Imaginea 3.2 Subsectoarele excluse
Sectorul
|
# subsec. excluse19
|
Criteriile de excludere
|
Importanţa economică
|
% Total IMM
|
% Total ocuparea forţei de muncă în IMM
|
% Total valoarea adăugată de IMM
|
Agricultură, silvicultură, pescuit
|
3
|
Comparabilitate intersectorială şi internaţională limitată
|
5.7%
|
13.2%
|
11.3%
|
Intermedieri financiare şi de asigurare
|
2
|
Comparabilitate intersectorială şi internaţională limitată
|
1.9%
|
0.8%
|
0.2%
|
Producţie
|
4
|
Sub nivelul minim
|
0.7%
|
1.0%
|
0.9%
|
Utilităţi
|
3
|
Sub nivelul minim
|
0.3%
|
1.0%
|
0.3%
|
Transport
|
3
|
Sub nivelul minim
|
0.1%
|
0.2%
|
0.5%
|
Servicii
|
7
|
Sub nivelul minim
|
1.7%
|
1.2%
|
0.4%
|
Total
|
22
|
|
10.5%
|
17.3%
|
13.6%
|
Analiza Cluster. În analiza grupurilor (cluster), fiecare subsector a fost grupat cu subsectoarele similare în baza celor opt variabile selectate. În special, a fost aplicată metoda K-means clustering, care reprezintă o procedură iterativă în care, la fiecare pas, toate subsectoarele sunt re-alocate la nivel de grup în vederea maximizării atât a omogenităţii în cadrul grupului, cât şi a variabilităţii între grupuri20. Similaritatea între grupuri este măsurată folosind distanţa Euclideană pe baza tuturor variabilelor sus-indicate21, anterior standardizate şi transformate. Pentru a depăşi problema privind determinarea numărului de segmente IMM, a fost utilizată diagrama raportului dintre suma pătratelor în cadrul grupurilor la numărul de grupuri extrase (imaginea 3.3). Din cauza lipsei unei pauze evidente ("cot") în imagine, după experimentarea mai multor numere de grupuri şi considerarea rezultatelor obţinute, pentru a evita creşterea numărului de grupuri fără obţinerea creşterii semnificative a omogeneităţii în cadrul grupurilor, s-a decis selectarea a şase grupuri.
Imaginea 3.3 Suma în cadrul grupului a pătratelor per număr de grupuri
Analiza cluster a fost completată de o analiză comparativă care a avut drept scop scopul obţinerea unor detalii adiţionale privind competitivitatea şi potenţialul de creștere al IMM în segmentele identificate. În mod specific, prezenţa IMM, contribuţia IMM la ocuparea forţei de muncă şi productivitatea muncii la nivel de subsector au fost comparate cu valorile respective din ţările cu caracteristic similare 22, inclusiv cele trei state baltice, două ţări din Balcani (Croaţia şi Slovenia) şi două ţări din Europa Centrală (Slovacia şi România). Pentru fiecare subsector inclus în categoria Eurostat "întreprinderi nefinanciare"23, comparaţia cu ţările similare a fost realizată pe baza următorilor indicatori:
-
concentraţia medie a IMM la nivel de subsector, adică numărul de IMM active într-un sub-sector ca pondere în numărul total de IMM;
-
contribuţia medie a IMM în ocuparea forţei de muncă la nivel de subsector, adică numărul total de angajaţi ocupaţi în cadrul IMM într-un subsector ca pondere în totalul forţei de muncă ocupată în IMM;
-
productivitatea muncii IMM (în 2013).
După cum a fost indicat mai sus, productivitatea muncii a fost măsurată doar cu referire la anul 2013, în timp ce ceilalţi doi indicatori se referă la valori medii care acoperă întreaga perioadă de analiză. Situaţia dată a fost determinată de faptul că, comparaţia internaţională a productivităţii muncii la nivel de subsector este deja afectată de probleme metodologice serioase, fiind puternic influenţată de diferenţele structurale între ţări (de exemplu, produse fabricate doar în anumite ţări, diferenţe de calitate între aceleaşi produse fabricate în ţări diferite, diferenţele de preţuri relative), iar perspectiva inter-temporală doar complică problemele existente. Astfel, pentru a reduce impactul acestor probleme (i) productivitatea muncii a fost comparată doar pentru anul 2013, în scopul evaluării decalajului curent între IMM din Moldova şi IMM din ţările similare şi (ii) valoarea adăugată pentru toate ţările a fost transformată în PPP curente în USD24. În lumina celor expuse, rezultatele comparaţiilor internaţionale ar trebui considerate cu precauţie. În orice caz, rezultatele date oferă informaţii utile cu privire la modelul diferenţelor de productivitate între ţările analizate.
Dostları ilə paylaş: |