1. Creşterea şi consolidarea profilului şi rolului României în cadrul UE, în condiţiile create de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Astfel, se va acţiona prioritar, dar nu exclusiv, pentru:
poziţionarea României, pe baza unei viziuni coerente, în cadrul diverselor dezbateri din interiorul UE şi utilizarea cu pragmatism a complexităţii politicilor europene;
participarea în mod activ şi consistent la procesul de luare a deciziilor în cadrul UE;
susţinerea activă a demersului şi eforturilor de integrare europeană ale Republicii Moldova;
iniţierea procesului de pregătire a exercitării în bune condiţii a Preşedinţiei Consiliului UE în anul 2019;
contribuţia la adoptarea de măsuri concrete la nivel UE pentru consolidarea guvernanţei economice, a Uniunii Economice şi Monetare şi respectiv pentru creştere economică şi creare de locuri de muncă;
susţinerea optimă a intereselor României în negocierea noii perspective financiare a UE (2014-2020), mai ales în ce priveşte obţinerea unor alocări importante pentru Politica Agricolă Comună şi Politica de Coeziune. Dezbaterile privind viitorul buget UE pentru 2014-2020 vor fi abordate în continuare ca pe o oportunitate reală de reducere a decalajului de dezvoltare faţă de mai vechile state membre;
susţinerea diplomatică pentru obiectivul de finalizare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare, pe baza progreselor reale şi necesare, care să fie evaluate corect şi fără condiţionalităţi politice de orice fel, în vederea eliminării acestei vulnerabilităţi care afectează încă statutul de membru deplin al României în UE şi totodată pe baza evoluţiilor în plan general european. Guvernul va continua să promoveze activ în dialogul cu interlocutorii europeni progresele României în materie, pe baza angajamentelor asumate, circumscrise obiectivului de consolidare a unui sistem judiciar corect şi eficient, orientat către cetăţean;
susţinerea diplomatică activă a obiectivului aderării României la spaţiul Schengen pe baza îndeplinirii standardelor acquis-ului Schengen, recunoscute deja de Consiliul JAI şi de Parlamentul European, fără condiţionalităţi politice de orice fel. Demersul părţii române va pleca de la compromisul propus de Preşedinţia poloneză a Consiliului UE şi, ulterior, de preşedintele Consiliului European în martie 2012: aderarea cu frontierele maritime şi aeriene într-o primă etapă şi ridicarea ulterioară a controalelor la frontierele terestre. România va intensifica dialogul cu statele membre, atât la nivel guvernamental, cât şi la nivel parlamentar. De asemenea, vor promovate în continuare măsurile de consolidare a capacităţii de protecţie a frontierelor externe, inclusiv prin utilizarea misiunilor Frontex;
promovarea adecvată la nivel UE a intereselor României privind asigurarea securităţii energetice, inclusiv prin susţinerea prioritară a proiectelor Coridorului Sudic – în particular Nabucco, AGRI – precum şi a finanţării acestora;
continuarea eforturilor de asigurare a unei prezenţe semnificative a diplomaţilor români în Serviciul European de Acţiune Externă, care să corespundă statutului României de al 7-lea stat al Uniunii, precum şi aspiraţiilor diplomaţiei româneşti, ca diplomaţie cu tradiţie, profesionistă şi eficientă;
continuarea eforturilor de implementare a Strategiei Europene a Dunării, cu accent pe conturarea unor proiecte concrete în cadrul acesteia. Eforturile se vor concentra pe lansarea şi urmărirea implementării proiectelor, atât cele finalizabile pe termen scurt, cât şi pe termen mediu-lung (infrastructură/transport, interconectarea pieţei energetice).
utilizarea mai eficientă a instrumentelor Sinergiei Mării Negre şi
