Prezentat de Economisti Associati

Imaginea 2.16 Asistenţa anterioară SCA-BERD, per sector şi tip de asistenţă

Sector	IT	Marketing	Energie – eficienţa resurselor	Soluţii de inginerie	Management al calităţii	Strategie	Alte	Total
Comerţ cu ridicata – cu amânuntul	84	20	10	10	0	3	0	127
Alimente şi băuturi	24	16	46	24	7	5	2	124
Textile, îmbrăcăminte încălţăminte -	20	7	2	0	1	0	0	30
Construcţii - Engineering	8	4	5	1	7	0	1	26
Aparate electrice – electronice - TI	7	6	1	3	5	1	1	24
Sănătate	11	6	1	0	0	2	0	20
Produse chimice – farmaceutice	4	2	5	1	4	0	0	16
Voiaj şi turism	2	8	2	3	0	1	0	16
Transport	3	4	1	3	0	1	0	12
Media – Comunicare	3	6	1	0	0	0	0	10
Articole de sticlă – cauciuc - plastic	1	1	2	0	3	0	1	8
Procesarea lemnului – mobilă	5	1	0	1	1	0	0	8
Multiple	15	6	10	1	0	0	0	32
Altele	24	15	13	2	3	1	1	59
Total	211	102	99	49	31	14	6	512

Sursa: Elaborările consultanţilor în baza datelor SCE-BERD
Proiectul CEED al USAID are drept scop creşterea competitivității întreprinderilor din sectorul privat din Moldova prin consolidarea capacităţilor de marketing şi vânzări, introducerea de noi tehnologii, precum şi îmbunătăţirea accesului la finanţe şi investiţii. Adiţional, proiectul promovează stimularea creării clusterelor. Prima faza a proiectului (CEED I) a fost realizată în perioada 2005-2010 şi s-a axat pe trei sectoare / linii de afaceri selectate: (i) vinificaţie, (ii) articolele textile şi de îmbrăcăminte şi (iii) TIC, identificate ca fiind sectoarele cu cel mai mare potenţial în cadrul economiei. Proiectul a asistat 115 de companii, stimulând crearea a 3.500 locuri de muncă suplimentare şi o creştere a vânzărilor de circa 84 milioane USD. A doua etapă în derulare (CEED II), operaţională până în 2015, are la bază trei componente: (i) creşterea productivităţii; (ii) sporirea comerţului şi a investiţiilor şi (iii) eficientizarea dialogului public-privat în scopul îmbunătățirii mediului de afaceri. La lansarea CEED II, domeniul de sectoare a fost extins în vederea includerii a trei sectoare / linii de afaceri adiţionale: (i) accesorii şi mobilă pentru casă, (ii) încălţăminte şi accesorii de moda şi (iii) turism. Or, în timp util, au fost introduse mai multe ajustări. Pentru a evita evoluţia direcţiilor în domenii prea înguste, activităţile de proiect concentrate în sectorul articolelor de încălţăminte / accesorii au fost comasate cu cele aferente articolelor de textile şi îmbrăcăminte, o agregare similară fiind aplicată şi în cazul sectoarelor turismului şi vinificaţiei. În paralel, suportul acordat sectorului de producere a mobilei pentru casă s-a redus (în practică, domeniul de activităţi ale proiectului au revenit la numărul de sectoare acoperite în faza anterioară [3], dar cu o definire mai largă a sectoarelor).

3. SEGMENTAREA IMM
3.1 Introducere
În capitolul anterior a fost menţionat că, pe parcursul ultimilor cinci ani, performanţa IMM a fost instabilă şi a variat semnificativ în funcţie de subsector. Pentru a îmbunătăţi analiza IMM din Moldova, în acest capitol sunt identificate şi prezentate şase segmente diferite, IMM fiind grupate conform similarităţii performanţei în perioada respectivă şi/sau a caracteristici structurale. În special, capitolul 3.2 include descrierea metodologiei adoptate pentru formarea celor şase segmente de IMM, iar capitolul 3.3 include o prezentare detaliată a fiecărui sector, care urmează după prezentarea rezumată şi analiza comparativă a diferitelor grupuri.
3.2 Metodologia de segmentare a IMM
Selectarea variabilelor. Exerciţiul de segmentare a avut la bază trei criterii generale: (i) importanţa economică a IMM, (ii) performanţa IMM şi (iii) caracteristicile IMM. S-a pornit de la selectarea variabilelor relevante pentru fiecare criteriu. Lista iniţială a fost redusă în rezultatul excluderii variabilelor care nu adaugă valoare analizei (similar cazului valorii adăugate per rata de creştere a numărului de angajaţi, considerată redundantă cu creşterea ocupării forţei de muncă şi a valorii adăugate), sau care sunt considerate incerte sau insuficient de comparabile la nivel de subsectoare (cum ar fi intensitatea muncii). În rezultat, pentru a face distincţia între subsectoarele de producţie şi cele de servicii, au fost utilizate opt variabile, plus două machete macro-sectoriale (imaginea 3.1).
Imaginea 3.1 Variabilele pentru segmentarea IMM

Criteriul	Variabila
Importanţa economică a IMM	Numărul mediu de IMM active Media valorii adăugată a IMM Media ocupării forţei de muncă în cadrul IMM Media valorii* nete a exporturilor de către IMM
Dinamica IMM	Creşterea valorii adăugate a IMM Creşterea ocupării forţei de muncă în cadrul IMM Rata netă a IMM
Caracteristicile întreprinderii	Vârsta medie a IM

* Valoarea estimată a exporturilor IMM după scăderea reexporturilor
Selectarea subsectoarelor. De la bun început, numărul privind subsectoarele selectate pentru a fi incluse în domeniul de analiză a fost limitat pe baza a două considerente:

• 
  şase subsectoare au fost excluse din cauza nivelului limitat de comparabilitate la nivel inter-subsectorial şi internaţional. În mod consecvent cu abordarea adoptată de Eurostat SBS, exerciţiul de segmentare nu a acoperit (i) agricultura, silvicultura şi pescuit (Secţiunea A, trei subsectoare), şi (ii) serviciile financiare (secţiunea K, trei subsectoare). După cum a fost anticipat, măsurarea valorii adăugate a serviciilor financiare este destul de problematică şi necesită a fi considerată în mod separat. Problemele de măsurare persistă şi în cazul sectorul agricol, complicându-se şi mai mult în cazul comparaţiei internaţionale¹⁷;
  
• 
  a fost introdus criteriul dimensiunii minime a subsectorului, deoarece, subsectoarele excesiv de mici pot atesta o prezenţă curentă industrială insuficientă pentru a justifica scopurile urmărite. Pentru a fi calificat drept suficient de mare, sub-sectorul trebuie să se conforme următoarelor două cerinţe: (i) cifra medie a efectivului total de personal trebuie să fie nu mai mică de 500 persoane şi (ii) cifra medie privind prezenţa IMM nu trebuie să fie mai mică de 20, în perioada 2009-2013. Ambele praguri au fost stabilite pe baza metodologiei de analiză a grupurilor aplicată de Observatorul European al Grupurilor şi a unor ipoteze conservatoare în scopul reflectării adecvate a dimensiunii mici a economiei Republicii Moldova şi minimizării riscului de excludere a subsectoarelor cu valoare adăugată înaltă, dar niveluri absolut joase a ocupării forţei de muncă¹⁸.
  

Ca urmare, 22 subsectoare au fost excluse din analiza de segmentare, ceea ce constituie 10,5% din numărul total de IMM, 17% din totalul forţei de muncă ocupată în cadrul IMM (marea majoritate în sectorul agricol) şi 11% din totalul valorii adăugate generate de IMM (imaginea 3.2).