Outline of research on social inclusion in moldova

Sursa: SES 2009, PNUD CRB

Datele studiului sociologic „Educaţia de bază în Republica Moldova” realizat de către Institutul de Politici Publice în anul 2008 au reflectat că, cu toate că majoritatea părinţilor sunt mulţumiţi de calitatea educaţiei, aceştia o consideră ca fiind într-o măsură mai mică relevantă viitorului copiilor lor. Astfel, doar 24% dintre părinţi consideră că după absolvirea şcolii copiii sunt pregătiţi pentru viaţă independentă, 14% pentru a-şi urma studiile la un liceu, la o şcoală profesională şi 20% de a urma o universitate .În opinia părinţilor, calitatea educaţiei depinde, în primul rând, de calificarea cadrelor didactice (49,5% din respondenţi), asigurarea cu cadre didactice (14,4%), sănătatea copiilor (10,3%) şi mai puţin de starea fizică a şcolii (2,5%) sau plata pentru educaţie (1,4%).

Părinţii îşi subestimează rolul lor în îmbunătăţirea calităţii educaţiei obţinute de propriii copii. Doar 9,8% din părinţi a considerat că calitatea cunoştinţelor depinde anume de ei, pe 44,0% au afirmat că nivelul educaţiei depinde de înşişi copiii care trebuie să înveţe.

Cu toate că majoritatea populaţie apreciază calitatea cunoştinţelor ca fiind bună sau foarte bună, capacităţile acesteia de aplicare a cunoştinţelor sunt limitate. Conform datelor BNS, ponderea persoanelor care cunosc şi vorbesc o limbă străină în Republica Moldova reprezintă doar 7,4% din totalul gospodăriilor casnice, femeile constituind – 8,7%, iar bărbaţii – 5,2%. Există diferenţe destul de mari între medii de reşedinţă şi zone. În mediul urban această pondere fiind mai mare - 10,3% (în special oraşele mari -14%) faţă de mediul rural – 5,1%. Cea mai înaltă cotă este în municipiul Chişinău – 13,9%, iar cea mai mică în regiunile Centru şi Sud ale ţării – 5%.

Ponderea persoanelor care pot completa un formular şi utiliza calculatorul şi internetul variază. Astfel, populaţia din mediul urban se simte confortabil în completarea formularelor faţă de populaţia din mediu rural (36% comparativ cu 20,2%). Circa 20% din gospodăriile casnice ştiu a utiliza calculatorul şi internetul, diferenţele între medii fiind de reşedinţă fiind de 20 p.p. (30,9% în mediul urban şi 11,1% în mediul rural). De menţionat că bărbaţii mânuiesc mai uşor calculatorul şi netul – 21,1% în raport cu 19,2% pentru femei. Iar femeile completează mai lejer formulare decît bărbaţii (26,3% comparativ cu 25,7%). Cel mai puţin utilizează calculatorul fermierii - 7,2% şi salariaţii din sectorul agricol - 6,3%. Cel mai mul calculatorul este utilizat de salariaţii în sectorul non-agricol - 35,8% şi cei angajaţi pe cont propriu în non-agricultură – 26,6%¹⁵³.