Planul de management

Cald	Călduros		Normal		Răcoros
Rece
Nr. ani	%	Nr. ani	%	Nr. ani	%	Nr. ani	%	Nr. ani	%
Anual	2	5.0	5	12.5	26	65.0	6	15.0	1	2.5
În lunile caracteristice
Ianuarie	7	17.5	8	20.0	11	27.5	4	10.0	10	25.0
Iulie	5	12.5	3	7.5	23	57.5	7	17.5	2	5.0

Caracterul termic al anilor şi lunilor caracteristice la staţia meteorologică Băişoara, conform criteriului Hellmann
Astfel, anii calzi şi cei reci şi foarte reci întrunesc o pondere foarte scăzută faţă de cea a anilor normali termici, nesemnalându-se cazuri de extreme periculoase din punct de vedere termic, încadrate în anii foarte calzi, excesiv de calzi, respectivfoarte reci, excesiv de reci. Acelaşi lucru este reliefat şi de caracteristica termică lunară, care indică o predominare netă a lunilor normale (27.5% în ianuarie şi 57.5% în iulie) şi una foarte scăzută a lunilor calde (17.5% în ianuarie şi 12.5% în iulie) şi reci (22.5 % /ianuarie 5.0%/iulie). Şi în cazul analizei caracterului termic al lunilor caracteristice nu s-au semnalat ierni sau veri excesiv de reci sau calde, foarte reci sau calde şi excesiv de reci sau calde (Gaceu, 2004).

Amplitudinile maxime rezultate evidenţiază rolul esenţial al circulaţiei vestice care determină o atenuare importantă a extremelor termice, deci un grad mai redus de continentalism.

Temperaturile extreme din intervalul analizat, jalonând limitele reale de variaţie a acesteia, indică aceeaşi caracteristică moderată. Acestea s-au produs pe fondul pătrunderii accidentale a aerului cald şi uscat tropical continental în cazul maximelor termice, respectiv a celui rece continental polar sau arctic – minimele termice şi au atins valori mult diminuate faţă de alte regiuni montane din ţară:

Tabelul

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

t ºC

13.7

15.4

17.8

20.6

24.5

26.5

29.6

28.5

25.3

22.2

19.5

14.6

Data

18/93

25/78

24/91

5/89

19/96

27/82

6/88

22/00

7/82

15/00

6/76

5/85

T ºC

-25.3

-22.4

-22.5

-11.7

-5.5

-3.8

1.7

0.2

-6.7

-11.8

-15.6

-20.4

Data

17/64

6/65

1/63

9/97

2/62

7/62

1/62

28/81

29/70

28/97

29/89

15/61

Temperaturile extreme din perioada 1961-2000 la staţia meteorologică Băişoara
În acest context termic, frecvenţa lunară şi anuală a zilelor cu valori semnificative de temperatură reflectă influenţa circulaţiei generale a atmosferei şi mai ales condiţiile locale. Acestea se prezintă astfel:

• 
  pentru sezonul rece al anuluicare în arealul de studiu este marcat de intervalul septembrie-iunie, cea mai mare frecvenţă anuală o prezintă zilele cu îngheţ, urmate de zilele de iarnă şi nopţile geroase:
  
• 
  Tabelul
  

VIII	IX	X	XI	XII	I	II	III	IV	V	VI	VII	Anual
Nopţi geroase (temperaturi minime ≤ -10 ºC)
		0.1	2.0	5.9	8.8	7.3	4.1	0.1	0.0			28.1
Zile cu îngheţ (temperaturi minime ≤ 0 ºC)
0.0	0.9	8.4	17.7	26.6	29.6	25.8	23.7	13.1	2.1	0.2	0.0	147.0
Zile de iarnă (temperaturi maxime ≤ 0 ºC)
	0.0	0.8	5.4	12.7	15.2	13.4	9.2	1.5	0.0			58.1

Numărul mediu lunar şi anual al zilelor/nopţilor caracteristice semestrului rece la staţia meteorologică Băişoara

• 
  pentru sezonul cald al anuluitemperaturi maxime care depăşesc pragul de 25 ºC sunt destul de rare, astfel încât, zilele de vară au o frecvenţă foarte redusă, iar cele tropicale nu s-au înregistrat în perioada analizată:
  
• 
  Tabelul
  

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Anual

Zile de vară (temperaturi maxime ≥ ºC)

0.1

0.6

0.8

1.5

Numărul mediu lunar şi anual al zilelor cu temperaturi caracteristiceîn semestrul cald al anului la staţia meteorologică Băişoara

Element meteorologic esenţial în diagnoza climatică a arealului de interes, cu importanţă practică majoră în aprecierea gradului de favorabilitate a învelişului biotic al unei regiuni umezeala aerului prezintă câteva caracteristici valorice distincte. Sursa principală de umezeală este asigurată de masele de aer de origine oceanică şi mediteraneană, completată de structura suprafeţei subiacente, prezenţa şi gradul de dezvoltare a reţelei hidrografice, natura stratului edafic, covorul vegetal etc.

Deficitul de saturaţie, parametru care indică seceta atmosferică prezintă valori foarte scăzute pe tot cuprinsul SCI Valea Ierii, ca de altfel în întregul areal montan. La staţia meteorologică Băişoara distribuţia în timpul anului a valorilor medii aferente sunt reprezentate conform tabelului.

Umezeala relativă (%) a aeruluidepinde de natură şi gradul de umezire al maselor de aer din stratul inferior al atmosferei şi al suprafeţei subiacente, de altitudine şi de componenta locală a complexului de factori concurenţi. Aceasta indică valori ridicate şi echilibrate în tot timpul anului, amplitudinea medie fiind de doar 4% între valorile maxime de 77% din iunie şi decembrie şi de 73% din octombrie (Clima României, 2008):

Tabelul

I	II	III	IV	V	VI	VII	VIII	IX	X	XI	XII	Anual
74	76	75	74	75	77	75	75	76	73	75	77	75

Valori medii lunare şi anuale ale umezelii relative a aerului (%) la staţia meteorologică Băişoara (1961-2000)

În acest fel se explică frecvenţa mare a zilelor umede caracteristice (UR≥80% la ora 13) susţinând ideea unui grad ridicat de umezeală în întreg arealul montan al Arieşului, în mai mult de o treime din zilele anului:

Tabelul

I	II	III	IV	V	VI	VII	VIII	IX	X	XI	XII	Anual
11.6	10.4	9.5	9.0	10.3	10.7	9.0	8.2	8.1	8.3	11.2	14.0	120.3

Numărul mediu lunar şi anual al zilelor cu umezeală relativă mai mare sau egală de 80% (1961-2000) la staţia meteorologică Băişoara.

Nebulozitatea. Norii, prin prezenţa, gradul de acoperire a cerului şi genul lor, aduc modificări importante în evoluţia celorlalţi parametri climatici ai elementelor meteorologice, precum şi asupra dezvoltării componentei biotice a mediului.

Fiind un sector montan în care prezenţa şi dezvoltarea norilor stratiformi şi a ceţii este frecventă, favorizată de intensificarea activităţii ciclonice mediteraneene şi a circulaţiei vestice umede şi instabile, nebulozitatea (totală şi inferioară) prezintă valori medii ridicate, atât în regim lunar, cât şi anual:

Tabelul