Povestea lui Harap cel Verde

POVESTEA LUI HARAP CEL VERDE
A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi nu s-ar povesti...A fost odată, pe când ecologiştii se luptau cu deşeurile şi nu reuşeau să biruie, o pădure verde şi frumoasă.

Lucrurile au stat bine un timp însă, cum vremurile se schimbă şi lumea este în continuă evoluţie, în apropirea ei s-au ridicat aşezări umane cu populaţie tot mai numeroasă. La început oamenii s-au purtat frumos cu pădurea însă, cu timpul, au început să uite să-şi adune resturile când veneau la picnic, să uite să stingă focul aprins pentru grătar, ba chiar, au început să aducă gunoi menajer pentru a scăpa de el din casă. Şi ca tabloul să fie complet, o firmă de exploataţie forestieră a început defrişări masive iar pădurea a început să simtă că sfârşitul ei este aproape. Atunci i-a chemat la ea pe cei trei fii ai săi pentru a ţine sfat.

Fiul cel mare , după ce crescuse şi se dusese la şcoală în oraşul cel mare, ajunsese bancher iar acum era ocupat cu afacerile, aşa că nu putu veni la chemarea mamei. Fiul cel mijlociu, făcuse de asemenea şcoala în oraşul cel mare şi acum era medic renumit însă a emigrat aşa că nu putu ajunge nici el. Şi fiul cel mic învăţase carte în lumea oamenilor dar acum era profesor de biologie în oraşul cel mare. Prin urmare , singurul care putu ajunge era mezinul care, ascultând durerea mamei, hotărâ să-i vină în ajutor.

- Mamă oamenii trebuie să înţeleagă cât eşti tu de importantă pentru ei. Voi merge în oraşul cel mare şi voi schimba lucrurile!

Şi a plecat feciorul, nu înainte de a lua nişte fotografii mai vechi ale mamei sale şi a-i face altele în starea de acum. Ajuns la şcoala din oraşul cel mare feciorul le prezintă elevilor din clasa a VIII-a o lecţie emoţionantă despre pădure şi le arătă fotografiile vechi ale mamei sale dar şi pe cele pe care le făcuse el în aceiaşi zi. Mare i-a fost mirarea când , la sfârşitul lecţiei, un băieţaş micuţ brunet, se apropie spăşit de catedră:

- Domnule profesor m-a emoţionat foarte mult lecţia de astăzi şi doresc să ajut într-un fel pădurea aceasta. Vedeţi eu o cunosc ... adică ... o ştiu de când eram mic. Părinţii mei mă duceau în fiecare primăvară să culeg flori iar vara ne bucuram de liniştea şi răcoarea ei în zilele de sărbătoare. Întotdeauna adunam resturile şi lăsam locul, curat, aşa cum îl găseam pentru a se bucura şi altii de el. Cu timpul însă mi-am ocupat zilele libere cu alte lucruri şi am uitat de pădure însă imaginile pe care le-am văzut mi-au trezit în minte amintiri dragi.

Cu bucurie în glas profesorul i-a spus:

- Uneori oamenii au nevoie să li se amintească unele lucruri pentru a realiza cât sunt de importante pentru ei. Poate nu pentru toată lumea pădurea înseamnă un loc de recreere însă, cu siguranţă, pentru toţi ea este ,,plămânul verde” al Planetei, un leagăn al vieţii. Şi pentru că tu te dovedeşti un veritabil apărător al ei eu am să-ţi spun Harap cel Verde.

A doua zi micuţul Harap cel Verde începu să pună afişe în şcoală: copiii erau îndemnaţi să petreacă o zi în pădure şi să o ajute strângând cât mai multe deşeuri reciclabile.Bunicul lui Harap cel Verde lucra la un centru de colectare aşa că nu a fost prea greu să obţină şi ajutor specializat. Însă copilul nu s-a oprit aici. La cercul de arte plastice colegii lui au conceput nişte desene cu mesaje foarte sugestive pe care le-au afişat la intrarea dinspre oraş a pădurii pe un panou special făcut de profesorul lor.

Aici copii şi-au invitat părinţii şi bucurându-se de o zi frumoasă de mai, le-au spus o poveste... cea a pădurii curată cândva, ce li se oferea ca spaţiu de recreere cu aer curat iar astăzi omul, cel căruia i se oferise cu atâta drag o distrugea încetul cu încetul. Oamenii au reacţionat aşa cum era de aşteptat iar aceasta o fost prima victorie a lui Harap cel Verde, pentru că lupta continuă. Acesta mai are de luptat cu defrisările şi cu alţi oameni, care necunoscând povestea, uită că pădurea , leagănul vieţii, li se oferă şi lor, ca generaţiilor trecute, cu aerul ei curat, cu florile, ... cu viaţa!.

CHIPER ANDRA, ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 22, CLASA A VIII-A

PROF. COORDONATOR: ROŞU OCTAVIAN