2.Situaţia existentă
2.1Descrierea generală a judeţului 2.1.1Scurtă prezentare a judeţului
În România există opt zone de dezvoltare, care au fost definite în baza Legii nr. 315/2004, privind dezvoltarea regională în România.
|
Regiunea Vest este a 5-a dintre ele.
Istoric vorbind, regiunea Vest cuprinde provincia Banatului, provincie istorică românească cu dezvoltare economică timpurie şi mai puternică în comparaţie cu alte provincii din ţară.
Regiunea Vest cuprinde, de asemenea, ţinutul vechii Dacii cu capitala la Sarmisegetuza, aflată în judeţul Hunedoara de astăzi.
|
Figura 1: Regiunea Vest
Regiunea Vest are o suprafaţă de 32034 km2, ceea ce reprezintă 13,44% din teritoriul României şi are în componenţă judeţele: Arad, Caraş Severin, Hunedoara şi Timiş.
Judeţul Arad, situat în partea de vest a ţării, se învecinează la sud cu judeţul Timiş, la nord cu judeţul Bihor, la est cu judeţul Hunedoara, iar la vest cu Ungaria -încadrat în următoarele coordonate geografice:
-
Longitudine estică: 22°39' (Târnăviţa); 20°45' (Nădlac)
-
Latitudine nordică: 45°57' (Cuvejdia); 46°38' (Berechiu)
|
Figura 2: Judeţul Arad
|
Poziţia sa geografică favorabilă este accentuată şi de intersecţia de drumuri europene, precum şi de distanţele relativ scurte până la capitala României-Bucureşti (603 km), a Ungariei-Budapesta (284 km), a Austriei-Viena (506 km) şi a Serbiei-Beograd (215 km).
Cu o suprafaţă de 7.754 kmp, judeţul Arad deţine un procent de 3,65% din întreaga suprafaţă a României, fiind al şaselea judeţ ca întindere, al ţării.
Tabel 2: Fondul funciar, după modul de folosinţă, la 31 decembrie 2004
|
Regiunea Vest
|
Judeţul Arad
|
km2
|
%
|
km2
|
%
|
Suprafaţa totală, din care:
|
32033
|
100.00
|
7754
|
100.00
|
suprafaţa agricolă;
|
18922
|
59.10
|
5115
|
65.90
|
păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră;
|
10971
|
34.30
|
2120
|
27.30
|
ape şi bălţi;
|
454
|
1.42
|
136
|
1.75
|
alte suprafeţe.
|
1684
|
5.10
|
381
|
5.00
|
Sursa: Anuarul statistic al României -ediţia 2004
Principalele unităţi de relief care se află pe teritoriul judeţului Arad sunt:
-
Munţii Codru-Moma cu Vârful Pleşu-1112 m, Vârful Izoi-1098 m, Vârful Momuţa-930 m;
-
Munţii Bihorului sunt reprezentaţi pe teritoriul judeţului prin versantul sud-vestic al Muntelui Găina; aici întâlnim cele mai mari altitudini din judeţ, Vârful Găina-1486 m şi Vârful Piatra Aradului-1429 m;
-
Munţii Zărandului sunt dispuşi pe direcţia vest-est şi au o altitudine mai redusă (Măgura Ciungani-841 m, Drocea-839 m şi Highiş-798 m);
-
Piemontul Zărandului şi Piemontul Codrului;
-
Depresiunile: Zărandului, Almaş-Gurahonţ, Hălmagiu;
-
Culoarul Mureşului;
-
Dealurile Lipovei;
-
Câmpiile: Aradului, Cermeiului, Crişului Alb, Câmpia Vingăi.
Geologie
La nivelul judeţului Arad substratul pedologic este variat, remarcându-se cernoziomurile, solurile brune şi solurile silvestre, care ocupă principalele forme de relief. La acestea se adaugă unele soluri sărăturoase, soluri aluviale şi lacoviştile (ca soluri azonale şi intrazonale).
Clima
Regiunea Vest este dominată de un climat moderat, cu influenţe mediteraneene.
În judeţul Arad, unde predomină un climat temperat continental moderat, se află 5 staţii meteorologice pentru monitorizarea parametrilor metorologici. În anul 2006, temperatura aerului a înregistrat valori medii anuale cuprinse între 9,8o oC şi 10,7 oC, valori mai ridicate decât anul trecut. Temperatura maximă absolută a fost de 34,6 oC (27/06/2006, la Arad), iar cea minimă absolută de –22,2 oC (24/01/2006 la Gurahonţ).
În judeţul Arad, precipitaţiile din anul 2006 au fost cantitativ inferioare anului 2005 şi 2006 în toate staţiile meteorologice, media anuală a precipitaţiilor fiind de 684,34 l/m2.
Tabel 3: Cantitatea de precipitaţii în anul 2006
Judeţ
|
Staţia meteorologică
|
Cantitatea totală de precipitaţii (l/m2)
|
Arad
|
Arad
|
582.7
|
Chişineu Criş
|
591.9
|
Gurahonţ
|
845.3
|
Şiria
|
710.0
|
Vărădia
|
691.8
|
Regimul eolian indică o frecvenţă mai mare a vânturilor din sectorul nordic şi vestic şi viteze medii de 3-4 m/s. La staţia Arad vântul dominant bate din sectorul nordic -3,0%- şi sudic -12,4%. Frecvenţa cea mai slabă este cea din sectorul estic -3,8%.
Hidrologie
Teritoriul judeţului Arad aparţine următoarelor bazine hidrografice: Crişul Negru, Crişul Alb, Mureş şi Bega. Reţeaua hidrografică este dominată de cele două artere: Mureş şi Crişul Alb. Râul cel mai important care străbate judeţul este Mureşul -cu o lungime totală de 761 km pe teritoriul ţării, din care 220 km pe teritoriul judeţului Arad, ocupând locul doi, ca lungime (după Dunare) şi tot locul doi, ca suprafaţă hidrografică (cu 27.890 kmp). Crişul Alb este al doilea râu ca mărime, intrând în judeţ cu un debit de 14,2 mc/s, fiind folosit aproape numai pentru agricultură, în special pentru unităţi piscicole. Crişul Negru -la limita nordică a judeţului- şi afluentul său principal Teuzul au o pondere mai redusă.
Dintre suprafetele lacustre amintim lacurile naturale de luncă (numeroase pe valea Mureşului) şi lacuri antropice (cum ar fi lacul de baraj de la Tauţ). De asemenea mai există izvoare termale bicarbonate-sulfurate din zona aferentă bazinului Crişurilor (apele carbogazoase alcaline de la Moneasa), izvoare carbogazoase feruginoase (în dealurile Lipovei), izvoare bicarbonate calcice termale, carbogazoase şi sulfuroase sodice (în zona Mureşului).
Resursele de apă subterane sunt deosebit de valoroase atât sub aspect cantitativ cât şi calitativ, contribuind decisiv la satisfacerea nevoilor populaţiei şi a activităţilor economice, în special a celor industriale. Apele subterane se caracterizează printr-un debit bogat şi prin situarea pânzei freatice, în general, la mică adâncime (peste 2/3 din Câmpia Aradului are ape subterane la mai puţin de 3 m adâncime).
Densitatea reţelei hidrografice se înscrie între 0,6-0,8 km/km2. Densitatea medie a reţelei de râuri în cuprinsul judeţului Arad este de 0,5 km/km2.
Vegetaţie
Corespunzător factorilor fizico-geografici, vegetaţia este variată şi bogată în specii caracteristice florei continentale. În judeţul Arad sunt răspândite diverse plante medicinale: arborele Gingo biloba, Tuia silvestris, brânduşa de primăvară, brânduşa de toamnă, brânduşa galbenă, stejar, fag, carpen, salcâm, graminee perene, etc.
Vegetaţia se caracterizează prin predominarea formaţiunilor zonale de silvostepă (asociat, pe suprafeţe mici, chiar de stepă şi forestiere), a celor azonale de luncă şi prin puternica transformare antropică a vegetaţiei naturale; numai 44% din teritoriul judeţului este ocupat de o vegetaţie naturală propriu-zisă, sau foarte puţin transformată (aici se include fondul forestier, păşunile şi fâneţele), restul de 56% fiind transformată foarte mult prin înlocuirea ei cu vegetaţie de cultură -48% din totalul judeţului- sau alte folosinţe ale terenului.
Vegetaţia forestieră (26% din suprafaţă judeţului) ocupă suprafeţe mai mari în zona montană şi în dealurile piemontane. Se recunosc următoarele grupe de formaţiuni: carpineto-făgete, goruneto-carpinete, gorunete cu horsti, goruneto-cerete, girniteto-cerete, goruneto-fagete, precum şi asociaţii de pajişti secundare pe locul fostelor păduri defrişate.
Vegetaţia de silvostepă şi chiar de stepă, în extremitatea vestică a câmpiei Aradului, se caracterizează prin predominarea formaţiunilor ierboase, întâlnindu-se însă rar şi pâlcuri de vegetaţie lemnoasă. Pajiştile stepice ruderalizate, xerofile, mezofile de sărături şi cele stepizate sunt restrânse în urma extinderii suprafeţelor arabile.
Vegetaţia azonală de luncă, cu caracter hidrofil şi mezofil este alcătuită dintr-o serie de specii ierboase şi lemnoase caracteristice (salcii, plop, anin). Pe unele suprafeţe lacustre cresc nufărul alb şi galben.
Resurse naturale
Resurse naturale neregenerabile
În judeţul Arad, cele mai bogate şi variate resurse naturale se află în zona Munţilor Zărandului şi Codru Moma -unde există mari rezerve de roci de construcţie, minereuri metalifere şi nemetalifere. Dintre acestea amintim:
-
calcarele şi marnocalcarele cantonate în zăcămintele identificate la Moneasa, Căprioara, Galşa;
-
granitele şi granadioritele din perimetrele Păuliş, Radna, Şoimoş;
-
andezitele puse în evidenţă în perimetrele Dieci, Vârfurile, Leasa, Romaniţa, Tălagiu, Aciuţa;
-
zăcămintele de diabaze de la Bata şi Bătuţa;
-
zăcămintele de nisip şi pietriş cantonate în depozitele aluvionare ale Crişului Alb şi ale Mureşului;
-
zăcămintele petroliere, pentru obţinerea petrolului şi a gazelor de sondă;
-
izvoarele termale şi minerale de la poalele Munţilor Codru Moma, din zona Moneasa, conţin ape bicarbonatate, calcice, magneziene şi sodice, apoi izvoarele minerale din localităţile Mocrea, Păuliş, Lipova, Chişineu-Criş, Socodor.
Resurse naturale generabile
În judeţul Arad se poate vorbi de resursele de apă de suprafaţă (bazinele Mureşului şi Crişului Alb) şi apele subterane cantonate, precum şi păduri. Sunt valorificate intens apele minerale de la Lipova. Suprafaţa ocupată de păduri este de 203.482 ha, ceea ce reprezintă 26,24% din suprafaţa judeţului.
2.1.2Arii protejate
În judeţul Arad există un număr de 25 de rezervaţii naturale protejate, desemnate prin Legea nr. 5/2000, H.G. nr. 2151/2004 şi H.G. nr. 1582/2005. Situaţia acestor arii este prezentată în tabelul următor:
Tabel 4: Ariile naturale protejate de pe teritoriul judeţului Arad
Nr.
crt.
|
Numele ariei naturale protejate (conf. Legii nr. 5/2000 şi a H.G. 2151/2004)
|
Tipul ariei protejate
|
Suprafaţa
(ha)
|
1.
|
Dosul Laurului
|
Botanică
|
32.2
|
2.
|
Poiana cu Narcise de la Rovina
|
Botanică
|
0.1
|
3.
|
Bălţile Gurahonţ
|
Botanică
|
2.0
|
4.
|
Rezervaţia Păliurul
|
Botanică
|
5.0
|
5.
|
Balta Rovina
|
Zoologică
|
120.0
|
6.
|
Balta Şoimoş
|
Zoologică
|
1.0
|
7.
|
Stârcii cenuşii de la Sâc
|
Zoologică
|
17.8
|
8.
|
Peştera cu Apă de la Moară
|
Speologică
|
5.0
|
9.
|
Peştera lui Duţu
|
Speologică
|
0.1
|
10.
|
Peştera Sinesie
|
Paleontologică
|
0.1
|
11
|
Locul fosilifer Zăbalţ
|
Paleontologică
|
5.0
|
12
|
Locul fosilifer Monoroştia
|
Forestieră
|
0.1
|
13
|
Rezervaţia Runcu-Groşi
|
Forestieră
|
261.8
|
14
|
Arboretele de Fag de la Râul Mic
|
Forestieră
|
165.5
|
15
|
Pădurea de Fag de la Archişel
|
Forestieră
|
144.8
|
16
|
Pădurea de Stejar Pufos de la Cărand
|
Mixtă
|
2.1
|
17
|
Rezervaţia Dealul Mocrea
|
Mixtă
|
107.2
|
18
|
Rezervaţia Bezdin-Prundu Mare
|
Mixtă
|
654.9
|
19
|
Rezervaţia naturală mixtă
Moneasa
|
Mixtă
|
6273.2
|
20
|
Rezervaţia de soluri sărăturate
de la Socodor
|
Mixtă
|
95.0
|
21
|
Măgura cu ghimpi de la Pătârş
|
Mixtă
|
111.7
|
22
|
Pădurea cu ghimpi de la Groşi şi Peştiş
|
Mixtă
|
470.9
|
23
|
Dealul Pleşa
|
Mixtă
|
290.6
|
24
|
Arboretul Macea
|
Ştinţiifică
|
20.5
|
SUPRAFAŢA TOTALĂ
|
9077.2
|
De asemenea, pe teritoriul judeţului Arad există un parc natural -Lunca Mureşului- având o suprafaţă de 17166 ha, reprezentând 0,072% din suprafaţa României.
2.1.3Infrastructura
-
Infrastructura de transport
Judeţul Arad face parte din Regiunea Vest, regiune care ocupă locul şase în ceea ce priveşte lungimea reţelei rutiere şi primul loc în ceea ce priveşte lungimea reţelei feroviare.
Reţeaua de drumuri
Judeţul Arad dispune de o reţea de drumuri bine reprezentată, fiind străbătută de două coridoare rutiere europene, după cum urmează:
-
E 68: Sibiu – Deva – Arad – Frontiera Nădlac;
-
E 671: Oradea – Arad – Timişoara;
-
E 79: Oradea – Deva –Târgu Jiu – Craiova - Frontiera Calafat.
De asemenea, judeţul Arad este străbătut de coridoriul IV Pan-European: Frontiera Nădlac-Arad-Timişoara-Lugoj-Deva-Sebeş-Sibiu-Piteşti-Bucureşti-Lehliu-Feteşti-Cernavodă-Constanţa, cu ramură de la Lugoj spre Caransebeş-Drobeta Turnu Severin-Craiova-Frontiera Calafat.
Situaţia drumurilor publice, în judeţ, se prezintă astfel:
Tabel 5: Drumuri publice în judeţul Arad, la 31 decembrie 2005
Regiune/Judeţ
|
Total (km)
|
Drumuri naţionale (km)
|
Drumuri judeţene şi comunale (km)
|
Densitatea drumurilor publice (km/100 km2)
|
Regiunea Vest
|
10.292
|
1883
|
8409
|
32,1
|
Judeţul Arad
|
2.440
|
405
|
1835
|
28,9
|
Sursa: Direcţia Regională de Statistică
Reţeaua de căi ferate
Judeţul Arad beneficiază de existenţa coridorului feroviar Pan-Europan, Coridorul IV: Frontiera Curtici-Arad-Simeria-Vinţu de Jos-Alba Iulia-Coşaliu-Copşa Mică-Braşov-Bucureşti-Feteşti-Medgidia-Constanţa, cu ramură de la Arad spre Timişoara-Caransebeş-Drobeta Turnu Severin-Strehaia-Craiova-Frontiera Calafat.
Situaţia liniilor de cale ferată în exploatare se prezintă astfel:
Tabel 6: Liniile de cale ferată, la 31 decembrie 2005, km
Regiune/ Judeţ
|
Total
|
Din care: electrificate
|
Din total:
|
Densitatea liniilor pe 1000 km2 teritoriu
|
cu ecartament normal
|
Linii cu ecartament larg
|
Total
|
Cu o cale
|
Cu două căi
|
Regiunea Vest
|
1.904
|
658
|
1904
|
1589
|
315
|
-
|
59,4
|
Arad
|
470
|
168
|
470
|
331
|
139
|
-
|
60,6
|
Sursa: Direcţia Regională de Statistică
Transporturi aeriene
În judeţul Arad există un singur aeroport. Acesta a fost extins recent pentru transportul internaţional de persoane şi marfă.
Transportul combinat
România este parte semnatară a Acordului European privind marile linii de transport combinat şi instalaţii conexe (A.G.T.C.). Pe teritoriul judeţului funcţionează terminalul de transport combinat de la Arad –Glogovăţ.
-
Alimentarea cu apă
Judeţul Arad, dispune de unele dintre cele mai importante rezerve de apă din România. Cele două râuri, Mureşul şi Crişul Alb, care străbat judeţul de la est la vest, aduc un important aport de debite şi, în acelaşi timp, au construit pe parcursul ultimei ere geologice două mari bazine acvifere, conuri aluvionare, cu mari rezerve de ape subterane. Acest lucru a permis dezvoltarea alimentărilor cu apă pentru populaţie şi ramuri economice, fără restricţii.
Reţeaua de distribuţie a apei potabile are o lungime de 1.788 km, reprezentând 32,2% din lungimea reţelei Regiunii Vest şi asigură accesul la apa potabilă a 66 localităţi din judeţ. Din aceste 66 localităţi, 10 sunt municipii şi oraşe.
Tabel 7: Reţeaua de distribuţie a apei potabile, în anul 2005
Regiune/Judeţ
|
Localităţi cu instalaţii de alimentare cu apă potabilă
|
Lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile, (km)
|
Total
|
Din care: municipii şi orase
|
Regiunea Vest
|
209
|
42
|
5.559
|
Judeţul Arad
|
66
|
10
|
1.788
|
Sursa: Direcţia Regională de Statistică
La nivelul judeţului Arad, alimentarea cu apă a centrelor urbane se realizează numai din surse subterane.
Volumul total de apă potabilă distribuită în anul 2005 a fost de 21.396 mc, din care 14.222 mc au fost destinaţi uzului casnic.
Tabel 8: Volumul de apă potabilă distribuită consumatorilor, în 2005
Regiune/Judeţ
|
Apa potabila distribuită consumatorilor (m3)
|
Total
|
Din care, pentru uz casnic
|
Regiunea Vest
|
98.841
|
66.374
|
Judeţul Arad
|
21.396
|
14.222
|
Sursa: Direcţia Regională de Statistică
Alimentarea cu apă în mediul rural este întâlnită într-un număr redus de comune, fără să acopere întregul necesar existent.
-
Canalizare
În anul 2005, reţeaua de canalizare existentă în judeţ avea o lungime de 790 km -reprezentând 32,4% din lungimea totală a reţelei Regiunii Vest- şi deservea 29 de localităţi, din care 10 municipii şi oraşe.
Tabel 9: Reţeaua de canalizare publică, în anul 2005
Regiune/Judeţ
|
Localităţi cu instalaţii de canalizare publică
|
Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare publică (km)
|
Total
|
Din care: municipii şi oraşe
|
Regiunea Vest
|
90
|
41
|
2.441
|
Judeţul Arad
|
29
|
10
|
790
|
După cum se poate observa din datele prezentate, reţeua de canalizare acoperă doar 44,2% din lungimea reţelei de alimentare cu apă, în multe gospodării apele uzate menajere fiind colecate în fose septice individuale sau pur şi simplu evacuate în mediu.
Trebuie evidenţiat, de asemenea, faptul că nu toate localităţile racordate la reţeua de canalizare au staţii de epurare.
-
Sisteme de încălzire
Tabel 10: Localităţi în care se distribuie energie termică, în anul 2005
Regiune/Judeţ
|
Localităţi în care se distribuie energie termică
|
Total
|
din care, municipii şi oraşe
|
Regiunea Vest
|
20
|
18
|
Judeţul Arad
|
6
|
5
|
Sursa: Direcţia Regională de statistică
Regiune / Judeţ
|
Localităţi în care se distribuie gaze naturale
|
Lungimea simplă a conductelor de distribuţie a gazelor naturale,
(km)
|
Volumul gazelor naturale distribuite
(mii mc)
|
Total
|
din care: municipii şi oraşe
|
Total
|
din care: pentru uz casnic
|
Regiune
|
126
|
32
|
3004,4
|
703991
|
272003
|
Judeţul Arad
|
24
|
7
|
792,8
|
113909
|
54696
| Tabel 11: Reţeaua şi volumul gazelor distribuite, în anul 2005
Sursa: Direcţia Regională de Statistică
2.1.4Date demografice
Rezultatele ultimului recensământ al populaţiei, din anul 2002, au demonstrat că Regiunea Vest -cu un număr de 1.958.648 locuitori- reprezintă 9,03% din populaţia ţării (21.680.974). Comparativ cu celelalate judeţe din Regiune, judeţul Arad -din punct de vedere al populaţiei- ocupă locul 3, cu 461.791 locuitori.
În judeţul Arad, populaţia -comparativ cu datele rencesământului precedent, 1992- a scăzut cu 25.826 locuitori, ceea ce reprezintă 3,5%. Corespunzător, densitatea populaţiei a scăzut de la 62.9 locuitori/km2 în 1992 la 62.9 locuitori/km2 în 2002.
Tabel 12: Populaţia şi densitatea populaţiei, la 1 Iulie
Anul
|
Regiunea Vest
|
Judeţul Arad
|
Regiunea Vest
|
Judeţul Arad
|
Număr locuitori
|
Densitatea populaţiei, (loc/km2)
|
2001
|
2032829
|
475339
|
63.5
|
61.3
|
2002
|
1954713
|
462427
|
61.0
|
59.6
|
2003
|
1946647
|
461744
|
60.8
|
59.5
|
2004
|
1939514
|
460466
|
60.5
|
59.4
|
2005
|
1930458
|
459286
|
60.3
|
59.2
|
Sursa: Direcţia Regională de Statistică
După 1989, populaţia judeţului a scăzut mai puternic decât scăderea medie la nivel naţional. Dacă, la nivelul întregii ţări s-a înregistrat în perioada 1992 – 2002 o scădere cu 5% a populaţiei, în aceeaşi perioadă, la nivelul judeţului Arad s-a înregistrat o scădere cu 6%. Această scădere accentuată s-a datorat imediat dupa 1990 migraţiei masive către occident, în ultimii ani datorită plecării populaţiei la muncă în străinătate, suprapusă, începând cu anul 1992, peste sporul natural negativ. O parte din pierdere a fost compensată însă printr-o migraţie internă din alte zone ale României.
Tabel 13: Populaţia pe medii, la 1 Iulie
Anul
|
URBAN
|
RURAL
|
TOTAL
|
Număr locuitori
|
%
|
Număr locuitori
|
%
|
2001
|
245917
|
51.74
|
229422
|
48.26
|
475339
|
2002
|
234173
|
50.64
|
228254
|
49.36
|
462427
|
2003
|
233341
|
50.53
|
228403
|
49.47
|
461744
|
2004
|
256117
|
55.62
|
204349
|
44.38
|
460466
|
2005
|
255083
|
55.54
|
204203
|
44.46
|
459286
|
2006
|
254425
|
55.49
|
204062
|
44.51
|
458487
|
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică
Structura populaţiei indică o distribuţie pe medii comparabilă cu cea la nivel naţional, în cadrul Regiunii Vest, insă judeţul Arad se remarcă printr-o pondere scăzută de populaţie urbană.
2.1.5Aşezări umane
Reţeaua de localităţi a judeţului Arad este formată dintr-un municipiu (Arad), reşedinţă de judeţ, 9 oraşe (Chişineu-Criş, Curtici, Ineu, Lipova, Sebiş, Nădlac, Pâncota, Pecica, Sântana), 68 de comune şi 270 de sate.
Tabel 14: Organizarea administrativă a teritorului, la 31 decembrie
Anul
|
Numărul oraşelor şi municipiilor
|
din care municipii
|
Numărul comunelor
|
Numărul satelor
|
2001
|
8
|
1
|
67
|
273
|
2002
|
8
|
1
|
67
|
273
|
2003
|
9
|
1
|
66
|
271
|
2004
|
10
|
1
|
68
|
270
|
2005
|
10
|
1
|
68
|
270
|
Distribuţia populaţiei în cadrul reţelei de localităţi indică mari dezechilibre teritoriale. În judeţ există un singur oraş cu populaţie peste 100 mii locuitori, restul oraşelor fiind de talie mică -populaţia lor variază între 6474 şi 13384 locuitori. Populaţia municipiului Arad reprezintă 36,6% din populaţia totală a judeţului şi 66% din populaţia urbană.
Segmetul mediu lipseşte din reţeaua de localităţi, rapotul dintre populaţia primelor 2 oraşe ca mărime (Pecica şi Arad) este de cca. 8%.
Dintre cele 9 oraşe, doar 3 au populaţia peste 10 mii locuitori -Pecica, Sântana şi Lipova.
Tabel 15: Evoluţia populaţiei în oraşele şi municipiile judeţului
Nr.
crt.
|
ORAŞE
|
Populaţie
|
Evoluţie (%)
|
1992
|
2002
|
2006
|
2002-2006
|
1992-2006
| -
|
Municipiul Arad
|
188.425
|
172827
|
167980
|
97,2
|
89,1
| -
|
Oraş Chişineu Criş
|
9.042
|
8343
|
8384
|
100,5
|
92,7
| -
|
Oraş Curtici
|
9.970
|
9722
|
8180
|
84,1
|
82,0
| -
|
Oraş Ineu
|
10.647
|
10207
|
9820
|
96,2
|
92,2
| -
|
Oraş Lipova
|
12.254
|
11236
|
11342
|
100,9
|
92,6
| -
|
Oraş Nădlac
|
8.558
|
8144
|
8065
|
99,0
|
94,2
| -
|
Oraş Pâncota
|
7.480
|
7186
|
7529
|
104,8
|
100,7
| -
|
Oraş Pecica (înfiinţat în 2003)
|
-
|
-
|
13384
|
-
|
-
| -
|
Oraş Sântana (înfiinţat în 2004)
|
-
|
-
|
13267
|
-
|
-
|
10.
|
Oraş Sebiş
|
6.969
|
6327
|
6474
|
102,3
|
92,9
|
|
TOTAL
|
253345
|
246605
|
254425
|
103,1
|
100,4
|
Evoluţia populaţiei în localităţi indică în general o situaţie mai favorabilă în localităţile mici. Populaţia urbană totală a crescut prin declararea de oraşe noi.
Distribuţia populaţiei în localităţile rurale indică o predominanţă a comunelor de talie mică şi mijlocie:
-
1 comună cu populaţie peste 10000 locuitori;
-
6 comune au populaţia peste 5000 locuitori;
-
22 comune au populaţia între 3000 şi 6000 locuitori;
-
37 comune au populaţia între 1000 şi 3000 locuitori;
-
3 comune sunt sub 1000 locuitori.
2.1.6Dezvoltare economică
-
Principalele surse economice
Judeţul Arad are ca preponderentă industria prelucrătoare. Industria judeţului Arad este caracterizată de o mai mare diversificare, îndeosebi în industria prelucrătoare. După 1989 s-a înregistrat declinul industriei alimentare, industriei chimice şi industriei grele. În ultimii ani s-a revigorat industria prelucrătoare, în mare parte în sistem lohn, impulsionată de investiţiile străine semnificative.
O altă ramură economică foarte dezvoltată în judeţ este comerţul. Jumătate din societăţile comerciale active au ca domeniu de activitate comerţul. Cifra de afaceri totală este realizată preponderent de de I.M.M.-uri, în special în comerţ şi industria prelucrătoare.
Cea mai mare parte a forţei de muncă ocupată din regiune este concentrată în domeniul industriei prelucrătoare, comerţ şi construcţii.
Municipiul Arad -zonele funcţionale cu destinaţie industrială au crescut vertiginos în ultimii 2 ani, ca urmare a dării în funcţiune a Zonei Industriale de Nord-Vest (35 unităţi industriale se află deja în prezent în stare de funcţiune, altele sunt în curs de construcţie), a înfiinţării Zonei Industriale Micălaca Est, precum şi a Zonei Libere Curtici -Aeroportul Arad.
Oraşul Lipova -are o funcţie industrial-agricolă şi una balneoclimaterică.
Oraşul Ineu -fFuncţia industrială a oraşului este dată de întreprinderi de interes local, cât şi de întreprinderi construite de firme străine, care au adus un plus major de locuri de muncă în zonă. Funcţia agricolă şi viticolă are o pondere importantă în economia oraşului.
Oraşul Chişineu Criş -în prezent se constată o dinamică accentuată a funcţiei industriale, ca urmare a constituirii şi punerii în funcţiune a zonei industriale de pe platforma Nădab, cu implicaţii directe asupra creşterii numărului de locuri de muncă şi a nivelului de trai al locuitorilor.
Oraşul Curtici -în prezent o contribuţie importantă la revirimentul economic al localităţii îl reprezintă punerea în funcţiune a unităţilor economice din Zona Liberă Curtici, ceea ce a determinat creşterea numărului locurilor de muncă, a nivelului de trai şi a gradului de şcolarizare a locuitorilor zonei.
Oraşul Pâncota -are funcţie predominant industrială (prelucrarea lemnului). Funcţia industrială este completată de alte funcţii economice (de transport, agricolă, comercială).
Oraşul Nădlac -pe lângă activităţile agricole (cultura cerealelor, creşterea animalelor), oraşul Nădlac are o funcţie industrială în dezvoltare şi o funcţie de transport, fiind punct de vamă pe şoseaua internaţională Bucureşt–rad-Nădlac-Budapesta.
Oraşul Sebiş -potenţialul economic al oraşului a cunoscut în ultimii ani o creştere constantă, consecinţă a creşterii rolului polarizator al oraşului, în cadrul reţelei de localităţi a judeţului. Oraşul este prin tradiţie centru pentru prelucrarea pieilor de ovine din zonă.
Oraşul Pecica -localitatea a fost renumită prin breslele care funcţionau încă din anul 1816: breasla fierarilor, a ţesătorilor, a cizmarilor, a croitorilor. Astăzi, din vechile meşteşuguri tradiţionale a rămas un atelier de fierărie, unul de mic mobilier şi două ateliere de împletit răchită.
Oraşul Sântana există agenţi economici cu capital privat şi care îşi desfăşoară activitatea în mai multe domenii: cabluri electrice pentru autoturisme, prelucrarea lemnului, prelucrarea laptelui, confecţii textile şi încălţăminte, cultura cerealelor şi legumelor, creşterea animalelor.
-
Distribuţia forţei de muncă şi şomajul
În anul 2005, populaţia ocupată a judeţului Arad era de 115.696 persoane, reprezentând 25,19% din totatul populaţiei judetului şi 23,9% din totalul populaţiei ocupate la nivelul regiunii. Din totalul populaţiei ocupate 46,1% activează în industrie, 13,3% în comerţ şi doar 4,16% în agricultură.
Tabel 16: Numărul mediu al salariaţilor, pe activităţile economiei naţionale, în 2005
|
Total economie
|
Agricultură, vânătoare, sivilcutură
|
Pescuit şi piscicultură
|
Industrie
|
Construcţii
|
Comerţ
|
Hoteluri şi restaurante
|
|
[%]
|
Regiunea Vest
|
|
3.3
|
0.03
|
43.3
|
6.7
|
14.0
|
1.9
|
Judeţul ARAD
|
|
4.16
|
0.04
|
46.1
|
4.9
|
13.3
|
1.8
|
|
Transport, depozitare şi comunicaţii
|
Intermedieri financiare
|
Tranzacţii imobiliare şi alte servicii
|
Administraţie publică şi apărare
| Învăţământ |
Sănătate şi asistenţă socială
|
Celelalte activităţi ale ec. naţionale
|
|
[%]
|
Regiunea Vest
|
6.3
|
1.2
|
4.5
|
3.2
|
7.2
|
6.4
|
2.0
|
Judeţul ARAD
|
7.5
|
1.4
|
4.5
|
3.4
|
6.4
|
4.8
|
1.7
|
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Timiş
Figura 3: Ponderea salariaţilor, pe activităţile economiei naţionale
Numărul şomerilor înregistraţi în judeţul Arad, la Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, era în anul 2005 de 7551, ceea ce înseamnă o rată a şomajului de 3,6%. Se observă o scădere progresivă a ratei şomajului în judeţ, de la 8,4% -în anul 2004- la 3,6% -în anul 2005. Din acest punct de vedere, la nivelul regiunii, judeţul Arad ocupă locul 2 după judeţul Timiş, unde rata şomajului este de 2,3%.
Tabel 17: Rata şomajului
Regiune / Judeţ
|
Rata şomajului (%)
|
2000
|
2001
|
2002
|
2003
|
2004
|
2005
|
Regiunea Vest
|
10.4
|
9.5
|
6.6
|
7.0
|
5.8
|
5.1
|
Judeţul ARAD
|
8.4
|
6.1
|
5.0
|
4.7
|
3.6
|
3.6
|
Sursa: Direcţia Regională de Statistică Timiş
-
Venitul mediu
Tabel 18: Câştigul salarial nominal mediu net lunar, pe activităţi ale economiei naţionale, în anul 2005
|
Total economie
|
Agricultură, vânătoare, sivilcutură
|
Pescuit şi piscicultură
|
Industrie
|
Construcţii
|
Comerţ
|
Hoteluri şi restaurante
|
|
lei (RON)/ salariat
|
Regiunea Vest
|
718
|
544
|
502
|
766
|
629
|
493
|
428
|
Judeţul ARAD
|
666
|
487
|
689
|
642
|
605
|
531
|
496
|
|
Transport, depozitare şi comunicaţii
|
Intermedieri financiare
|
Tranzacţii imobiliare şi alte servicii
|
Administraţie publică şi aparare
|
Învăţământ
|
Sănătate şi asistenţă socială
|
Celelalte activităţi ale ec. naţionale
|
|
lei (RON)/ salariat
|
Regiunea Vest
|
884
|
1655
|
539
|
1069
|
831
|
680
|
564
|
Judeţul ARAD
|
926
|
1660
|
559
|
1106
|
683
|
649
|
557
|
Sursa: Direcţia Regională de Statistică Timiş
Din datele prezentate mai sus se evidenţiază faptul că cel mai mic câştig salarial mediu net lunar se regăseşte în domeniul agricol, vânătoare şi sivilcutură, în timp ce cele mai mari câştiguri salariale se regăsesc în domeniul intermedierilor financiare.
-
PIB
Tabel 19: Produs intern brut regional şi judeţean
|
2000
|
2001
|
2002
|
2003
|
2004
|
|
milioane lei (RON) preţuri curente
|
Regiunea Vest
|
7.526,8
|
11.223,6
|
14.714,0
|
19.982,7
|
25.301,3
|
Judeţul Arad
|
1.838,8
|
2.668,7
|
3.301,1
|
4.501,5
|
6.185,1
|
Figura 4: Evoluţia PIB -judeţul ARAD
-
Principalele centre de atracţie
La nivelul judeţului Arad a fost adoptată, prin Hotărârea Consiliului judeţean -nr. 6/16.01.2006- Strategia de Dezvoltare Turistică a judeţului Arad în perioada 2005- 2006.
Prin adoptarea acestei strategii se urmăreşte îmbunătăţirea politicilor publice în domeniul turismului, eficientizarea activităţii instituţiilor care au ca obiect de activitate promovarea turismului şi realizarea parteneriatului integrat public-privat.
În funcţie de resursele naturale şi antropice existente în judeţul Arad, formele de turism practicate se pot clasifica astfel:
-
Turism cultural-istoric;
-
Turism balnear, curativ-recreativ;
-
Turism religios;
-
Turismul rural;
-
Turism ecologic, de agrement.
Principalele destinaţii turistice ale judeţului Arad sunt:
-
Valea Mureşului;
-
Valea Crişului Alb;
-
Zona montană Codru-Moma;
-
Podgoria arădeană;
-
Ştrandurile termale;
-
Lunca Mureşului;
-
Municipiul Arad.
În anul 2006 s-au înregistrat peste 320.000 de turişti, dintre care aproape 80.000 de turişti străini, majoritatea fiind însă în tranzit.
-
Hoteluri
Tabel 20: Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, la 31 iulie 2005
|
Total
|
Hotel & motel
|
Hanuri
|
Cabane turistice
|
Campinguri
|
Vile turistice
|
Tabere elevi
|
Pensiuni turistice urbane
|
Pensiuni turistice rurale
|
Hoteluri pentru tineret
|
Hosteluri
|
Popasuri turistice
|
Regiunea Vest
|
365
|
108
|
4
|
19
|
9
|
64
|
23
|
87
|
38
|
5
|
2
|
6
|
ARAD
|
85
|
23
|
-
|
1
|
5
|
19
|
7
|
20
|
8
|
-
|
-
|
2
|
Sursa: Direcţia Regională de Statistică
Tabel 21: Capacitatea şi activitatea de cazare turistică, 2004
Regiune/Judeţ
|
Capacitatea de cazare turistică
|
Sosiri (mii)
|
Innoptări
|
Indicii de utilizare netă a capacităţii în funcţiune, (%)
|
Regiunea Vest
|
21066
|
5402
|
535
|
1938
|
35,9
|
Judeţul ARAD
|
4690
|
968
|
151
|
301
|
31.1
|
Sursa: Direcţia Regională de Statistică
Dostları ilə paylaş: |