Precizează perspectiva / punctul de vedere al autorului, aşa cum se reflectă în textul citat

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 445 b.
tarix06.01.2018
ölçüsü445 b.



Precizează perspectiva / punctul de vedere al autorului, aşa cum se reflectă în textul citat.

  • Precizează perspectiva / punctul de vedere al autorului, aşa cum se reflectă în textul citat.

  • R: Punctul de vedere al autorului, aşa cum se reflectă în textul citat este unul:

  • 1. obiectiv = relatare la pers. a III-a = autorul nu se implică afectiv, fiind neutru prin tonalitate şi informaţiile furnizate.

  • = impersonal = se adresează gândirii; transmite informaţii şi explicaţii.

  • 2. subiectiv = relatare la pers. I, autorul se implică afectiv, îşi exprimă propria opinie ( “eu cred că..., sunt de părere că” );

  • = mesajul este orientat spre Emiţător;

  • = se adresează sensibilităţii Receptorului;

  • = mărcile subiectivităţii: verbe, pronume şi adj. pron posesive la persoana I.

  • 3. obiectiv, dar cu note de subiectivitate ( în cazul în care întâlnim, uneori, şi persoana I, autorul exprimându-şi şi propria opinie despre un anumit fapt) .



1. Particularităţi ale organizării textului + convenţii specifice :

    • 1. Particularităţi ale organizării textului + convenţii specifice :
  • Textul este compus din mai multe paragrafe ( nr.= ... , 3, 4, 5 ), care încep cu alineat ;

  • în stilul juridico-administrativ, textul este compus din articole, paragrafe şi

  • alineate numerotate ;

  • în stilul publicistic : în interviu – relaţia dintre E şi R este realizată cu ajutorul dialogului

  • în stilul beletristic = în teatru, textul este format din act, scenă, dialog, replică, indicaţii de regie ;

    • 2. Tehnici şi structuri argumentative:
  • TEHNICI : enumeraţia, demonstraţia, exemplificarea, compararea, citarea unor specialişti ;

  • STRUCTURI ARGUMENTATIVE: Textul argumentativ are o construcţie riguroasă:

        • Ipoteza ( =ideea care urmează să fie argumentată),
        • Demonstraţia (= 2 argumente sau contraargumente= ilustrări = exemple ),
        • c) Concluzia


TEHNICI : enumeraţia, demonstraţia, exemplificarea, compararea, citarea unor specialişti ;

  • TEHNICI : enumeraţia, demonstraţia, exemplificarea, compararea, citarea unor specialişti ;

  • STRUCTURI ARGUMENTATIVE:

  • Textul argumentativ are o construcţie riguroasă:

  • A) Ipoteza ( = ideea care urmează să fie argumentată ),

  • B) Demonstraţia ( = 2 argumente sau contraargumente = ilustrări = exemple ),

  • C) Concluzia



succesiunea, ordinea ideilor, a faptelor: în primul rând,

  • succesiunea, ordinea ideilor, a faptelor: în primul rând,

  • în al doilea rând etc., pe de o parte, pe de altă parte, în plus;

  • comparaţia: spre deosebire de , în contrast cu, dar, însă, ci, pe de altă parte, dimpotrivă;

  • probabilitatea: probabil, poate că, posibil, s-ar putea ca, este cu putinţă;

  • certitudinea: sigur, cu siguranţă, desigur, fireşte, fără îndoială, cu certitudine, de fapt, în realitate;

  • explicaţia: adv. astfel; ca atare ( locuţ. adverbială );

  • selecţia unor argumente: “dintr-o serie de termeni “;

  • cauza: de aceea;

  • concluzia: deci, prin urmare, aşadar, în concluzie, în cele din urmă, în sfârşit, în consecinţă, pe scurt.



În textele tehnico-ştiinţifice se realizează într-o ordine logică, respectând structura textului argumentativ;

    • În textele tehnico-ştiinţifice se realizează într-o ordine logică, respectând structura textului argumentativ;
    • In textele juridico-administrative ideile sunt dispuse în articole, paragrafe şi alineate numerotate.


Emiţătorul = sursa de informaţie dintr-o situaţie de comunicare;

  • Emiţătorul = sursa de informaţie dintr-o situaţie de comunicare;

  • Receptorul = beneficiarul informaţiei dintr-o situaţie de comunicare.

  • Comunicarea înseamnă schimb de replici între E şi R. Emiţătorul şi Receptorul îşi pot schimba rolul.

  • Mesajul = fraza care poartă informaţia;

  • Codul:

      • - mijloace verbale : limbi străine – vorbit/ scris;
      • - mijloace paraverbale: intonaţie, accent de insistenţă, ritm;
      • - mijloace nonverbale: gesturi, mimică, poziţia corpului, alfabetul
      • Braille, limbajul surdo-muţilor.
  • Canalul de transmisie:

  • aer ( vibraţiile produse de vocea cuiva determină propagarea prin aer a

  • mesajului la urechile Receptorului )=comunicare orală;

  • scris = scrisoare, bilet;

  • electronic= telefon, fax, e-mail ( =comunicare rapidă la distanţă ).

  • Referent = informaţia despre ceva; despre ce este vorba în mesaj.

  • Context = loc, timp, vârstă, sex, profesie, interlocutor;

  • = ceea ce interlocutorul ştie se omite, fiind presupus.

  • Forme ale comunicării:

  • a) orale: 1. Monologul 2. Dialogul

  • b) scrise: 1. Rezumatul 2. Povestirea scrisă.



1. Informativ - transmitere de informaţie;

  • 1. Informativ - transmitere de informaţie;

  • 2. persuasiv – convingerea receptorului : în reclame şi discursuri electorale ( sunt preferate formulările expresive şi concise, jocurile de cuvinte, enunţuri exclamative sau verbe la imperativ);

  • 3. predictiv – prognoza meteorologică.



Trăsături:

  • Trăsături:

  • 1. Scopul acestui stil este de a transmite informaţii. Se adresează gândirii nu sensibilităţii cititorului;

  • 2. Cuvintele sunt folosite cu sensul lor propriu, nu figurat (exactitatea informaţiei)+ cuvinte monosemantice -cu un singur înţeles;

  • 3. Abstract, inexpresiv: claritate, precizie, sobrietate;

  • 4. Fiecare domeniu are o terminologie specifică ( “cosinus, cotangentă, vector” );

  • 5. Se foloseşte pluralul autorului ( “noi” ) în locul persoanei I sg; emiţătorul evită afirmaţiile pe care nu le poate dovedi.

  • 6. Timpul prezent = adevăruri general- valabile.;

  • 7. Nu foloseşte figuri de stil, arhaisme, regionalisme;

  • 8. Frecvenţa neologismelor =progresul tehnicii;

  • 9. Foloseşte mijloace extralingvistice ( tabele-chimie, hărţi-geografie, fotografii );

  • 10. Foloseşte abrevieri, simboluri, formule, semne convenţionale: Ca, ≥, “în proporţie de 90%, ¾” ;

  • 11. Caracter internaţional: aceleaşi nume în aproape toate limbile: pneumatic( engl. ), pol ( engl. pole ), mecanism ( engl. mechanism).



Alineate, paragrafe, articole numerotate ( “art. 3” )→scoatere în evidenţă a ideilor + claritatea acestora;

  • Alineate, paragrafe, articole numerotate ( “art. 3” )→scoatere în evidenţă a ideilor + claritatea acestora;

  • Clişee sau formule lexicale: “Se adevereşte prin prezenta…”, “Vă aducem la cunoştinţă că…”;

  • Exprimarea este lapidară ( concisă ), clară, neutră, obiectivă ( fără încărcătură afectivă sau emoţională );

  • Accesibilitate ( pentru a putea fi înţeles şi de persoanele mai puţin instruite );

  • Sensul cuvintelor = denotativ ( primul sens din dicţionar )= nu permite decât o singură interpretare ;

  • Vocabularul este specializat ( terminologie specifică: licitaţie, adjudecare, conform, se adevereşte, sentinţă, reclamaţie, culpă, din oficiu, la cerere);

  • Respectarea strictă a normelor limbii literare;



Prezintă două dintre faptele de limbă identificate în textul dat ( la alegere dintre nivelurile:

  • Prezintă două dintre faptele de limbă identificate în textul dat ( la alegere dintre nivelurile:

  • 1. ortografic şi de punctuaţie, 2. morfosintactic, 3. lexico-semantic, 4. stilistico-textual ).



Rolul semnelor ortografice: rolul cratimei,

  • Rolul semnelor ortografice: rolul cratimei,

  • rolul apostrofului

  • ROLUL CRATIMEI ( liniuţa de unire )

  • leagă 2 cuvinte pronunţate fără pauză ( DOOM 2 );

  • marchează elidarea unei vocale şi evitarea hiatului ( stele+ în cer= stele-n cer );

  • din punct de vedere prozodic ( al versificaţiei) influenţează ritmul şi măsura versurilor, prin dispariţia unei silabe.

  • scrierea unor cuvinte compuse, comune sau proprii: câine-lup; redactor-şef; floarea-soarelui;  Popeşti-Leordeni; Vinţu-de-Sus;

  • despărţirea  cuvintelor în silabe: ma-să; ba-la-dă; car-te; oa-meni;

  • cantitatea, fiind pusă între două numerale: două-trei;  cinci-şase; o sută-două;

  • ROLUL APOSTROFULUI:

  • [ ‘ ] : ( Ex.: ‘neaţa )=marchează grafic căderea, absenţa accidentală în rostire a unui sunet sau a unui grup de sunete;



[ ? ] = marchează grafic intonaţia enunţurilor interogative sau imperative;

  • [ ? ] = marchează grafic intonaţia enunţurilor interogative sau imperative;

  • [ ! ] = marchează grafic intonaţia enunţurilor exclamative sau imperative ( intonaţie ascendentă ).

  • [ … ] = Punctele de suspensie= pauza mai mare( întreruperea şirului vorbirii );

  • [ - ] =linia de dialog indică începutul vorbirii fiecărui participant la un dialog;

  • Obs.: Semnele de punctuaţie = reprezintă instrumentul prin care sunt delimitate grafic unele unităţi sintactice: părţi de propoziţie, propoziţii, fraze.



Se realizează un inventar al părţilor de vorbire care prezintă valoare expresivă:

  • Se realizează un inventar al părţilor de vorbire care prezintă valoare expresivă:

  • 1. VERBELE:

  • Prezentul narativ, prezentul etern / atemporal ( gnomic ), prezentul istoric

  • Imperfectul ( MUNCEAM )= exprimă o acţiune durativă în trecut, neterminată în momentul la care se referă vorbirea; “un timp trecut , care-şi moaie aripa-n prezent” ( T. Vianu )

  • Gerunziul ( MUNCIND ) - exprimă o acţiune în desfăşurare, fără referire precisă la momentul vorbirii; un proces, o stare durativă ( principala funcţie stilistică este capacitatea de a crea imagini dinamice )

  • Perfectul simplu( MUNCII ) = timp al acţiunilor rapide, instantanee;

  • Perfectul compus( AM MUNCIT )= exprimă o acţiune trecută, terminată;

  • rol de narare, evocare, rezumare/concluziv

  • SUBSTANTIVELE SI ADJECTIVELE = sunt părţile de vorbire cel mai

  • des folosite pentru a se realiza o DESCRIERE

  • 3. Mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii vorbitorului= verbe, pronume personale şi adjective pronominale posesive la persoana I.



Relaţia dintre sensul denotativ şi sensurile conotative ale cuvintelor, pentru a demonstra expresivitatea şi ambiguitatea limbajului poetic;

  • Relaţia dintre sensul denotativ şi sensurile conotative ale cuvintelor, pentru a demonstra expresivitatea şi ambiguitatea limbajului poetic;

  • Câmpuri semantice dominante;

  • Relaţii semantice: sinonimie, antonimie, paronimie, omonimie, polisemie;

  • Expresii şi locuţiuni= unităţi frazeologice.



Un inventar al figurilor de stil – comentate;

  • Un inventar al figurilor de stil – comentate;

  • Registre stilistice: limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic, argou, jargon;

  • Tipuri de texte şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ ;

  • Stil direct, stil indirect, stil indirect liber

  • Apartenenţa la un stil funcţional ( tehnico-ştiinţific, beletristic, juridico-administrativ, publicistic )



Citiţi textul cu mare atenţie şi spuneţi-vă părerea, respectând regulile textului argumentativ, care are SCOP PERSUASIV = DE CONVINGERE:

  • Citiţi textul cu mare atenţie şi spuneţi-vă părerea, respectând regulile textului argumentativ, care are SCOP PERSUASIV = DE CONVINGERE:

  • Eu cred că... = IPOTEZA

  • In primul rând, consider acest lucru... DEMONSTRATIA 1

  • In al doilea rând... = DEMONSTRATIA 2

  • In concluzie... = CONCLUZIA



CERINTE:

  • CERINTE:

  • I. Precizează punctul de vedere al autorului (…), aşa cum se reflectă în textul citat.

  • II. Prezintă 2 elemente de structură şi de compoziţie :

  • Particularităţi ale organizării textului + convenţii specifice 

  • Tehnici şi structuri argumentative

  • CONECTORI

  • Dispunerea ideilor şi a paragrafelor

  • +

          • Elementele situatiei de comunicare,
          • Scopul comunicarii,
          • Stilul tehnico-stiintific,
          • Stilul juridico-administrativ
  • II. Prezintă două dintre faptele de limbă identificate în textul dat ( la alegere dintre nivelurile: ortografic si de punctuatie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual )

  • III. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre mesajul textului citat.





Apetrei, Dorina, Stoleru, Eugenia, Algoritmul lecturii unui text ( literar sau nonliterar ), Ed. Petrodava, Iaşi, 2008.

  • Apetrei, Dorina, Stoleru, Eugenia, Algoritmul lecturii unui text ( literar sau nonliterar ), Ed. Petrodava, Iaşi, 2008.

  • Angelescu Silviu/ Nicolae I. Nicolae, Emil Ionescu, Limba şi literatura română, manual pentru clasa a IX-a, Ed. All Educational, Bucureşti, 2000.

  • L. Paicu, M. Lazăr, Literatura română. Eseul, Bucuresti, Ed. Art, 2008.

  • Ş.a.




Dostları ilə paylaş:
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə