţii, pentru ca apoi sa continue a absenta. Principalele cauzele ale nefrecventării şcolii sunt: (i) neglijarea de către părinţi a educaţiei copiilor; (ii) părinţii sunt plecaţi la muncă şi neglijează educaţia copiilor; (iii) copiii nu au haine şi rechizite şi (vi) muncesc împreună cu părinţii. Situaţia diferă mult de la o localitate la alta. (Vezi Figura 4.11) Dacă în unele localităţi cota neşcolarizării este de 0 sau 1 copil pe şcoală, atunci în altele aceasta variază de la 6, 10, până la 15 copii care nu frecventează defel şcoala.