P. F. A. Dumescu florin
Yüklə 96,1 Kb.
|
|
P.F.A. DUMESCU FLORIN Expert de mediu Proiectant autorizat de Ministerul Mediului Înscris în Registrul Naţional al Elaboratorilor de studii de protecţia mediului CUI 20472016, NR. ORC F02/1898/2004 310052 Arad, Str. Ceaikovski Nr. 12 Tel/Fax 0257 – 213066, 0744606574 ___________________________________________________________________________________ FOAIE DE CAPAT Denumirea lucrarii: Memoriu de prezentare pentru emiterea acordului de mediu pentru „Construire fermă oi în loc. Nădlac” Beneficiar: Stanca Adriana I.I. Proiectant: P.F.A. DUMESCU FLORIN Intocmit: Prof. Univ. Dr. Florin Dumescu Expert de mediu Arad, februarie 2014 Borderou de piese A. PIESE SCRISE
B. PIESE DESENATE
.
I.DENUMIREA PROIECTULUI Construire fermă oi în loc. Nădlac. II. TITULAR – numele companiei şi datele de identificare: Stanca Adriana I.I. CUI RO 32582675 F02/1282/2013
– numele persoanelor de contact: Stanca Adriana – administrator: Stanca Adriana – responsabil pentru protectia mediului: Stanca Adriana III. DESCRIEREA PROIECTULUI 3.1. REZUMATUL PROIECTULUI Prin proiect se propune construirea unei ferme de oi ce va include o hala de adapostire oi pentru aproximativ 800 de capete (restul de efective ale solicitantului vor fi crescute in libera stabulaţie), cu dimensiunile de 80,30m x 20,39m, avand suprafata utila de 1621,23mp, fiind prevazuta cu padoc pe latura sudica cu suprafata de 803 mp, cu dimensiunile in plan de 10,00 m x 80,30 m. De asemenea se propune construirea unui corp procesare cu dimensiunile in plan de 16,50 m x 13,70 m, acesta va avea destinatia de colectare a laptelui si procesare a acestuia in vederea producerii de branza. Se vor construi de asemenea si o camera pentru cadavre (frigorifica) si o reţea de platformă betonate cu imprejmuire si parcare. Investitia se va realiza in localitatea Nădlac unde solicitantul are în proprietate un teren în suprafaţă de 8900 mp. 3.2. JUSTIFICAREA NECESITĂŢII PROIECTULUI Stanca Adriana I.I. doreşte să construiască o fermă de oi finanţată din programul FEADR Măsura 1.2.1. în oraşul Nădlac, pe teren proprietate privată cu S = 8900 mp, aflat în intravilan. 3.3. ELEMENTELE SPECIFICE CARACTERISTICE PROIECT-ULUI PROPUS - Profilul şi capacităţile de producţie Obiectele de activitate aferent proiectului sunt:
Solicitantul va avea aceste coduri CAEN activate la momentul dării în folosinţă a investiţiei. - Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament Creşterea ovinelor Creşterea oilor in tara noastră are traditie de secole. Aeeasta specie valorifica cel mai bine paşunile şi fâneţele, din care o bună parte se află în zona de munte. Acesta este motivul alături de producţia diversificată, care face din creşterea ovinelor o ramură foarte importantă a zootehniei, având o traditie atat de veche. Până la finalizarea investiţiei solicitantul va desfăşura activitatea de creştere a ovinelor in liberă stabulaţie. Aceasta are avantajul de a reduce necesarul de furaje pentru efectivul de ovine, deoarece acestea se pot hrani o buna perioadă din an pe păşuni. Dezavantajul major este acela ca nu există un control foarte bun al mediului de creştere al acestora. Aceasta duce la productivităţi mai mici si la rate de mortalitate mai mari. De aceea solicitantul a decis implementarea proiectului care va duce la creşterea productivităţii fermei. În estimările proiectului s-a păstrat efectivul total de animale constant si dupa implementarea proiectului, pentru a demonstra efectele implementări asupra productivităţii. Astfel aproximativ 800 de oi din totalul de 1055, vor fi crescute in sistem intensiv in interiorul halelor. Tot aici vor fi crescuti si mieii rezultaţi din totalul efectivelor. Miei vor fi crescuţi in hală până la atingerea greutăţii de vânzare. Anual se vor achizitiona ovine adulte reproducătoare pentru a reimprospăta efectivul de animale si a mentine rate crescute ale productivităţii si de asemenea pentru acoperirea pierderii de efective datorate mortalităţii. Odată cu implementarea proiectului ratele mortalităţii pentru efectivele crescute în stabulaţie scad simţitor. Ovinele ce sunt inlocuite pot fi vândute catre procesatori de carne. Solicitantul îşi obtine veniturile din următoarele:
Etapele principale ale creşterii ovinelor sunt prezentate în cele ce urmează. Pregătirea oilor si berbecilor pentru monta La oi pregatirea pentru monta are in vedere aducerea oilor intr-o stare buna de intretinere. In furajarea oilor se folosese fînuri, grosiere, suculente, masa verde, în funcţie de sezon. Se asigura sare bulgari pentru lins si apa la discreţie. La oi se recomanda inţărcarea cu minimum 3-4 saptamâni inainte de monta pentru a se putea reface si a fi aduse in condiţi optime de reproducţie. Pentru o furajare adecvata se asigură starea de intreţinere corespunzătoare executarii montei si pastrarii gestaţiei viitoare. Berbecii de reproductie se vor folosi prin rotatie asigurându-se dupa 4 zile de activitate, 4 zile de repaus. Oile depistate pentru monta (sau insămânţate artificial) se păşunează separat in ziua montei pe parcele in apropierea fermei. În perioada montei păşunatul se face numai pe răcoare, dimineata cat mai devreme si seara târziu. Pentru monta naturala se repartizeaza 20-30 oi pentru un berbec tanar si 30-40 oi pentru un berbec adult.
Gestatia la oaie dureaza 150 de zile, cu variaţii de la 140-160 de zile. În prima lună de gestaţie se va păstra acelaşi regim de ingrijire si hrănire din perioada de monta, pentru prevenirea avorturilor, foarte frecvente în aceasta perioada. In luna a 2-a si a 3-a de gestaţie, nivelul de furajare poate fi mai mic cu cca. 30% fata de cel aplicat in perioada de pregatire pentru monta si de monta. Pentru o oaie de 50 kg greutate corporala, cu o producţie de 4 kg lână: - Vara - 10 kg masa verde, in cazu1 unor paşuni mai slabe se administreaza un supliment de 0 - 5 kg concentrate; - Iarna - 1,4 kg fin, 1,5 kg grosiere, 2,5 kg suculente cu adaos de concentrate în perioada de pregatire pentru monta si gestaţie (300-500 g/cap/zi). În perioada a 2-a de gestaţie (lunile 4-5) se vor asigura condiţii deosebite de ingrijire si furajare, dată fiind creşterea si dezvoltarea fătului. Oile vor fi supravegheate permanent in perioada de gestatie; este interzisă înghesuirea lor la intrarea si ieşirea din adăposturi sau padocuri, furajele vor fi de cea mai buna ca1itate, nemucegaite, apa nu va fi rece pentru a se evita avorturile. Cu doua saptamani inainte de fătare se scot din furajare furajele însilozate (murate).
În momentul fătării se intervine pentru curăţarea mucozităţilor de pe nări şi bot, se taie ombilicul la 4-5 cm de abdomen si se tamponează cu tinctura de iod. Se ajuta apoi mieii sa suga, obligatoriu in primele 3-4 ore de la fătare. Mielul se lasa sa fie lins de mama timp de o jumatate de ora. După vârsta de 8-10 zile mieilor li se administreaza in locuri special amenajate furaje concentrate (combinate) si fin de lucerna de cea mai buna calitate. În cazul mieilor orfani sau gemeni în cazul in care oaia a murit sau nu are lapte, crescatorii vor apleca mieii la doici, fătate aproximativ in acelaşi timp sau la date cât mai apropiate ori vor recurge la alaptarea artificiala cu lapte de vaca. Perioada de miel crud durează de la 0-7 zile, cea de miel mijlociu de la 7-30 zile, iar cea de miel zburat de la 30-65 zile. Inţărcarea mieilor Se face in funcţie de rasa, varsta si greutate corporala si destinaţia pe care o primesc mieii (pentru prăsila sau ingrăşare).Se recomandă ca inţărcarea mieilor să se facă treptat timp de 4-5 zile; mieii se vor tine izolaţi de mame peste noapte, iar dimineata oile se mulg. In zilele urmatoare mieii se lasă cu mamele cateva ore in timpul zilei, dar oile se mulg seara, in felul acesta se diminueaza stresul de inţărcare. Când intarcarea mieilor se face brusc, mieii prezinta o stare de indispoziţie, slabesc si uneori se pot îmbolnavi.
În ce priveşte furajarea pentru un miel de 65 de zile, la înţărcare avand o greutate medie de 15-17 kg, prevăzându-se a inregistra un spor de 170 g/zi, se recomanda ţinând seama de sezon, urmatoarele cantitati de furaje zilnice: - Vara - 2 kg masa verde, 80 g nutreţ combinat si 2 g sare; - larna -0,5 kg fîn, 80 g nutreţ combinat, 2 g sare si apa 0,51 (apa e bine sa fie la discretie). Pentru tineretul de reproducţie (3-18 luni) la grupa de greutate 20-45 kg este necesara cantitatea de 6,5 kg masa verde vara sau 1 kg fin, 0,5 kg grosiere, 2 kg suculente si 80 g furaj concentrat pe timp de iarna. La aceasta se adauga 5 g sare/zi, indiferent de sezon, care ca si apa, este bine sa fie asigurata la discreţie, adica se vor asigura bulgari de sare pentru lins.
In fermele mari, specializate pentru îngrăşare se practica îngrăşarea intensivă pe grătar fără scoatere la păşunat, folosind furaje fibroase, grosiere si concentrate. Mieii (în general masculii) se introduc la îngrăşare la greutatea de 12-14 kg/cap, prevăzându-se un spor de 250 g/zi, asigurându-se în final greutatea de 45 kg, dupa o perioada de 100-110 zile, cu un consum de furaje de 4,3 UN/kg spor. Înainte de livrare pentru carne tineretul îngrăşat se tunde, obţinându-se în medie 1-1,5 kg lâna/cap. În cazul in care îngrăşea se face în mod tradiţional, intr-o prima etapa berbecuţii supuşi îngrăşării se mentin pe păşune circa 90 zile, sigurând 7-8 kg/zi masa verde de cea mai buna calitate, iar intr-o a doua etapa se face finisarea, in timp de 50 de zile, perioada in care se exclude păşunatul; animalele se menţin la grajd si se furajeaza cu: 1 kg fin, 1 kg grosiere, 2-4 kg suculente si siloz/zi, asigurand pe intreaga perioada de 50 zile 4-5 kg concentrat P.V.M. Sarea si apa se asigura la discreţie prin bulgari de sare pentru lins si apa curata la jgheaburi. Pentru ingrăşarea oilor se foloseşte acelaşi sistem industrial asigurand necesarul de furaj in funcţie de greutatea animalelor, iar in sistemul traditional, in gospodaria familiala se asigura zilnic 3-3,5 kg fîn şi 0,2-0,3 kg nutreţ concentrat/cap/zi. În cazul ingrăşării pe păşune, aceasta trebuie sa asigure minimum 8-10 kg masa verde/cap/zi. Hrănirea si ingrijirea ovinelor adulte În gospodariile crescatorilor oile in timpul iemii se cresc in general in adaposturi speciale, cu exceptia unei parţi de crescatori in anumite zone ale tarii care practica transhumanta, cu o tradiţie foarte veche pierduta in negura vremii. Marimea turmelor se stabileşte in funcţie de suprafaţa păşunilor si de cantitatea de masa verde ce se obtine pe aceste păşuni. În conditiile tarii noastre oile se pot păşuna 6-7 luni/an. Oile care se urca pe pasiunile alpine pot păşuna circa 2-3 luni. Trecerea de la perioada de stabulatie la consumul de furaje verzi prin păşunat se face treptat, de la 1-2 ore in prima zi până la păşunarea si furajarea exclusiva pe păşune, cu masa verde, dupa circa 12 zile de la ieşirea din stabulaţie. Păşunatul este bine sa se faca dupa ce se usuca roua, sa fie facut rational, pe parcele; numărul de oi pe o parcela se stabileşte in funcţie de suprafata si producţia de masa verde asigurata. Oile nu se tin mai mult de 5-6 zile pe o parcela, care se lasa apoi libera circa 20 zile pentru regenerare si se poate refolosi cand iarba ajunge la minimum 8-10 cm. - Descrierea proceselor de productie ale proiectului propus, in functie de specificul investitiei, produse si subproduse obtinute, marimea, capacitatea Caracteristicile principale ale construcţiilor Pentru clădiri: deschideri, travei, aria construită, aria desfăşurată, numarul de niveluri şi inaltimea acestora, volumul construit Prin implementarea proiectului se doreşte rea1izarea următoarelor obiective: - Hala de adăpostire a oilor Pe amplasamentul sus mentionat se propune construirea unei ferme de oi pentru aproximativ 800 de capete plus efectivul de miei rezultati de la acestea, astfel se va construi o hala, adapost oi cu dimensiunile de 80,30m x 20,39m, având suprafata utilă de l62l,23mp. - Padoc Padocul va avea o suprafata de 803 mp, cu dimensiunile in plan de 10,00 m x 80,30 m. Padocul va fi acoperit cu o prelungire a invelitoarei halei pentru adapostirea animalelor. Acesta va permite creşterea oilor in aer liber. Aceasta ajută la mentinerea sănătăţii animalelor si reducerea mortalităţii. Acest padoc poate fi folosit atât pentru oile din stabulaţie precum si pentru celelalte, insa nu concomitent. - Corp procesare Corpul de procesare are dimensiunile in plan de 16,50 m x 13,70 m rezultând o suprafata construita de 194,6. m. Acesta are o compartimentare interna menita sa asigure functiile de baza ale fermei, compartimentare compusa din: magazie, camera frigorifica, spatiu procesare, depozitare lapte, vestiare, spatiu pentru servirea mesei, magazie, grupuri sanitare, birou veterinar, hol si camera tehnica. Aceasta va permite solicitantului sa produca branza în cele mai bune conditii şi cu minimizarea pierderilor de lapte si productie din cauza spatiilor de depozitare frigorifice si conventionale de care va dispune. - Camera cadavre Aceasta are dimensiunile în plan de 3X3 m, rezultand o suprafata construita de 9 mp. Aceasta este esentiala in depozitarea in conditii optime a mortalitatilor pâna la preluarea acestora de o firma specializata în incinerarea cadavrelor. - Platforme betonate , parcare si imprejmuire Pe terenul vizat de solicitant se vor amenaja platforme betonate si o parcare. Sub denumirea de platforma betonata includem toata reteaua de platforme precum si parcarea care se vor realiza. Acestea au o suprafata, totala de aproximativ 1170 mp. Acestea au scopul de a facilita accesul la obiectivele din ferma. Împrejmuirea are rolul de a securiza zona fara a fi nevoie a se angaja un paznic. Se reduc astfel costurile de operare ale investitiei. 
Pentru reţele: lungimi, lăţimi, diametre, materiale, condiţii de pozare etc. Alimentarea cu energie electrica se va realiza prin racordarea la reteaua de energie electrica aflata in apropiere. Distributia energiei electrice la receptoarele de iluminat şi prize se va face de la tabloul electric de distributie monofazat. Circuitele de iluminat se vor realiza cu conducte de cupru izolate, protejate in tuburi ingropate in zid. Aparatele utilizate (intrerupătoare, comutatoare) vor fi montate ingropat in pereti. Instalatia de prize de utilizare generala impărţită pe mai multe circuite protejate fiecare eu cate un intrerupator automat va fi realizata cu conductoare de cupru izolate, protejate in tuburi flexibile montate ingropat in zid, sub tencuială. Lungimea retelei electrice de la branşament pana la tabloul de distributie este de aproximativ 65-70 m. Alimentarea cu apa se va realiza prin executarea unui put forat dotat cu pompa şi hidrofor. Branşamentul de apa rece a complexului se propune a se realiza la un foraj dotat cu pompa si hidrofor, printr-un racord din teava de polietilena de inalta densitate, de culoare neagra pentru retele de apa, PEHD, Pn 6bar, Dn 90x4,3mm. Căminul de branşament se va monta cat mai aproape de limita de proprietate (0,5-1m). Contorizarea consumului de apa se va face printr-un contor de apa rece Dn 65 mm montat in căminul de apometru. Distanţa de la branşament pâna la corpul de procesare este de aproximativ 2,5 m. Reteaua de canalizare va fi alcatuita dintr-un bazin vidanjabil ingropat in care se vor deversa apele uzate menajere provenite de la lavoare, closet, spalatoare si de la sifoanele prevazute, care va cuprinde camine de vizitare din materiale de plastic riflate. Coloana caminelor de vizitare va avea diametrul minim de Ø600mm si vor fi acoperite cu capace din fonta sau plastic. Lungimea retelei de canalizare, exterioara corpului de procesare va fi de aproximativ 13 m. La executarea lucrarilor instalatiilor interioare se vor respecta cu strictete toate normativele in vigoare la data executării lucrării.
Se vor folosi următoarele: - apă din foraj propriu ce se va executa pe amplasament; - curent electric de la reţeaua care traversează amplasamentul; - gaz metan de la reţeaua existentă în oraşul Nădlac; - furaje, sare bulgări, fân pentru aşternut - de la diverşi furnizori. - Racordarea la retelele utilitare existente in zona Instalatii interioare apa rece Alimentarea cu apa rece a investitiei s-a propus a se realiza printr-un racord de Dext = 32 x 3.0 mm, realizat din teava de polietilena de inalta densitate, de culoare neagra pentru retele de apa, PEHD, Pn 6 bar de putul forat. Conductele de distributie se vor rea1iza din teava de cupru tip SANCO sau similara. Din distributie se ''formeaza'' coloanele de apa rece, apa calda menajera, executate din teava de cupru, se vor poza ingropat in perete sau aparent acolo unde montajul ingropat nu se poate realiza. Circuitele de apa rece pentru fiecare obiect sanitar se vor monta partial ingropat in slit / perete partial aparent la nivelul pardosealii, mascate in plinta si se vor realiza din teava de cupru tip SANCO sau similara. Toate izolaţiile se vor executa obligatoriu dupa efectuarea probelor de presiune.
Solutia realizarii canalizarii interioare consta intr-o canalizare distincta pentru grupuri cu evacuare in exterior intr-un bazin vidanjabil ingropat a apelor uzate menajere provenite de la lavoare, closet, spalatoare si de la sifoanele prevazute. Sistemul conductelor de legatura la obiectele sanitare si colectare orizontal se vor executa din tuburi si racorduri speciale din polipropilena ignifuga, imbinate prin mufe si garnituri de cauciuc. În proiectarea intregului ansamblu al instalatiilor sanitare interioare si exterioare, s-au avut in vedere, pe langă realizarea parametrilor de control si a cerintelor estetice si asigurarea unei bune exploatari. Traseele instalatiilor interioara de apa rece si canalizare s-au ales astfel incât sa se asigure lungimi minime de conducte si accesul in timpul exploatarii. La. trecerea prin pereti si plansee, conductele aparente se monteaza in tuburi de protectie. În portiunile in care conductele traverseaza elemente de constructie nu se admit imbinari. Armaturile se vor monta astfel incat sa permita, cu usurinta, accesul si/sau demontarea in vederea intretinerii si reparatiilor. Este obligatorie coordonarea proiectului de instalatii sanitare interioare cu cel de arhitectura si rezistenta, in vederea practicarii corecte a golurilor in plansee si fundatii pt. trecerea conductelor de apa si canalizare. Alimentarea cu energie electrica Alimentarea cu energie electrica a TEG se va realiza prin cablu 2CYAb Y 3xl50 mmp + 70mmp din BMPt. In caz de interventii la tablouri se va prevedea un gratar de lemn şi covor de cauciuc electroizolant de 10 mm grosime. Orice interventie in tablouri se va face numai de personal autorizat şi cu dotări corespunzatoare (manusi, cisme, scule electroizolante)
Schemele de distributie ale instalatiilor electrice se determina in functie de: - tipul schemelor conductoarelor active - tipul schemelor de legare la pamant Pentru realizarea instalatiei electrice interioare la consumatori se utilizeaza o schema de distributie combinata trifazata / monofazati cu 5 respectiv 2 sau 3 conductoare. Intreaga distributie interioara se va realiza din tabloul electric generat TEG, format din dulap metalic tipizat amplasat la parterul clădirii. Alimentarea cu energie electrica a tabloului TEG se va realiza din BMPt prin cablu 2CYAbY 3xl50 mmp + 70 mmp montat in tub de protectie. Tablourile sunt protejate la: - la curentul de defect -protectie automata -decuplare in caz de defect - protectia la supratensiune cu descarcatoare de joasa tensiune tip PRD care au folul de a limita supratensiunile tranzitorii şi alese in functie de nivelul de risc (pentru tablourile ce deserves prizele calculator s-au ales descarcătoare cu risc ridicat care permit inlocuirea rapida a cartuşelor distruse şi semnalizează starea cartuşului). - protecţie la suprasarcina şi scurtcircuit prin intrerupatoare automate - protectie la tensiune minima întregul aparataj al tablourilor se aleg in functie de curentul nominal şi de curentul de scurtcircuit notate pe planşa cu schema monofilara. Distributia este de tip radial şi se face cu circuite separate pentru fiecare din tablourile secundare.
Instalaţia electrica de iluminat asigură cerintele atât cantitative (nivel de iluminare) cat şi calitative (distribuţie, culoare, grad de protectie etc) impuse de prescripţiile tehnice in vigoare pentru obiectivele din proiect. Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza acestora În zona exista retea de alimentare cu energie electrică accesibila de pe parcela. Linia electrica propusa va avea o lungime de 67 m. Alimentarea cu apa se va realiza prin foraj propriu prevazut in vecinatatea corpului tehnic, lungimea conductei de apa pana la cladire fiind de 2.5 m. Canalizarea apelor uzate prevazute a se scurge in bazinul vidanjabil propus, instalaţia va avea o lungime totala de aproximativ 13 m. - Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia investitiei Terenul neconstruit după echipare cu construcţii, va avea o suprafaţă de cca. 5900mp, reprezentând 66,35% din total. - Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente Accesul se face din DE 553/5 aflat la limita de NE a parcelei cu nr. cadastral 303454, având un gabarit de 4,08m. - Resursele naturale folosite in constructie si functionare Se vor folosi pentru construcţie: - beton pentru fundaţii şi beton armat; - parcare, platform betonate, bazin vidanjabil, toate din beton; - metal pentru stâlpii de susţinere, grinzi şi ferme matalice; - învelitoare din tablă cutată; - ţarcuri din lemn.
Structura de rezistenta a halei va fi alcatuita din fundatii din beton armat sub stalpi metalici, grinzi si ferme metalice, invelitoare si inchideri din panouri sandwich cu grosimea de 80 mm, padocurile vor fi alcatuite din stâlpi si grinzi metalice, aceasta constructie fiind deschisa, avand doar invelitoare din tabla cutata. Accesul animalelor se va face fie pe laturile lungi ale halei, aici fiind prevazute usi de acces in diversele zone de sedere, accesul utilajelor de curatare sau de transport al hranei se va face pe capetele constructiei, pe mijlocul acesteia este prevazuta o alee de trecere cu o deschidere de 4 m. Asternutul pe care vor sta animalele va fi alcatuit din fan, un strat de aproximativ 20 cm amplasat in interiorul halei pe pardoseala de beton, pardoseala va fi prevazuta cu rigole de captare a apei cu care se spala platforma. Compartimentarile halei sunt realizare cu tarcuri din Iemn, prevazute cu iesle de hranire si de adapare, acestea vor fi mutate in functiede perioada si fazele tehnologice, ovinele fiind astfel despartite dupa necesitate. Ventilatia spatiilor se face natural, prin acoperis, aici fiind prevazute aerisitoare ce se vor deschide manual, in functie de temperatura interioara. Pentru corpul de procesare, se propune realizarea unei structuri din zidarie portanta intarită cu samburi din beton armat la colturi si intersectii cu regim de inaltime parter, fundatii continue sub ziduri, planseu din beton armat peste parter, sarpanta lemn, invelitoare tigla ceramica. Se propune accesul prin filtrul sanitar pentru personalul angajat, spre zona de procesare si spre cea de depozitare prevazuta cu camera frigorifica, spatiu pentru servirea mesei, magazie, spatiu depozitare, grup sanitar, camera tehnica. Finisajele interioare şi exterioare, pentru spatiul de procesare, vor fi realizate din materiale conforme eu prevederile sanitar veterinare in vigoare referitoare la pardoseli si placaje ale peretilor. Pardoselile din fiecare spatiu construit, sunt indicate in planşe, respectiv gresie pe circulatii, in camere si în grupurile sanitare. La exterior se propun tencuieli decorative, modelul şi culoarea fiind specificate pe planşe. Tâmplaria interioara cit şi cea exterioara va fi din plastic dur cu geam termopan. Pe amplasamentul ce face obiectul prezentei documentatii se propune amplasarea unui bazin vidanjabil pentru preluarea apelor uzate provenite de la corpul de productie, o platforma pentru gunoi si realizarea unui foraj pentru alimentarea cu apa a fermei. Principalele utilaje de dotare ale construcţiilor - Bazin vidanjabil, în care se vor canaliza apele reziduale care elimină în buna masura materiile poluante concentrate in apele uzate şi asigura retinerea materiilor solide şi a deşeurilor plutitoare. - Foraj cu hidrofor. Se va realiza pentru alimentarea cu apa a unitatii. - Centrala termica, pentru incalzire si producerea ACM, va functiona pe combustibil gazos. - Planul de executie, cuprinzand faza de constructie, punerea in functiune, exploatare, refacere si folosire ulterioara Caracteristicile geofizice ale terenului din ampIasament (studiu geotehnic, studii topografice, nivelul maxim al apelor freatice, date climatice). Pe amplasamentul studiat, apa subterana este cantonata in stratul de pietriş mare şi mic, nisipos, cafeniu, cu indesare medie, care pe baza datelor obţinute în urma forajelor şi sondajelor executate in zona, se situează la 1,0 -2,5 m fata de cota terenului actual. Caracteristicile geofizice ale terenului de pe amplasament conform Normativului P100/2006 sunt: - Zona seismica de ca1cul E - Valoarea perioadei de colt Tc= 0,7 sec - Acceleraţia terenului pentru proiectare (componenta orizontala a mişcării terenului) ag=0,12g - Adâncimea de înghet se apreciază conform STAS-60S4I77 la -0,80 m fata de cota teren. Conform zonei seismice a Romaniei STAS 11100/1-93, zona este încadrată la gradul 6, scara Richter, cu risc seism redus. Categoria de importanta este stabilită conform Hotărârii nr. 766/1997 Regulament din 21/11/1997 privind stabilirea categoriei de importanta a construcţiilor. Modelul de asigurare a calitatii este 2 conform Regulament din 21/11/1997 privind conducerea si asigurarea calităţii construcţiilor si a standardelor SR EN ISO seria 9000. Numarul anual de zile cu precipitatii este cuprins intre 140-180 de zile. Media anuala a precipitatiilor este de 704,5 mm. Cele mai ploioase luni sunt mai si iunie, iar cele mai sarace fiind lunile ianuarie si februarie. Precipitaţiile sub forma de zapada sunt mai frecvente in decembrie si februarie, stratul de zapada ajungand la o medie de 30 cm grosime. Concluzia este că terenul de fundare se preteaza pentru fundarea directă la cota de fundare recomandata: Df.1 = de -0.8 -1.2 m fata de cota terenului natural are capacitatea portanta pres. conv.baza=302 kPa la constructive cu etaj, sistemul de fundare poate fi de tipul fundatiilor izolate rigide din bloc si cuzinet unde cuzinetul realizat din beton armat are rolul de a prelua si repartiza încărcările din stâlp către blocul de fundare.
Nu sunt alte proiecte planificate îb zona limitrofă. - Detalii privind alternativele care au fost luate in considerare Beneficiarul a avut la diaspoziţie o singur alternativă, raportat la suprafaţa de teren aflată în proprietatea sa. - Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului Nu e cazul. - Alte autorizatii cerute pentru proiect Beneficiarul a obtinut toate avizele necesare pentru depunerea cereri de finantare si care demonstrează concordanţa investitiei propuse cu cerintele legale in domeniu. Acestea includ: - Certificat de Urbanism nr. 23 din 28.03.2012 emis de Primăria Oraş Nădlac; - Decizia etapei de evaluare iniţială nr. 6818/25.05.2012 emisă de APM Arad. 3.4. LOCALIZAREA PROIECTULUI Terenul pe care se construieşte este proprietatea doamnei Stanca Adriana. Având o suprafaţă de 8900mp, fiind înscris în CF 303454 Nădlac cu următorul regim: - regim juridic: - teren proprietate privată a beneficiarului; - nu are regim special de protecţie şi interdicţie de construire; - regim economic: - destinaţia actuală a terenuliui -pentru construcţie de unităţi destinate exploataţiilor agricole; - regim tehnic: terenul este amplasat în zona unităţilor agro-zootehnice ci specificarea că suzonele Am sunt dominante unităţile mixte între fermele vegetale şi unităţi zootehnice.
Impactul se datorează în parte schimbării destinaţiei terenului din păşune în construcţii destinate exploateaţiilor agricole. A doua categorie de impact priveşte exploataţia agricolă în sine întrucât pe această parcelă de 8900 mp se desfăşoară activităţi de la care rezultă deşeuri animale (gunoi de grajd), posibile cadavre, ape uzate menajere şi ape cu încărcare organică mare provenite de la spălarea recipienţilor de procesare a laptelui.
Impactul se va rezuma la terenul afferent fermei de oi, împreună cu obioectele sale şi nu va depăşii 8900 mp. Ţinând cont că pentru minimizarea impactului există prevăzute dotări (bazin vidanjabil, platform aşternut uzat, platform betonate) se prognozează un impact minor asupra mediului. - Magnitudinea şi complexitatea impactului Impactul produ va fi relative redus, rezumându-se la spaţiul de 8900 mp, fără adifuza imprejurul fermei. - Probabilitatea impactului Impactul descris mai sus este cert şi va afecta doar terenul de amplasare a fermei de oi. - Durata, frecvenţa şi reversabilitatea impactului Impactul va avea o perioadă de timp egală cu desfăşurarea activităţii. - Masurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului Pentru reducerea impactului sunt prevăzute următoarele: - bazin vidanjabil pentru apele uzate rezultate de la procesarea laptelui şi grupurile sanitatre; - platforma aţternut uzat; - cameră cadavre; - platforme betonate, parcare, imprejmuire. - Natura transfrontiera a impactului Nu se prognozează un impact rransfrontalier. IV. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU 4. 1. Protectia calitatii apelor - Sursele de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul Sunt reprezentate de corpul de procesare unde se procesează laptele şi rezultă ape uzate, precum şi de grupul sanitar. Apele uzate sunt evacuate în bazin vidanjabil. - Statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevazute Pentru colectarea apelor uzate s-a prevăzut un bazin vidanjabil betonat, impermeabilizat, amplasat limitrof corpului de procesare lapte. Periodic acest bazin se va vidanja de către operator specializat iar apele uzate se vor transporta la staţia de epurare orăşenească. 4. 2. Protectia aerului - Sursele de poluanti pentru aer, poluanti Poluarea aerului se produce ca urmare a gazelor de ardere rezultate de la maşinile care transportă materii prime, produs finit, cadavre, deşeuri. De asemenea însăşi activitatea din fermă este generatoare de miroszuri specifice pentru astfel de animale. Cenrala termică cu gaz metan care produce acm. - Instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera Pentru gazele de ardere provenite de la utilajele de transport şi centrala termică cu funcţionare pe gaz metan instalaţiile de reţinere sunt cele din dotare. Adăpostul pentru oi este prevăzut cu sistem de ventilaţie naturală care are rol de a dispersa poluanţii în atmosferă.
Sunt maşinile şi utilajele ca re transportă materii prime, produse finite, cadavre, deşeuri precum şi unele maşini care se folosesc pentru procesarea laptelui. - Amenajări şi dotări pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor Sunt cele din dotarea maşinilor şi utilajelor. 4. 4. Protectia impotriva radiatiilor - Sursele de radiatii Nu se lucrează cu surse de radiaţii. 4. 5. Protectia solului si a subsolului - Sursele de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice - maşini şi utilaje pentru transportul materiilor prime, produsaelor finite, deşeuri, cadavre; - aşternut uzat din hală; - bazin vidanjabil pentru ape uzate. - Lucrări şi dotări pentru protecţia solului şi subsolului Pentru evitarea poluării solului sunt prevăzute: - platforme betonate şi parcări betonate în suprafaţă de 1170 mp; - hală betonată de 1621,23 mp; - corp de procesare şi cameră de cadavre în suprafaţă de 203,6 mp; - bazin vidanjabil betonat şi platformă de aşternut uzat. 4.6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice - Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect Terenul pe care se află ferma de oi este o păşune care are ca destinaţie urbanistică construcţia de unităţi destinate expoataţiilor agricole şi deci nu constituie un areal sensibi, ecosistem terestru sau acvatic necesar a fi protejat. Acest lucru rezultă şi din decizia etapei de evaluare iniţială nr. 6818/2012 emisă de APM Arad care incaderează terenul în trup izolat intravilan fără regim special de protecţie. 4.7. Protectia asezarilor umane si a altor obiecti-ve de interes public - Identificarea obiectivelor de interes public, distanta fata de asezarile umane, respectiv fata de monumente istorice si de arhitectura, alte zone asupra carora exista instituit un regim de restrictie, zone de interes traditional etc. Terenul destinat fermei de oi este proprietatea doamnei Stanca Adriana domiciliată în Nădlac, Calea Aradului nr. 1A. Terenul are o suprafaţă de 89+00 mp, se află în intravilan oraş Nădlac ca trup izolat şi nu are regim special de protecţie. 4.8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament - Tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate - 200301– deşeuri municipale amestecate: cca 0.5 kg/pesoană/zi; - 020106 – dejecţii animaliere: cantităţi variabile; - 020502 – nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii: cantităţi variabile; - 020103 – deşeuri de ţesuturi vegetale cantităţi variabile; - 170504 – pământ şi pietre (în perioada de construcţie): cantităţi variabile; - 170508 – resturi de balast (în perioada de construcţie): cantităţi variabile.
- Deşeurile municipale amestecate şi nămolurile de la epurarea efluenţilor proprii vor fi debarasate de către operatori specializaţi; - Dejecţiile animaliere şi deşeurile de ţesuturi vegetale se vor transporta ca şi gunoi de grajd pe terenuri agricole; - Deşeurile din construcţii se vor transporta la locul indicat de Primăria Nădlac. 4. 9. Gospodarirea substantelor si preparatelor Chimice periculoase - Substantele si preparatele chimice periculoase utilizate si/sau produse Nu se folosesc substanţe şi preparate chimice periculkoase. Corpul de procesare va avea un birou veterinar care va deservi activitatea sanitar-veterinară a fermei sub coordonarea unei persoane calificate, conform normelor sanitar-veterinare. Această persoană va administra medicamentaţia şi tratamentele necesare animalelor folosind spaţiul amenajat în acest scop.
Se va urmări calitatea apei potabile din foraj şi rezultatele se vor comunica organelor în drept. VI. Justificarea incadrarii proiectului, dupa caz, in prevederile altor acte normative nationale care transpun legislatia comunitara Nu e cazul. VII. Lucrari necesare organizarii de santier: - Descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier Organizarea de santier, depozitarea deseurilor si al materialelor se va face in intregime in interiorul parcelei fara a fi afectat traficul pietonal sau rutier in zona. În perioada executării lucrărilor de construcţie sursele principale de poluare sunt maşinile şi utilajele care transport material sau execută lucrări. Acestea emit poluanţi de ardere ale căror emisii pot fi diminuate prin reglarea sistemelor de ardere. Pentru monitorizarea acestora constructorul impreună cu beneficiarul vor asigura monitorizarea lucrărilor şi utilajelor cu risc de poluare, asigurând măruri pentru indepărtarea poluărilor accidentale. VIII. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTITIEI, IN CAZ DE ACCIDENTE SI/SAU LA INCETAREA ACTIVITATII, IN MASURA IN CARE ACESTE INFORMATII SUNT DISPONIBILE - Lucrarile propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investitiei, in caz de accidente si/sau la incetarea activitatii După terminarea lucrărilor de construcţii aceste avor fi funcţionale în vederea asugurării activităţii fermei de oi. Materialele de construcţii nefolosite se vor retrage de pe amplasament, terenul se va nivela iar molozul se va transporta la locul indicat de Primărie. IX. Arii naturale protejate - Descrierea succinta a proiectului si distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar, precum si coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului. Aşa cum rezultă din decizia etapei de evaluare iniţială numărul 6818/2012, proiectul nu intră sub incidenţa OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. Întocmit, Prof. Univ. Dr. Florin Dumescu Expert de mediu Yüklə 96,1 Kb. Dostları ilə paylaş:
|
