Pregătiţi salonul de naştere, să fie dezinfectat, spălat şi aerisit. Pregătiţi salonul de naştere, să fie dezinfectat, spălat şi aerisit


Nu este dovedit că halatele, bonetele, măştile, bahilele şi altele previn răspândirea infecţiei nosocomiale – ele singure pot servi drept focar sau mijloc de transmitere a infecţiei



Yüklə 446 b.
səhifə10/10
tarix30.10.2017
ölçüsü446 b.
#22010
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10

Nu este dovedit că halatele, bonetele, măştile, bahilele şi altele previn răspândirea infecţiei nosocomiale – ele singure pot servi drept focar sau mijloc de transmitere a infecţiei.

  • Nu este dovedit că halatele, bonetele, măştile, bahilele şi altele previn răspândirea infecţiei nosocomiale – ele singure pot servi drept focar sau mijloc de transmitere a infecţiei.

  • Personalul trebuie să îmbrace halate speciale sau sterile numai în condiţiile în care există eliminări considerabile de sânge sau altor secrete ale organismului, precum şi pentru efectuarea manipulărilor şi procedurilor invazive;

  • ) Webster J, Pritchard M.A. Gowning by attendants and visitors in newborn nurseries for prevention of neonatal morbidity and mortality. Cochrane Database Syst Rev 2003; (3



Rudele şi persoanele apropiate, care vizitează nou-născuţii, de obicei, nu reprezintă focare pentru IN, dacă ele respectă regulile de igienă generală şi măsuri necesare de precauţie;

  • Rudele şi persoanele apropiate, care vizitează nou-născuţii, de obicei, nu reprezintă focare pentru IN, dacă ele respectă regulile de igienă generală şi măsuri necesare de precauţie;

  • Vizitele trebuie limitate pentru: Copiii cu febră şi maladii infecţioase probabile; Adulţii cu semne ale infecţiei virale ale căilor superioare respiratorii sau diaree (mai ales în perioada edidemiilor);

  • Webster J, Pritchard M.A. Gowning by attendants and visitors in newborn nurseries for prevention of neonatal morbidity and mortality.Cochrane Database Syst Rev 2003; (3)



Prelucrarea igienică a plăgii ombilicale şi a tegumentelor

  • Prelucrarea igienică a plăgii ombilicale şi a tegumentelor

  • Tualeta ombilicului. Bontul ombilical, de regulă persistă 7–10 zile după naştere.

  • Când bontul ombilical va cădea, este necesară prelucrarea zilnică a plăgii ombilicale până la cicatrizarea ei.

  • Dacă ombilicul se va hiperemia, inflama, edemaţia sau se va infecta să se adreseze de urgenţă la sora de ocrotire sau medic. Hemoragia în cantităţi mici după căderea bontului ombilical nu prezintă pericol, fiind fiziologică.













Scăldatul copilului. Este obligator ca copilul să fie scăldat din prima zi de externare din maternitate. Recomandarea de a scălda copilul numai după ce plaga ombilicală a regenerat nu este argumentată.

      • Scăldatul copilului. Este obligator ca copilul să fie scăldat din prima zi de externare din maternitate. Recomandarea de a scălda copilul numai după ce plaga ombilicală a regenerat nu este argumentată.
      • Pielea, mucoasa la nou-născuţi este supusă unei însămânţări bacteriene în timpul naşterii şi imediata după naştere, de pe pielea copilului infecţia uşor nimereşte în plaga ombilicală.


Scăldatul neregulat poate duce la dereglarea termoreglării copilului şi corespunzător la hipertermie, apariţia intertrigoului, elementelor purulente pe piele.

  • Scăldatul neregulat poate duce la dereglarea termoreglării copilului şi corespunzător la hipertermie, apariţia intertrigoului, elementelor purulente pe piele.

  • Copilul va fi scăldat înainte de ultima alimentare pe zi, durata unei băiţe nu va depăşi 5–7 minute. De 2 ori pe săptămână copilul trebuie să fie scăldat cu săpun (spumă, şampon), restul zilelor în plante, săponirea trebuie să o efectuaţi cu mâna deoarece folosirea gumei poate duce la traumatizarea pielii copilului.











Obiectele necesare:

  • Obiectele necesare:

      • ulei steril
      • bumbac steril
      • termometre pentru măsurarea temperaturii corporale şi a temperaturii apei
      • pară de cauciuc pentru clister
      • tub de evacuare a gazelor


termofor

      • termofor
      • foarfece
      • pipete ( 2 – 3)
      • perie de păr şi pieptene pentru bebeluş
      • săpun pentru copii
      • beţigaşele cu tampon de vată
      • soluţie proaspăt pregătită de permanganat de kaliu 5%, soluţie alcool (70%)
      • soluţie de 3% apă oxigenată, soluţie furacilină
      • soluţie de 1% verde de briliant
      • burete natural
      • şampon pentru copii


Pat cu bare de lemn ( distanţa 7-10 cm)

  • Pat cu bare de lemn ( distanţa 7-10 cm)

  • Pentru prevenirea deformării colooanei vertebrale este plasat în pătuc fără piernă





“… contactul precoce, prelungit şi continuu (pe măsura posibilităţilor) piele la piele dintre o mamă (sau o persoană înlocuitoare) şi copilul ei cu greutatea mică la naştere, atât în spital, cât şi în caz de externare precoce (în funcţie de circumstanţe), până la cel puţin a 40-cea săptămână a vârstei gestaţionale după naştere, în condiţiile alăptării exclusive şi a supravegherii corespunzătoare”

  • “… contactul precoce, prelungit şi continuu (pe măsura posibilităţilor) piele la piele dintre o mamă (sau o persoană înlocuitoare) şi copilul ei cu greutatea mică la naştere, atât în spital, cât şi în caz de externare precoce (în funcţie de circumstanţe), până la cel puţin a 40-cea săptămână a vârstei gestaţionale după naştere, în condiţiile alăptării exclusive şi a supravegherii corespunzătoare”

  • Acta Paediatrica 1998;87:440-5



  • ÎMC oferă copilului nou-născut cu greutatea mică la naştere sau prematur beneficiile îngrijirii în incubator



Punctele importante:

  • Punctele importante:

  • Mama trebuie să fie dispusă să facă aceasta

  • Mama va avea nevoie de o familie şi comunitate susţinătoare

  • Ea trebuie să fie întotdeauna la dispoziţie pentru a presta îngrijirea solicitată

  • La momentul externării starea sănătăţii ei trebuie să fie bună

  • Ea trebuie să fie aproape de copil şi spital pentru a iniţia îngrijirea maternă de tip cangur atunci când copilul ei este pregătit

  •                 

  • 2g/2



  • Copilul trebuie să fie capabil să respire sinestătător

  • Copilul nu trebuie să facă afecţiuni periculoase pentru viaţă sau malformaţii.

  • Abilitatea de a coordona suptul şi deglutiţia nu este esenţială, alte metode de alimentare pot fi folosite până în momentul când copilul va putea fi alăptat.

  • Îngrijirea maternă de tip Cangur poate fi iniţiată la naştere după examenul primar sau orice manevre de resuscitare neonatală. 















Trei RCTs incluzând 1362 sugari, efectuate în ţările în curs de dezvoltare

  • Trei RCTs incluzând 1362 sugari, efectuate în ţările în curs de dezvoltare

  • Calitatea medie sau proastă a metodologiei (interpretarea , complexitatea supravegherii, observaţia unblind a rezultatelor)

  • ÎMC este asociată cu riscul redus de:

    • Infecţii intraspitaliceşti la VG de 41 de săptămâni (RR 0,49; 0,25-0,93)
    • Morbiditate severă la VG de 41 de săptămâni (RR 0,30; 0,14-0,67)


Afecţiune a tractului respirator inferior la 6 luni (RR 0,37; 0,15-0,89)

  • Afecţiune a tractului respirator inferior la 6 luni (RR 0,37; 0,15-0,89)

    • Alăptarea neexclusivă la externare (RR 0,41; 0,25-0,68)
    • Insatisfacţia mamei (RR 0,41; 0,22-0,75)
  • Copiii cu ÎMC au avut un adaos ponderal pe zi la momentul externării (3,6 g/day; 0,8-6,4)

  • Scorurile simţului matern de proprie competenţă erau mai înalte; scorurile percepţiei materne a susţinerii sociale erau mai joase.

  • Nu există dovezi privind diferenţele în mortalitatea infantilă (însă probleme serioase metodologice fac mai puţin solidă această afirmaţie)









1. Este ÎMC inofensivă şi eficientă pentru copiii prematuri instabili şi pentru CGMN?

  • 1. Este ÎMC inofensivă şi eficientă pentru copiii prematuri instabili şi pentru CGMN?

  • Bergman N et al. Capetown, Africa de Sud (nepublicat)

  • 40 copii cu 1200 până la 2199 g evaluaţi înainte de naştere şi repartizaţi în grupe de intervenţie şi control după cinci minute de asistenţă de rutină.

  • Intervenţie: contactul piele-la-piele pe pieptul mamei timp de şase ore

  • Control: incubatoarele preîncălzite la 36,5 C° timp de şase ore

  • Rezultate:

    • Fără diferenţe în internarea în SÎNN
    • Scor de stabilizare mai înalt în grupul ÎMC
    • T° medie mai înaltă în grupul ÎMC în prima oră


2. Poate ÎMC fi aplicată indiferent de greutatea la naştere şi vârsta de gestaţie?

  • 2. Poate ÎMC fi aplicată indiferent de greutatea la naştere şi vârsta de gestaţie?

  • Nu apar probleme la greutatea mai mare de 1800 g şi la 32-34 săptămâni ai VG (cu excepţia cazului de SDR sau alte complicaţii severe).

  • Vezi studiul nepublicat Sud-African (poate necesita confirmare) pentru greutatea la naştere 1200-1800 g şi 28-32 săptămâni ai VG. În acest grup, SDR şi alte complicaţii severe sunt mai frecvente, imprevizibile şi nu pot fi tratate la domiciliu.

  • La copiii mai mici de 1200 g şi 28 săptămâni ai VG mortalitatea este foarte înaltă în condiţii cu resurse limitate, chiar dacă aceşti copiii se nasc în spital.



3. Se va obţine controlul termic?

  • 3. Se va obţine controlul termic?

  • Da





4. Cum pot fi satisfăcute cerinţele privind alimentarea?

  • 4. Cum pot fi satisfăcute cerinţele privind alimentarea?

  • Copiii mici pot avea nevoie de metode alternative de alimentare:

    • Lapte matern stors (cum, cât de frecvent, cât timp, în ce cantitate, păstrare…?)
    • Stoarcerea direct în gură?
    • Cană, seringă, pipetă, paladai?
    • Alimentaţie cu sonda dacă copilul nu poate înghiţi?
  • Alimentaţia la cerere poate să nu fie adecvată pentru copiii mici; este necesar controlul strict al cantităţii şi frecvenţei; poate fi asigurat acesta la domiciliu?

  • Suplimente? Fortificatori? Vitamine? Minerale?



5. Cum poate fi verificată creşterea corespunzătoare?

  • 5. Cum poate fi verificată creşterea corespunzătoare?

  • Este posibil de a verifica adaosul ponderal la domiciliu?

  • Sau de a identifica eşecul de a creşte fără măsurarea greutăţii corporale?

    • Circumferinţa capului?
    • Diureza?
    • Stările generale?
  • Ce poate fi efectuat la domiciliu dacă un copil nu reuşeşte să crească?

    • De a spori producţia de lapte (lactogoge)?
    • De a folosi substituent lactat?
    • De a mări frecvenţa alimentărilor?
    • De a administra supliment?


6. Cum pot fi satisfăcute cerinţele privind tratamentul?

  • 6. Cum pot fi satisfăcute cerinţele privind tratamentul?

  • Copiii prematuri necesită fir şi acid folic din a doua lună de viaţă; copiii cu GFMN pot necesita alte vitamine şi minerale.

  • Unii copii pot avea nevoie de tratament treatment pentru unele afecţiuni uşoare: candidoză, răceala, problemele cutanate.

  • Unii copii pot avea nevoie de tratament pentru afecţiuni severe: infecţie a tractului urinar, pneumonie, infecţie bacteriană severă.

  • Mama poate necesita tratament.

  • Cine va fi responsabil de tratament în comunitate?



7. Este internarea într-o secţie specializată posibilă în caz de complicaţii severe? Dacă da, de ce să nu se facă transferul în orice caz?

  • 7. Este internarea într-o secţie specializată posibilă în caz de complicaţii severe? Dacă da, de ce să nu se facă transferul în orice caz?

  • …”) trebuie să fie puse la dispoziţia medicilor, lucrătorilor medicali comunitari şi a mamelor.



8. Cine va asigura supravegherea corespunzătoare?

  • 8. Cine va asigura supravegherea corespunzătoare?

  • La momentul iniţierii ÎMC, copiii mici pot avea nevoie de observaţii frecvente (zilnice) sau foarte frecvente (mai mult decât o dată pe zi).

  • Ulterior, când masa copilului este în jur de 1500 g (şi mai mare), vizitele de supraveghere vor fi programate de două ori sau o dată pe săptămână.

  • Copiii mai mari sunt mai puţin solicitanţi şi la masa de 1800 g ei pot intra în programul local de asistenţă pediatrică pentru copii normali, născuţi la termen.



9. Cine va instrui mamele? Unde, când, cum?

  • 9. Cine va instrui mamele? Unde, când, cum?

  • Medicii şi/sau lucrătorii medicali comunitari vor fi instruiţi de programul local de ÎMC.

  • Cum rămâne cu mamele?

    • Vor fi instruite despre ÎMC toate femeile însărcinate?
    • Sau numai cele cu CGMN?
    • Dacă da, unde, când şi cum, în cazul când ÎMC trebuie iniţiată imediat după naştere?
  • Care este setul minim de instrucţiuni pentru mame?



10. Probleme etice şi legale?

  • 10. Probleme etice şi legale?

  • Cu condiţia dovezilor solide ale eficacităţii şi inofensivităţii, va acorda MS permisiunea?

  • Va exista opoziţie din partea societăţilor medicale şi a altor organisme profesionale?

  • Va fi etic acceptabil de a investi resurse în ÎMC comunitară mai mult decât, de exemplu, în transportul sigur la cal mai apropiat SÎNN?















APIC guideline for hand washing and hand antisepsis in health care setting. Am J Infect Control 1995 Aug;23(4):251-69. [239 references].

  • APIC guideline for hand washing and hand antisepsis in health care setting. Am J Infect Control 1995 Aug;23(4):251-69. [239 references].

  • Cochrane Database Syst Rev 2003; (3) Webster J, Pritchard M.A. Gowning by attendants and visitors in newborn nurseries for prevention of neonatal morbidity and mortality

  • Barclay L, Harrington A, Conroy R, Royal R, LaForgia J. A comparative study of neonates’ umbilical cord management. Aust J Adv Nurs. 1994;

  • Essential Newborn Care and Breastfeeding. WHO Regional Office for Europe 2002 .

  • Joy Lawn, Brian J. McCarthy, Susan Rae Ross, Denise Giles. The Healthy Newborn. A Reference Manual for Program Managers, The WHO Collaborating Center in Reproductive Health, CDC, The Health Unit Care, CCHI, Care – CDC Health Initiative, Version 1.1

  • Joy E.Lawn, Simon Counsens, Jelka Zupan. Neonatal Survival 1. 4 million neonatal deaths: When? Where? Why? The Lancet, March, 2005.

  • Infecţiile asociate cu asistenţa medicală la nou-născuţi Walter Zingga, Klara M. Postafy-Barbe şi Didier Pitteta2008, 21:228 - 234

  • Kilbride H.W., Rowers R., Wirtschafter D.D. et al. Implementation of Evidence-Based Potentially Better Practices to Decrease Nosocomial Infections. Pediatrics. Vol. III. N 4. 2003. pp. e.519-e533.

  • Hand Higiene Task Force. Guideline for hand hygiene in health-care setting. Healthcare Infection Control Practicies Advisory Commitee; HICPAC/SHEA/APIC/IDSA. MMWR Recomm. Rep. 2002. Oct 25;51 (RR-16):1-48. [423 references].

  • Conde-Agudelo A, Belizán JM, Diaz-Rossello J. Kangaroo mother care to reduce morbidity and mortality in low birthweight infants. Cochrane Database of Systematic Reviews 2011,

  • Laopaiboon M, Lumbiganon P, Martis R, Vatanasapt P, Somjaivong B. Music during caesarean section under regional anaesthesia for improving maternal and infant outcomes. Cochrane Database of Systematic Reviews 2009, Issue 2. Art. No.: CD006914.

  • Organizaţia Mondială a sănătăţii.2003..Managementul Problemelor Nou-născutului: Ghid pentru medici, asistente medicale, şi moaşe



Johnston C, Campbell-Yeo M, Fernandes A, Inglis D, Streiner D, Zee R. Skin-to-skin care for procedural pain in neonates. Cochrane Database of Systematic Reviews 2010, Issue 3. Art. No.: CD008435.

  • Johnston C, Campbell-Yeo M, Fernandes A, Inglis D, Streiner D, Zee R. Skin-to-skin care for procedural pain in neonates. Cochrane Database of Systematic Reviews 2010, Issue 3. Art. No.: CD008435.

  • Moore ER, Anderson GC, Bergman N. Early skin-to-skin contact for mothers and their healthy newborn infants. Cochrane Database of Systematic Reviews 2007, Issue 3. Art. No.: CD003519.

  • Rabe H, Reynolds GJ, Diaz-Rosello JL. Early versus delayed umbilical cord clamping in preterm infants. Cochrane Database of Systematic Reviews 2004, Issue 4. Art. No.: CD003248.

  • Zupan J, Garner P, Omari AAA. Topical umbilical cord care at birth. Cochrane Database of Systematic Reviews 2004, Issue 3. Art. No.: CD001057.

  • Peña-Martí GE, Comunián-Carrasco G.Fundal pressure versus controlled cord traction as part of the active management of the third stage of labour.10.XI2010

  • .Janssen PA, Selwood BL, Dobson SR, Peacock D, Thiessen PN. To dye or not to dye: a randomized clinical trial of a triple dye/alcohol regime versus dry cord care. .Pediatrics. 2003.

  • Richards M.J., Edwards J.R., Culver D.H. et al. Nosocomial Infections in Pediatric Intensive Care Units in the United States. Pediatrics. Vol. 103. N 4, 1999. p.e39.

  • Stevens B, Yamada J, Ohlsson A.Sucrose for analgesia in newborn infants undergoing painful procedures.January 2010.

  • Schrag S, Gorwitz R, Fultz-Butts K et al. Prevention of perinatal group B streptococcal disease. Revised guideline from CDC. MMWR Recomm. Rep 2002; 51 (RR-11):1-22



Yüklə 446 b.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin