Prieteni apropiaţi

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 153.08 Kb.
tarix17.01.2019
ölçüsü153.08 Kb.



Ceea ce ne defineşte, ceea ce ne deosebeşte de ceilalţi, sunt (printre altele) temperamentul, calităţile înnăscute, deprinderile dobândite, lucrurile care ne interesează pe fiecare şi poate cel mai important, valorile după care ne călăuzim. Care sunt valorile tale – cu alte cuvinte, ce contează cel mai mult pentru tine? Iată o listă cu mai multe valori. Completeaz-o cu alte câteva lucruri pe care oamenii le consideră importante.




  • Prieteni apropiaţi

  • Sănătate

  • Respect din partea celorlalţi

  • Prosperitate

  • Cultură

  • Distracţie

  • Diplome/Premii

  • Dragoste

  • Căsătorie

  • Părinţii

  • Fericire

  • Respect de sine

  • Recreere

  • Linişte sufletească

  • Popularitate

  • Atractivitate fizică

  • Credinţă

  • O muncă interesantă

  • Călătorii

  • Protecţia naturii

  • ...

  • ...

  • ...

  • ...

  • ...

  • ...

  • ...

  • ...

  • ...

  • ...

În lista de mai sus, bifează acum 8 valori care au cea mai mare importanţă pentru tine. Pentru a le alege, gândeşte-te la câteva reguli:


 Consideri că acest lucru va rămâne şi în viitor foarte important pentru tine, adică nu este numai o prioritate de moment?

 În orice situaţie încerci să ţii cont de lucrul respectiv, chiar dacă trebuie să renunţi la altceva pentru asta?

 Încerci să ţii cont de lucrul respectiv chiar dacă prietenii tăi nu sunt de acord cu tine în această privinţă?

 Crezi că lumea în care trăim ar fi mai bună dacă toţi sau măcar cât mai mulţi oameni s-ar ghida după valoarea respectivă?




Imaginează-ţi că te afli într-o barcă pe mare. Contează în ce direcţie o iei? Desigur – dacă doreşti să ajungi într-un anumit loc! Dacă te laşi numai în voia curenţilor şi a vântului, vei ajunge poate într-un loc frumos, poate pe un ţărm pustiu. Sunt mult mai multe şanse să ajungi unde doreşti dacă ai o hartă şi stabileşti cursul, decât dacă navighezi la întâmplare!

L
9


a fel, viaţa ta se poate desfăşura la întâmplare sau îţi poţi face planuri şi le poţi împlini! Odată fixate, ţelurile te ajută nu numai să ştii încotro te îndrepţi, ci şi să iei mai uşor o decizie, atunci când ai de făcut alegeri. Iar, când îţi stabileşti ţelurile, sunt mult mai multe şanse să le atingi dacă le-ai gândit pornind de la interesele, abilităţile şi valorile tale.

L


ucrurile care te interesează – orice îţi place să faci şi pe care vrei să ajungi să-l faci şi mai bine – te vor încuraja să continui chiar şi atunci când vei întâlni obstacole. Abilităţile şi talentele sunt şi ele importante: caută să ţi le descoperi şi nu uita că, pe măsură ce înveţi lucruri noi, îţi şi dezvolţi noi abilităţi – care la rândul lor îţi vor îngădui să-ţi propui ţinte noi, la care acum nici nu visezi!

Ţelurile pe care ţi le stabileşti îţi vor sluji cel mai bine dacă sunt clădite pe valorile tale. Viaţa ta va fi mult mai plină de sens dacă te vei orienta după acele lucruri pe care le consideri esenţiale şi care pentru tine contează cu adevărat cel mai mult.

Completează rubricile din tabelul următor, ţinând cont de ceea ce ştii despre tine (interesele, pasiunile şi respectiv abilităţile, talentele tale, poţi face referire la acelaşi lucru sau la lucruri diferite):

 ce te pasionează? (exemplu: sport, chimie, creşterea păsărilor exotice, etc.)

 la ce te pricepi? (exemplu: handbal, să lucrez cu copiii, să cresc păsări exotice, să încurajez oamenii cu probleme, etc.)

 şi, în sfârşit, ce contează pentru tine în viaţă? (vezi lista pe care ai făcut-o mai înainte! – acum ordoneaz-o: pune pe locul 1 ceea ce consideri cel mai important)






Interesele mele

1.

2.

3.
Abilităţile mele

1.

2.

3.

4.

5.


Valorile mele

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.


Ţeluri/Obiective

Luând în considerare interesele, abilităţile şi valorile tale, scrie ţintele pe care îţi propui să le atingi, după cum urmează:


● În şase luni, aş vrea să...

● Într-un an de zile, aş vrea să...

● În doi ani, aş vrea să...


C


um ai concepe un blazon care să te reprezinte? Te poţi orienta după schema de mai jos.

Pentru secţiunile 1-6, alege şase din întrebările următoare (în orice ordine consideri) şi reprezintă printr-un desen ideile corespunzătoare (desenul poate fi şi simbolic; de asemenea, dacă doreşti poţi realiza un colaj din ilustraţii decupate din ziare sau reviste).




  1. Care este cel mai semnificativ eveniment din viaţa ta?

  2. Care este cel mai mare succes pe care l-ai avut în ultimul an?

  3. Dacă ai putea face absolut orice lucru (ca profesie), ce anume ai alege să faci?

  4. Ce anume ştii să faci cel mai bine?

  5. Despre ce anume ai dori să înveţi mai multe, devenind ,,expert“ în domeniul respectiv?

  6. Care este cea mai mare realizare a familiei tale?

  7. Care ar fi patru calităţi/talente pe care le-ai moştenit de la părinţii tăi (două de la mama, respectiv două de la tata)?

  8. Ce ai vrea să descoperi sau să inventezi?

  9. Ce ai vrea să realizezi tu până la vârsta de şaizeci de ani?

  10. Care sunt trei calităţi (trăsături de caracter) ale tale?

(reprezintă-le prin desene simbolice, pe toate trei în aceeaşi secţiune)

  1. Care sunt cele mai importante persoane din viaţa ta?

  2. Care este pentru tine cel mai important lucru?

Pentru secţiunea 7, alege una din următoarele variante:




  1. Scrie trei-cinci cuvinte care să reprezinte ,,deviza“ ta.

  2. Cum ai vrea să-şi amintească oamenii de tine? Scrie trei cuvinte (adjective sau substantive).

  3. Ce iubeşti cel mai mult pe lume? Scrie trei cuvinte.

Prezintă-le şi celorlalţi membri ai grupei tale de companioni blazonul creat de tine!



Dumnezeul nostru iubitor ne-a creat sădind în fiecare o mică sămânţă de creativitate. Depinde de noi dacă o vom cultiva, ca pe oricare alt talent primit în dar de la Tatăl ceresc, sau dacă vom îngădui să o sufoce rutina, excesul de reproducere mecanică a ideilor şi descoperirilor preluate de la alţii, lipsa de îndrăzneală, lipsa de iniţiativă…

Testul următor te poate ajuta să cunoşti un pic mai mult despre capacitatea ta de a crea. În dreptul fiecărui desen sunt propuse trei interpretări. Încercuieşte varianta pe care o consideri cea mai potrivită:





Calcularea punctajului



Variantelor de răspuns le corespund următoarele punctaje:





DESENUL NR.





1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

A

3

3

1

2

3

3

1

3

2

3

2

1

3

1

2

1

B

2

1

3

1

2

2

2

1

3

2

1

2

1

3

3

2

C

1

2

2

3

1

1

3

2

1

1

3

3

2

2

1

3


Fă suma punctelor obţinute.

Interpretarea rezultatului se face într-o întâlnire cu instructorul.



Ce anume predomină în felul tău de a fi – orientarea spre sine, spre lumea interioară, sau dimpotrivă – spre cea exterioară? Răspunde sincer la următoarele întrebări (nu există răspunsuri "greşite" sau "corecte"!), încercuind varianta care ţi se potriveşte mai bine:




  1. În vacanţă aş prefera:

    1. să merg într-o tabără cu 100 de participanţi

    2. să merg în excursie sau în tabără cu un grup mic de prieteni

  2. La coadă, în tren sau când îmi aştept rândul la medic:

    1. mi se întâmplă deseori să intru în vorbă şi chiar să fac cunoştinţă cu persoane necunoscute

    2. de obicei nu vorbesc cu nimeni, decât dacă-mi adresează cineva o întrebare

  3. În general, când am de comunicat un mesaj care nu este foarte urgent, prefer:

    1. să dau un telefon

    2. să scriu o scrisoare sau un e-mail

  4. Dacă ar trebui să aleg între următoarele două job-uri (presupunând salarii egale şi contracte de muncă la fel de avantajoase), aş prefera să fiu:

    1. cercetător într-un laborator

    2. reporter la un ziar de mare tiraj

  5. Aş prefera să-mi găsesc o slujbă care să fie:

    1. interesantă, captivantă chiar, dar fără perspective şi fără un contract sigur

    2. poate mai de rutină sau plicticoasă, dar sigură, cu perspective bune şi cu contract pe termen lung

  6. Într-o tabără sau într-un alt loc unde se propune un joc nou:

    1. îmi place grozav să fiu printre primii care-l încearcă

    2. pentru început prefer, dacă se poate, să stau să observ ce şi cum fac ceilalţi

  7. Dacă se uită cineva la mine în timp ce lucrez la ceva:

    1. nu-i acord atenţie

    2. mă deranjează

  8. Într-o conversaţie, eu sunt cel care:

    1. m

      ai mult ascultă



    2. mai mult vorbeşte

  9. Adesea mi se întâmplă să fiu centrul atenţiei într-un grup:

    1. nu

    2. da

  10. Când intru într-o încăpere unde sunt mulţi oameni necunoscuţi mie:

    1. mă simt în largul meu

    2. mă simt stingher

  11. Dacă mă duc, de pildă, la un festival de tineret şi ajung înaintea prietenilor mei:

    1. mă retrag într-un loc mai ferit sau mă aşez pe scaun şi aştept să apară un chip cunoscut

    2. încep imediat să intru în vorbă şi să-mi fac noi cunoştinţe

  12. În general, prefer:

    1. să acţionez

    2. să analizez sau/şi să planific

  13. Când am de luat o decizie, mai ales dacă nu e una majoră:

    1. nu pierd vremea şi mă hotărăsc repede

    2. prefer totuşi să mă gândesc bine

  14. Când mă grăbesc undeva, iar traficul este foarte aglomerat:

    1. rămân calm, oricum nu pot face nimic

    2. normal că mă enervez într-o oarecare măsură

  15. Decât să stau să aştept liftul, mai bine urc pe scări:

    1. da

    2. nu

  16. Mi s-a mai întâmplat să mi se facă reproşuri pentru că am făcut un anumit lucru:

    1. prea încet

    2. prea repede

  17. În zilele libere, mă scol:

    1. la fel de devreme ca şi în zilele obişnuite

    2. mai târziu decât într-o zi obişnuită

  18. Dacă aş avea timp liber, pentru a mă deconecta aş prefera:

    1. să citesc ceva

    2. să mă duc într-o vizită

  19. În general, petrec destul de mult timp meditând sau visând cu ochii deschişi:

    1. nu

    2. da

  20. Îmi place să vizitez muzee sau galerii de artă:

    1. da

    2. nu

  21. Dacă nu am nimic de făcut, mă plictisesc repede:

    1. da

    2. nu

  22. Tot repede mă plictisesc şi dacă am de făcut ceva de rutină:

    1. nu

    2. da

  23. Cred că sunt implicat în mai multe şi fac mai multe lucruri decât mulţi alţii pe care îi cunosc:

    1. da

    2. nu

  24. Am tendinţa de a medita asupra ceea ce mi-a produs supărare sau asupra eşecurilor mele:

    1. nu

    2. da

  25. Î

    n general, mi se citeşte pe faţă ceea ce simt în momentul respectiv:



    1. da

    2. nu

  26. Dacă asist sau particip la un concurs, mi se întâmplă deseori să strig sau să bat din palme pentru a-i încuraja pe concurenţi sau pe coechipierii mei:

    1. da

    2. nu

  27. În privinţa vizitelor, părerea mea este:

    1. oricine, oricând, poate suna la uşa mea, chiar dacă nu-mi e prieten apropiat sau rudă

    2. aş prefera totuşi să mă anunţe dinainte, pentru a mă putea pregăti

  28. La un examen la care am de rezolvat mai multe puncte sau de răspuns la mai multe întrebări:

    1. mă apuc imediat de scris, rezolvând în general problemele în ordinea în care sunt

    2. citesc mai întâi toate întrebările, apoi hotărăsc pe care s-o abordez mai întâi

  29. În vacanţă, prefer:

    1. să mă duc în acelaşi loc unde mă duc de obicei

    2. să văd de fiecare dată, dacă se poate, un loc nou

  30. De regulă, prind trenul sau autobuzul în ultimul moment:

    1. nu

    2. da

  31. Prea multă planificare face să dispară entuziasmul şi plăcerea de a face un lucru:

    1. nu

    2. da

  32. Mi se întâmplă destul de des să spun sau să fac ceva în mod impulsiv, apoi să regret:

    1. da

    2. nu

  33. Destul de des când mă duc la cumpărături:

    1. cumpăr şi lucruri pe care nu le aveam pe "listă"

    2. cumpăr numai ceea ce mă gândisem dinainte

  34. Mi se mai întâmplă să cumpăr un obiect pe care apoi nu-l folosesc sau o carte pe care nu o mai citesc:

    1. nu

    2. da

  35. Când trebuie să aleg între mai multe obiecte sau produse de acelaşi fel, dar de mărci diferite:

    1. am nevoie să mă gândesc bine

    2. îmi este uşor să mă hotărăsc repede

Calcularea punctajului

Acordă-ţi câte 1 punct pentru fiecare răspuns „a“ la întrebările: 1, 2, 3, 5, 6, 7, 9, 10, 12, 13, 15, 17, 19, 21, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 32, 33.

Acordă-ţi tot câte 1 punct şi pentru fiecare răspuns „b“ la întrebările: 4, 8, 9, 11, 14, 16, 18, 20, 22, 29, 30, 31, 34, 35.

Fă totalul punctelor obţinute.


Interpretarea rezultatului

Introvertitul este, prin natura sa, „omul meditaţiei“, iar extravertitul – „omul acţiunii“.

Pentru o caracterizare detaliată, discută cu instructorul punctajul obţinut de tine.







EVALUAREA IMAGINII DE SINE

Bifează, în următorul tabel, acele trăsături (şi pozitive, şi negative) care crezi că te caracterizează în majoritatea situaţiilor. Fii sincer – eşti faţă în faţă numai cu tine!




ÎNSUŞIRI POZITIVE




ÎNSUŞIRI NEGATIVE





 1. De regulă, sunt un participant activ, îmi place să mă implic direct.

 1. Ori de câte ori pot, nu respect regulile, nici autoritatea.

 2. Mă sacrific cu bucurie pentru alţii, nu-mi este greu să renunţ la interesul meu.

 2. Îmi place să-mi scot în evidenţă calităţile şi succesele în faţa celorlalţi.

 3. Am aspiraţii şi planuri de viitor personale concrete, pe termen scurt, cât şi pe termen lung.

 3. Îmi schimb foarte greu părerea, chiar dacă îmi dau seama că există şi o variantă mai bună.

 4. Am aptitudini deosebite în cel puţin un domeniu.

 4. Sincer, mă deranjează când cineva are mai mult succes decât mine.

 5. Sunt exigent faţă de mine însumi, urmărind standardele cele mai înalte.

 5. Pentru a câştiga simpatia oamenilor, le fac tot felul de complimente.

 6. Lucrez bine împreună cu alţii, colaborând în echipă pentru a realiza ceva împreună.

 6. Îmi place să ascult şi să povestesc "noutăţi" despre alţii.

 7. De obicei îmi spun părerea, oricare ar fi subiectul sau audienţa.

 7. În general, cam una spun şi alta fac: rar se armonizează comportamentul şi afirmaţiile mele.

 8. Sunt creativ.

 8. Ceilalţi consideră că reacţionez cu duritate.

 9. Sunt inteligent.

 9. Sunt dezordonat.

 10. Am imaginaţie.

 10. De regulă, sunt un participant pasiv, prefer să observ decât să mă implic direct.

 11. Mă port frumos chiar şi cu cei care greşesc faţă de mine.

 11. Prioritatea mea numărul unu sunt propriile nevoi şi interese.

 12. Am o cultură generală bogată şi cunosc mai profund cel puţin un domeniu care mă pasionează.

 12. Mă port mai îngăduitor sau chiar mai frumos cu cei care îmi sunt simpatici.

 13. Nu-mi este greu să aştept mai mult timp realizarea a ceea ce mi-am propus sau doresc.

 13. De obicei, reacţionez din instinct, fără să pierd vremea analizând prea mult situaţia.

 14. Respect regulile şi ascult de conducători, în măsura în care nu încalcă principiile lui Dumnezeu.

 14. Comportamentul şi limbajul meu pot fi caracterizate ca fiind în general agresive.

 15. Mă port la fel faţă de toţi, prieteni sau duşmani, persoane simpatice sau antipatice.


15. Îmi este greu să iert, şi chiar dacă iert pe cineva, nu-i pot uita prea uşor purtarea.



 16. Când analizez o situaţie, văd destul de uşor şi punctele tari, şi punctele slabe.

 16. În general, nu-mi propun standarde prea înalte în ceea ce fac.

 17. Nu mă laud cu succesele pe care le am şi nici nu caut cu tot dinadinsul să mă laude alţii.

 17. Am cunoştinţe de cultură generală destul de slabe şi nu am o pasiune pentru un domeniu anume.

 18. Spun adevărul, chiar şi în situaţiile în care aş avea de suferit.

 18. Observ mai degrabă partea pozitivă (negativă) a lucrurilor, fără s-o iau în calcul pe cea negativă (respectiv, pozitivă).

 19. Nu există nici o discordanţă între principiile şi comportamentul meu.

 19. Permanent îmi compar performanţele şi calităţile cu cele obţinute de alţii, pentru a-i depăşi.

 20. Îmi respect promisiunile.

 20. Nu am nici o aptitudine deosebită.

 21. Îmi păstrez calmul chiar şi în situaţiile foarte frustrante sau foarte dificile.

 21. Starea mea sufletească predominantă este de proastă dispoziţie, tristeţe sau arţag.

 22. Nu mă tem de obstacole, ci le consider o provocare care mă stimulează să găsesc soluţii.

 22. Pentru a evita consecinţele neplăcute, prefer să nu spun adevărul, deloc sau măcar parţial.

 23. În general, sunt bine dispus.

 23. Rareori ajung să respect ceea ce am promis.

 24. Sunt ordonat.

 24. Părerile mele sunt în funcţie de părerile celor din jur – nu vreau să supăr pe nimeni.

 25. Mă bucur sincer de succesele altora, chiar dacă nu-mi sunt prieteni apropiaţi.

 25. Nu-mi fac planuri – nu se ştie ce va fi peste o lună, un an sau (mai ales!) mai mulţi.

 26. Am spirit organizatoric, îmi este uşor să-mi organizez munca şi să deleg responsabilităţi.

 26. Obstacolele mă obosesc, mă descurajează şi de obicei mă fac chiar să renunţ.

 27. Pentru a evita conflictele, prefer să fiu eu cel care cedează, în orice nu ţine de principiu.

 27. Nu accept compromisuri: spun adevărul verde în faţă, chiar dacă jigneşte.

 28. Mă înţeleg bine cu cei diferiţi de mine.

 28. Am preferinţele mele culinare, la care nu rezist, ajungând chiar la excese.

 29. Când nu sunt de acord cu ceva, ştiu să-mi spun părerea în aşa fel încât să nu rănesc pe nimeni.

 29. În general, stilul meu de viaţă este prea puţin echilibrat şi sănătos.

 30. Iert şi uit uşor, nu ţin supărarea multă vreme şi nu caut răzbunare.

 30. Dacă trebuie să aştept prea mult, mai bine renunţ să-mi ating obiectivul sau încerc să "forţez".



I


ată, în continuare, trăsătura echivalentă pentru fiecare afirmaţie:


ÎNSUŞIRI POZITIVE

ÎNSUŞIRI NEGATIVE


  1. participare

  2. altruism

  3. ambiţie

  4. capacitate/aptitudini

  5. auto-exigenţă

  6. spirit de cooperare

  7. sinceritate

  8. creativitate

  9. inteligenţă

  10. imaginaţie

  11. blândeţe

  12. cultură

  13. răbdare

  14. disciplină

  15. dreptate

  1. realism/obiectivitate

  2. modestie

  3. cinste

  4. integritate

  5. seriozitate

  6. calm/stăpânire de sine

  7. perseverenţă

  8. bună dispoziţie

  9. ordine

  10. lipsă de invidie

  11. spirit organizatoric

  12. spirit împăciuitor

  13. acceptare

  14. tact

  15. spirit de iertare

  1. indisciplină

  2. orgoliu

  3. încăpăţânare

  4. invidie

  5. linguşeală

  6. bârfă

  7. lipsă de integritate

  8. duritate

  9. dezordine

  10. pasivitate

  11. egoism

  12. părtinire

  13. impulsivitate

  14. agresivitate

  15. ranchiună

  16. îngăduinţă de sine

  1. lipsă de cultură

  2. subiectivitate

  3. spirit competitiv exagerat

  4. capacitate scăzută

  5. proastă dispoziţie

  6. necinste

  7. neseriozitate

  8. nesinceritate

  9. neplanificare

  10. lipsă de perseverenţă

  11. lipsă de tact

  12. lăcomie

  13. necumpătare

  14. lipsă de răbdare


Calcularea punctajului

Acum, calculează pentru fiecare coloană indicele de autoapreciere a personalităţii, AP, după formula:


AP = na/nt (unde na este numărul de caracteristici alese şi bifate,

iar nt este numărul total de caracteristici din coloana respectivă, adică 30)

Vei obţine un indice pentru prima coloană, AP+, şi unul pentru a doua coloană, AP .

Ce-ţi spune inima

„Cuget, deci exist“, afirma René Descartes. Însă omul este mai mult decât numai cugetul sau raţiunea, mai mult decât numai voinţa. Afectivitatea – „inima“ noastră – are un rol fundamental în generarea şi potenţarea motivaţiilor, în modelarea aspiraţiilor şi dorinţelor noastre. Biblia acordă importanţa cuvenită sentimentelor şi dispoziţiei noastre – căci Însuşi Dumnezeu doreşte ca noi să-L iubim cu tot cugetul, dar şi cu toată inima noastră (dacă citeşti în Matei şi Luca, o să vezi că Domnul Hristos menţionează în primul rând tocmai inima!). Desigur, nu trebuie să ne lăsăm controlaţi de emoţii şi sentimente, ci să le trecem prin filtrul cugetului, iar atunci când ele vin în contradicţie cu legea fundamentală a lui Dumnezeu – dragostea – să-L rugăm pe El să ne vindece.



Va trebui, în primul rând, să învăţăm să ne identificăm trăirile sufleteşti. Câţi oameni ai întâlnit – sau, poate, ţi s-a întâmplat chiar ţie! – care manifestă clar semne ale mâniei, ale dezamăgirii, sau neliniştii, dar care, întrebaţi ce anume i-a supărat, dezamăgit, tulburat, îşi neagă simţămintele: „Dar nu sunt supărat!“, „Pe mine?! Nu mă îngrijorează nimic!“... După ce învăţăm să le recunoaştem faţă de noi înşine, va trebui să învăţăm să le recunoaştem şi faţă de ceilalţi – şi în primul rând faţă de Dumnezeu. Ceea ce conştientizezi nu te mai poate controla, ci poate fi controlat. Şi apoi, aşa cum am spus, dacă este vorba de simţăminte distructive, să-L rugăm pe Tatăl nostru iubitor să ne elibereze de ele.
Am amintit deja mai multe forme sub care se manifestă afectivitatea: sentimente, emoţii, dispoziţii... Care este diferenţa dintre ele? Stările noastre afective îmbracă două forme principale:

  1. Stări afective statice: au efecte slabe, dar pot provoca puternice reacţii momentane

  • stări elementare: durere, agreabil, dezagreabil…

  • dispoziţii

  • emoţii




  1. Stări afective dinamice: sunt cele mai puternice şi mai durabile, şi motivează comportamentul uman.

  • sentimente

  • pasiuni




  1. Ce înseamnă agreabil şi dezagreabil?


Exerciţiu: Primeşti o telegramă: “Sosesc mâine seara, Alexandru.” Notează ce impresie ţi-ar lăsa acest mesaj dacă Alexandru este:


  1. Cel mai bun prieten al tău:




  1. O rudă meschină şi plicticoasă:




  1. Un vechi coleg de clasă:




  1. Fratele tău:


2. Ce înseamnă dispoziţia?
Ce dispoziţie produc următoarele cauze interne sau externe? Bifează varianta aleasă:
dispoziţie dispoziţie

pozitivă negativă




  • oboseală




  • boli




  • sănătate înfloritoare




  • conflict familial




  • apreciere pozitivă




  • stări de frustrare




  • perspective profesionale atrăgătoare






  1. Ce sunt emoţiile?



minim mijlociu maxim

(emoţii şoc)


Aşezaţi pe linia de mai sus numerele stărilor afective următoare, după intensitatea lor:


  1. furie

  2. disperare

  3. mirare

  4. nesiguranţă

  5. certitudine

  6. îndoială

  7. întristare

  8. dezgust




  1. ruşine

  2. nemulţumire

  3. regret

  4. indignare

  5. simpatie

  6. antipatie

  7. speranţă

  8. milă




  1. satisfacţie

  2. nehotărâre

  3. sfidare

  4. teamă

  5. revoltă

  6. entuziasm

  7. frică

  8. bucurie explozivă



  1. Ce sunt sentimentele ?

La început sentimentele sunt asemănătoare cu nişte crenguţe uscate (emoţii), dar cu timpul, ca şi crenguţele de Salzburg*, devin strălucitoare datorită cristalelor. Creanga uscată ajunge să nu se mai vadă, fiind înlocuită de ceva foarte frumos. Astfel, o persoană faţă de care sentimentele noastre sunt cristalizate pare să aibă numai trăsături pozitive şi nici nu le mai observăm pe cele negative.


* Lângă Salzburg, în salinele din Hallein, minerii obişnuiesc să arunce în galeriile părăsite crengi uscate de frigul iernii. După 2-3 luni, datorită apei sărate care intră odată cu venirea primăverii şi udă aceste crengi, ele se acoperă de cristale de sare. Chiar şi cele mai subţiri crenguţe (nu mai groase decât picioarele piţigoiului) sunt acoperite de un strat gros de cristale strălucitoare. Creanga originală deja nu se mai vede şi a devenit un obiect nemaipomenit de frumos. Aceste crenguţe pline de cristale sunt oferite drept cadou vizitatorilor.

Stendhall a vizitat cu o ocazie aceste saline şi a făcut legătura cu afectivitatea. Astfel s-a născut expresia foarte des folosită după aceea: “cristalizarea lui Stendhall”.
Cum ne dăm seama de existenţa unui sentiment şi de intensitatea lui?
Exerciţiu:


  1. O persoană dragă va trebui să plece din anturajul tău pentru un timp mai îndelungat. Descrie starea în care te afli când o conduci la gară.






  1. Profunzimea sentimentului se poate observa şi din multitudinea reacţiilor. După o perioadă mai lungă, întâlneşti o persoană nespus de dragă. Alege din cele de mai jos, care sunt manifestările tale şi ce gânduri îţi trec prin minte:

  • mirare

  • surpriză

  • fericire

  • compătimire

  • ocazii petrecute împreună

  • excursii

  • aspiraţii comune

  • dorinţa de a oferi un ajutor

  • simpatie

  • bucurie explozivă

  • duioşie

  • curiozitate


Concluzie: Sentimentele mobilizează întreaga personalitate.


  1. Ce sunt pasiunile?

Nu sunt deosebiri mari între pasiuni şi sentimente, ci este numai o chestiune de intensitate, pasiunile fiind înrobitoare, acoperind sau subordonând toate celelalte preocupări, dominând puternic întreaga viaţă afectivă. Există pasiuni pozitive şi pasiuni negative.


Exerciţiu:

  1. Alege din lista de mai jos pasiunile pozitive şi cele negative:

Pasiuni pozitive Pasiuni negative






  • beţie




  • muzică




  • zgârcenie




  • modă

  • droguri

  • iubire

  • ştiinţă

  • bani

  • jocuri de noroc

  • sport

  • politică

  • artă




  1. Dacă un om de ştiinţă sau un artist este pasionat de ceea ce face, dar îşi neglijează familia, uită de îndatoririle sale sociale, nu este sensibil la suferinţele altora, fiind receptiv numai la ceea ce are legătură directă cu pasiunea sa – ce putem spune despre pasiunea lui, este aceasta pozitivă sau negativă?


Părerea mea:


Concluzie:

  • Dragostea puternică transformă chiar şi defectele în calităţi (dacă persoana iubită are o cicatrice pe faţă, îndrăgostitului i se pare că aceasta nu ar arăta la fel de bine dacă cicatricea ar lipsi).

  • Ura puternică transformă şi calităţile în defecte (dacă persoana în cauza este veselă, i se reproşează că este superficială, sau dacă este amabilă şi atentă este considerată prefăcută şi perfidă).


Să nu uităm mai ales un lucru: „Ajungem să semănăm cu ceea ce iubim“. Cu cât vom iubi mai mult, cu atât vom fi modelaţi după asemănarea subiectului iubirii noastre.
Pe cine şi ce alegem să iubim?...

Cele mai mari 50 de visuri ale mele

Scrie mai jos visurile tale. Iată câteva idei care să te ajute să te gândeşti: cărţi de citit, munţi de urcat, ţări, oraşe de vizitat, oameni celebri pe care vrei să-i întâlneşti, limbi străine pe care vrei să le înveţi, tipuri de maşină pe care vrei să le ai, căsătorie (ce, când, unde?), numărul copiilor, ţinte în carieră, hobby-uri, forma fizică, scopuri religioase, ţinte politice, bani (câţi, când?), unde să locuieşti.

Care este cel mai important?


Din lista de 50 dintre cele mai mari visuri, pune numerele primelor 19 visuri sau scopuri care sunt cele mai importante pentru tine, pe linia de jos. Apoi elimină pe cel mai puţin important şi completează următoarea linie. Continuă până când ai identificat ce vis este cel mai important pentru tine.

__

___



____

_____


______

_________

____________

_______________

____________________

_________________________

______________________________

__________________________________

_________________________________________

________________________________________________

_____________________________________________________

__________________________________________________________

_______________________________________________________________

_____________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________

Metode de organizare a timpului pentru adolescenţi şi alte probleme legate de folosirea timpului



Ce înseamnă buna organizare a timpului?

Dacă timpul este cea mai preţioasă resursă a noastră, organizarea lui ne dă libertatea de a-l aloca la ceea ce este important pentru noi şi ne va aduce succes. O bună organizare a timpului este o unealtă care ne ajută să facem din timp un aliat şi nu un duşman. Ne ajută……..


Să realizăm mai mult

Să avem mai mult timp liber.

Să ducem o viaţă mai echilibrată.

Să ne conformăm termenelor limită.



Pasul unu:
Descoperă cum îţi petreci timpul ţinând un jurnal al timpului:


      1. Alege o săptămână care este destul de tipică (în timpul şcolii, nu în vacanţă)

      2. Ţine cu tine un carneţel;

      3. Scrie în el la fiecare 15 minute ceea ce faci. Doar în câteva cuvinte.

      4. Notează imediat ceea ce faci. Nu aştepta până mai târziu. Memoriile de mai târziu sunt mai puţin precise.

      5. Ţine acest jurnal timp de o săptămână.

Evaluează rezultatele. Puneţi aceste întrebări:



  1. Am făcut tot ceea ce trebuia să fac în săptămâna aceasta?

  2. A trebuit să mă grăbesc? Tot timpul? Uneori?

  3. Am făcut faţă datelor limită?

  4. Ce obiceiuri personale au interferat cu scopurile mele de timp?

  5. Când am fost cel mai productiv? Dar cel mai puţin? Uită-te la orele unei zile.


Pasul doi:
Fă o listă cu tot ceea ce plănuieşti să faci. (Cinstit de data asta!). Împarte această listă în:

    • aranjamente fixe – sarcini pe care trebuie să le faci într-un anumit moment, de exemplu să mergi la şcoală.

    • Aranjamente flexibile – Obligaţii pe care le poţi îndeplini când doreşti, ca de exemplu timp pentru studiu.

Notează pe listă priorităţile tale. A = Acum! P = Poate să aştepte. În timp ce le faci, revizuieşte lista.


Pasul trei:
Învaţă să programezi cu un ghid de programare. Scrie mai întâi evenimentele cheie, proiectele şi datele limită.

Concentrează-te asupra ţintelor. Nu lăsa lucrurile urgente să le aglomereze pe cele importante.



Să-ţi cunoşti timpul în care dai cel mai bun randament şi să-l foloseşti pentru realizarea lucrurilor A.
Controlează întreruperile:


  1. Concentrează-te asupra muncii într-un loc liniştit, care nu-ţi distrage atenţia.

  2. Plănuieşte destul timp pentru dimensiunea ta socială ca să nu te simţi copleşit în timp ce lucrezi.

  3. Fii ferm în a spune NU vizitatorilor, telefoanelor sau activităţilor ce vor interfera.



Pasul patru:
Menţine cercul de echilibru în viaţa ta


  1. Amânarea şi toceala sunt epuizante emoţional şi deseori subminează succesul.

  2. Ia-ţi timp şi ai grijă de nevoile tale personale – hrană nutritivă, exerciţiu fizic adecvat, relaţii personale, creştere spirituală.

  3. Evită să devii „un făcător uman în loc de o fiinţă umană”. Perfecţionismul distruge timp valoros. Munca peste măsură distruge o viaţă valoroasă.

  4. Răsplăteşte-te când ai ocazia cu ceva special – dă-ţi seama că ai lucrat din greu şi că meriţi o răsplată pentru oboseala ta prin odihnă şi reînnoire.




Dostları ilə paylaş:
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə