FIŞĂ DE LUCRU 1
"Cum percepem activitatea instituţiilor pentru dialog social?"
INSTRUCŢIUNI: Pornind de la informaţiile dobândite în lecţie răspundeţi la următoarele cerinţe:
-
Cum apreciaţi cadrul legislativ şi instituţional existent pentru funcţionarea dialogului între guvern – patronate – sindicat?
___________________________________________________________
___________________________________________________________
___________________________________________________________
2. Menţionaţi 3 avantaje ale existenţei instituţiilor pentru dialog social.
-
________________________________________________________
-
________________________________________________________
-
________________________________________________________
3. Cum percepeţi funcţionarea instituţiilor pentru dialog social ?
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
4. Care credeţi că este aspectul prioritar de îmbunătăţire a dialogului social în perspectiva integrării României în Uniunea Europeană ?
____________________________________________________________________________________________________________________________________
VII.5. NEGOCIEREA ÎN CADRUL PARTENERIATULUI
-
Negocierea face parte din viaţa noastră fie că noi ne dăm seama de acest lucru, sau nu. Astfel, negociem atunci când cumpărăm un lucru, când luăm o decizie, când încercăm să rezolvăm un conflict. De asemenea, se negociază încheierea unui contract sau a unui acord între două sau mai multe părţi interesate. Negocierea este prezentă în toate aceste situaţii chiar dacă se desfăşoară la niveluri diferite. În orice situaţie însă, modul de desfăşurare a negocierii (care poate deveni o adevărată “artă” a negocierii) influenţează rezultatul obţinut.
CE REPREZINTĂ NEGOCIEREA?
În literatura de specialitate pot fi identificate:
-
diferite cuvinte folosite pentru negociere, aşa cum sunt: tocmeală, târguială, tranzacţie
-
diferite aspecte ale negocierii:
-
interacţiunea dintre două sau mai multe părţi pentru obţinerea unui acord
-
procesul prin care obţinem ce dorim de la persoane care controlează ceea ce dorim, sau care, la rândul lor, doresc ceva de la noi.
ETAPELE NEGOCIERII
Asigurarea succesului unei negocieri presupune:
-
abordarea acesteia în cunoştinţă de cauză
-
obţinerea unei soluţii optime pentru toate părţile implicate (orientarea spre avantajul reciproc).
Principalele etape ale negocierii sunt:
-
Pregătirea pentru negociere
-
Aplicarea acordului stabilit
Pregătirea pentru negociere poate fi urmărită:
-
stabilirea obiectivelor negocierii
-
identificarea priorităţilor, a limitelor negocierii
-
evaluarea punctelor tari, a punctelor slabe
-
evaluarea intereselor, argumentelor posibile ale acestuia
-
evaluarea punctelor tari şi a punctelor slabe.
Negocierea propriu-zisă presupune întîlnirea părţilor, formularea şi discutarea propunerilor. Propunerea este alcătuită din:
-
condiţie (ce dorim de la partener)
-
ofertă (ce propunem partenerului).
Acordul presupune stabilirea unei soluţii acceptabile pentru ambele părţi.
Pentru stabilirea acordului, partenerii pot folosi:
-
explicaţii
-
promisiuni
-
ameninţări
-
critici
-
umorul.
Aplicarea acordului încheiat implică punerea în practică a acestuia, respectând fazele de implementare stabilite prin negociere.
SIMULARE
Realizaţi simularea unei negocieri între 4 reprezentanţi ai conducerii unei întreprinderi şi 4 reprezentanţi ai organizaţiei de sindicat din întreprindere.
Tema negocierii: nivelul salariilor şi/sau condiţiile de muncă
ROLUL NEGOCIATORULUI
Negociatorul poate contribui major la reuşita negocierii, prin
-
pregătirea acesteia
-
modul de participare la negocierea propriu-zisă, exprimat în:
-
valorificarea unor trăsături de personalitate, aşa cum sunt:
-
calm, autocontrol, răbdare
-
spirit de observaţie
-
flexibilitate
-
consecvenţă
-
credibilitate
-
creativitate
-
abordarea negocierii, astfel:
-
precizarea poziţiei
-
respectarea punctului de vedere formulat de partener
-
manifestarea unui comportament deschis către cooperare
-
crearea unui climat destins, favorabil dialogului
-
aplicarea consecventă a acordului încheiat, respectând:
-
termenele
-
etapele
-
responsabilităţile stabilite prin negociere.
ACTIVITATE PE GRUPE
Identificaţi cauzele posibile ale eşecului unei negocieri între sindicate şi patronat cu referire la nivelul salariilor.
GREŞELI TIPICE ÎN NEGOCIERE
Eşecul unei negocieri poate fi analizat, între altele, din perspectiva greşelilor pe care le poate face negociatorul. Câteva dintre greşelile care intervin într-o negociere pot fi prezentate astfel:
-
Pregătirea necorespunzătoare pentru negociere:
- nu se ştie clar ce se doreşte pentru negociere
- nu este luat în seamă partenerul de negociere
-
Formularea deficitară a obiectivelor (nerealiste, prea generale)
-
Ignorarea principiului oferă-primeşte
-
Lipsa de atenţie, de interes în dialog
-
Manifestarea unor comportamente agresive, de intimidare
-
Nerăbdarea, irascibilitatea
-
Crearea unui climat de reîncredere
-
Amânări, tergiversări.
PARTENERIAT ŞI NEGOCIERE
|
Parteneriatul şi funcţionarea acestuia pe baza unui acord nu pot fi concepute în absenţa negocierii.
|
Rolul negocierii pentru funcţionarea parteneriatului poate fi evidenţiat prin următoarele aspecte facilitate de negociere:
-
confruntarea obiectivelor susţinute de parteneri
-
identificarea unor obiective comune pentru parteneri, baza pentru:
-
realizarea înţelegerii între aceştia
-
stabilirea unui acord reciproc avantajos
-
coordonarea acţiunilor stabilite prin negociere.
-
1. Analizaţi următoarele caracteristici care aparţin unui bun negociator:
-
urmăreşte cu consecvenţă obiectivele stabilite
-
este receptiv la obiectivele partenerilor săi
-
se conduce după principiul avantajului reciproc
-
manifestă disponibilitate în analiza conflictelor
-
dă dovadă de răbdare
-
are un comportament adecvat situaţiei
-
are spirit de observaţie.
Autoevaluaţi-vă caracteristicile menţionate pe o scală de la 1 la 5. La ce constatări ajungeţi?
2. Menţionaţi 5 aspecte care pot frâna o negociere şi împiedica realizarea unui acord între doi parteneri sociali (guvern-sindicate):
-
.______________________________________________________________
-
.______________________________________________________________
-
.______________________________________________________________
-
_______________________________________________________________
-
.______________________________________________________________
3. Imaginaţi-vă că sunteţi implicat într-o negociere.
Menţionaţi:
-
trei aspecte pe care le-aţi aprecia la partenerul vostru de negociere
-
trei aspecte pe care aţi dori ca partenerul vostru să le aprecieze la voi.
-
Invitaţi la una din orele voastre un lider sindical sau un reprezentant al unei organizaţii non-guvernamentale cu care să discutaţi, cu referire la o situaţie concretă de negociere, rolul negocierii în funcţionarea unui parteneriat.
CLASA A XII A
CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE
I. Ştiu, decid în cunoştinţă de cauză (“Verde împărat, alb împărat”)
Fişa 1: Descrierea aplicaţiei; cetăţenie: drepturi şi responsabilităţi; instituţii europene; responsabilitatea votului
Fişa 2: Fişa alegătorului
Fişa 3: Alegerile democratice
Fişa 4: Despre campania electorală
Fişa 5: Mesajul în campania electorală
Fişa 6: Relaţiile candidaţilor cu presa
Fişa 7: Cum ne evaluăm reprezentanţii?
Fişa 8: Dreptul la propria imagine
Fişa 9: Uniunea Europeană; instituţii europene; Parlamentul European
Fişa 10: Probleme globale
II. Sunt pregătit pentru viaţa pe cont propriu (“Viaţa ca o pradă”).
Fişa 1: Prezentarea aplicaţiei “Viaţa ca o pradă”; calendarul aplicaţiei
Fişa 2: Comunicare, lucrul în echipă
Fişa 3: Bugetul - intrări/ieşiri
Fişa 4: Inserţia pe piaţa muncii a tinerilor absolvenţi
Fişa 6: Relaţiile de muncă; legislaţia din domeniul muncii
Fişa 7: Activităţi de identificare a caracteristicilor de personalitate Tipologia Holland
Fişa 8: Proiecţia personalităţii prin imagine
Scenariul 1: Mihai P
Scenariul 2: Ioana M
Scenariul 3: Radu D
Scenariul 4: Alina M
Scenariul 5: Daniel R
Scenariul 6: Cristi şi Andrei S
Scenariul 7: Marius B
Scenariul 8: Alexandra M
Scenariul 9: Mihaela C
Scenariul 10: Mircea V
Scenariul 11: Violeta N
CUVÂNT ÎNAINTE
Care vă este locul în societate ?
Priviţi în jur diversitatea tipurilor umane: bogaţi şi săraci, frumoşi şi mai puţin frumoşi, ,,capacităţi “ şi săraci cu duhul, campioni şi persoane cu dizabilităţi. Într-un fel sau altul, în ciuda disparităţilor, pământul continuă să se învârtească, fiecare îşi trăieşte viaţa cu urcuşurile şi coborâşurile ei, cei mai fericiţi nefiind totdeauna cei care par a fi cei mai înzestraţi. Tu, aici prezent, n-ai avea vreun rol de jucat ?
Cum, nu eşti o capacitate intelectuală? Dacă ai şti cât de mulţi oameni detestă ,,capetele luminate”, aceşti supradotaţi care au un răspuns la toate, înţeleg totul mai bine decât ceilalţi şi aşteaptă prima ocazie să o arate!
Ah, nu eşti deosebit de amuzant? - Dar e genial! În sfârşit cineva care nu ne va chinui urechile cu ultimele bancuri la modă pe care le-a auzit la radio. Ştii, simplitatea şi firescul nu se întâlnesc pe toate drumurile în zilele noastre.
Întâlnirile te fac să nu te simţi bine? - Of ! În sfârşit, un timid care nu încearcă să se ascundă. Trebuie îţi spun că am aceeaşi problemă, şi că sinceritatea ta m-a liniştit mult.
Aş putea continua astfel mult timp. Ţi-ai dat seama unde vreau să ajung? Vreau să-ţi demonstrez că tu, cititorul, oricine ai fi, indiferent de lipsurile sau calităţile pe care le ai, eşti o fiinţă de o valoare inestimabilă şi că nu e bine să te ascunzi (sau să încerci să pari altul, ceea ce e acelaşi lucru). Cum de ştiu asta? Pur şi simplu, pentru că eşti o fiinţă vie unică, cu sensibilitatea şi personalitatea ta unică, cu visurile şi ambiţiile, îndoielile şi necazurile personale. Această unicitate care te caracterizează te face extrem de interesant.
E adevărat că unii oameni nu îţi vor găsi profilul foarte atrăgător. Ei şi? E dreptul lor, nu? Toate gusturile fac parte din natură, şi ar fi greu să placi tuturor. Eşti singur şi nimănui nu-i pasă de tine? Dacă aşa stau lucrurile, îţi voi răspunde că:
1. Există cel puţin o persoană care ar trebui să te găsească interesant: tu însuţi. Dacă nu faci efortul de a învăţa să te cunoşti mai bine, să te accepţi şi să te iubeşti aşa cum eşti, dispoziţia ta sufletească devalorizantă va fi pentru ceilalţi o invitaţie deschisă de a se îndepărta şi a te evita.
2. Cum poţi şti dacă cuiva îi pasă de tine, dacă nu încetezi să te ascunzi, să eviţi reuniunile, iniţiativele şi situaţiile în care te poţi afla pe banca acuzaţilor? Dacă aştepţi ca prietenii potenţiali să facă apel la serviciile unui medium pentru a te localiza, rişti să aştepţi mult şi bine înainte de a-ţi crea în jur cercul de prieteni la care râvneşti.
Dovada că nu e nevoie deloc să stai în umbră, să fii de acord cu toată lumea, să-ţi maschezi propriile dorinţe, nervi, sentimente, pentru a trăi fericit în societate, este că oamenii din preajmă, care se simt în largul lor, nu au deloc aceste tendinţe.
E adevărat că, afirmându-te, poţi indispune sau irita un anumit număr de persoane. Unde este greşeala? Dacă e nevoie de o ajustare pentru a coabita, totdeauna e posibil să se discute despre acest lucru: oamenii deschişi şi siguri de sine sunt mai atrăgători decât timoraţii.
În domeniul relaţiilor, a întâmpina un eşec sau un refuz usturător nu e o catastrofă. Ce ai câştiga în plus nemanifestându-te? Liniştea? O linişte aparentă! De fapt, ai câştiga mai ales frustrare, amărăciune şi dezgust faţă de lipsa ta de curaj.
Viaţa e o negociere între indivizi fundamental egali şi, a-ţi nega drepturile, este o atitudine sinucigaşă, care nu e mulţumitoare nici pentru tine însuţi, nici pentru interlocutor.
Şi, la urma urmei, să-ţi cauţi o slujbă mai bună nu este o catastrofă.
Dar ce este? Este, de fapt, chiar o slujbă! Programează-ţi 8 ore pe zi să telefonezi, să întrebi, să cauţi, să te întâlneşti, să scrii scrisori, să studiezi... şi vei descoperi, într-o zi, că ai făcut o investiţie nemaipomenită.
AUTORII
I. „Ştiu, decid în cunoştinţă de cauză” este un exerciţiu electoral.
Argument –Aplicaţia “Verde Împărat, Alb Împărat”
Cetăţenia democratică este formată dintr-un ansamblu de idei şi valori fundamentale care sunt comune democraţiilor moderne. O bună înţelegere a acestor idei şi valori şi a relaţiei lor reciproce este, în contextual schimbărilor rapide în care riscurile se înmulţesc , condiţia prealabilă a unei participări pozitive şi responsabile a cetăţenilor în societatea contemporană.
Pregătirea cetăţeanului pentru participarea la treburile “cetăţii” în care trăieşte este considerată în primul rând o sarcină a educaţiei formale şi rezultatul altor forme de influenţă în acest sens. În problematica educaţiei cetăţeneşti este foarte important climatul şcolar, ca microclimat social, în susţinerea eforturilor de educaţie în spiritul valorilor democraţiei. Indiferent cât de interesantă poate fi o discuţie despre democraţie, despre valorile si mecanismele ei, aceasta nu îşi va atinge scopul dacă microclimatul şcolar nu susţine şi interior efortul educativ sau, mai rău, dacă îl contrazice flagrant.
Profesorilor diriginţi le revine astfel un rol deosebit , în primul rând datorită relaţiilor speciale pe care trebuie să le aibă cu clasa – o comunitate relativ stabilă într-un ciclu şcolar -, în care tinerii îşi petrec o mare parte a timpului şi care le oferă multiple situaţii de interacţiune socială. În relaţia dintre profesorul diriginte şi clasa sa, orice situaţie educativă poate deveni o situaţie de parteneriat, rolul educator- educat fiind biunivoc, învăţarea este reciprocă, având efecte stimulative şi afective controlate asupra elevilor. Dirigintele poate beneficia astfel de avantajele oferite de maniera de abordare a temelor, de discuţiile bazate pe reflecţia critică şi pe argumentare, de lucrul pe echipe şi, în general, de toate formele active de participare a elevilor, care stimulează implicarea, iniţiativa, comunicarea socială şi respectarea regulilor acesteia, deconstruind, în acelaşi timp, indiferenţa şi pasivitatea.
Dincolo de utilizarea unor strategii interactive este foarte important să existe în clasă un cadru democratic pentru discuţii şi pentru alte activităţi în aşa fel încât acestea să ofere elevilor o cât mai bună imagine a regulilor “jocului” democratic. Într-o democraţie, prin intermediul sistemului de vot, persoanele au acces la dimensiunea pozitivă a puterii dar, în acelaşi timp, ele deţin drepturi care le plasează în opoziţie faţă de orice putere, chiar şi faţă de cea pe care au ales-o – ceea ce reprezintă dimensiunea negativă a puterii. O democraţie se construieşte în special prin participarea membrilor societăţii la diferite niveluri de exercitare a puterii politice şi de exprimare a opiniei publice.
Dimensiunea fundamentală a acestei aplicaţii – “Verde Împărat, Alb Împărat” - este iniţierea elevilor în rigorile, riscurile şi consecinţele participării la puterea politică. Putem spera astfel că elevii care au avut posibilitatea de a-şi exprima opinia în clasă, care au practicat exerciţiul unei dezbateri publice, vor fi capabili să valorizeze pozitiv aptitudinile de manifestare personală. Miza principală a acestui demers este stimularea elevilor în ceea ce priveşte participarea lor prezentă şi viitoare la viaţa publică.
Activităţile pe care le presupune aceasta aplicaţie vizează cu precădere explorarea, împreună cu elevii, a posibilităţilor de care dispune o societate democratică pentru a întemeia relaţii interumane bazate pe principii şi atitudini precum respectul de sine şi respectul, celorlalţi, toleranţa, solidaritatea, competiţia onestă, egalitatea şanselor şi dreptatea.
Cum procedăm practic în abordarea acestui modul? Aplicaţia “Verde Împărat, Alb Împărat” reprezintă o simulare a alegerilor pentru preşedinţie. Se recomandă lectura prezentărilor din anexele ghidului, referitoare la precizările din Constituţia României privind participarea la viaţa publică (dreptul la vot, dreptul de a candida pentru funcţii în diferite structuri, dreptul la propria imagine, dreptul la informare, dreptul la participare etc. ).
Elevii vor fi invitaţi să-şi exprime liber dorinţa de a “candida” la “ preşedinţie” şi, apoi, să-şi adune aderenţi. Dirigintele primeşte listele şi stabileşte, în funcţie de numărul aderenţilor, primii doi clasaţi. Aceştia vor primi numele de Verde Împărat şi Alb Împărat şi îşi vor alcătui echipele care-i vor susţine pe durata campaniei electorale. Pe toata durata aplicaţiei se vor simula elementele de comunicare, de imagine etc.
Etapele desfăşurării aplicaţiei vor fi aceleaşi ca în campania electorală, se vor folosi aceleaşi strategii ca cele reale etc. Se vor constitui trei echipe: două vor fi cele care se confruntă în cursa electorală şi echipa alegătorilor.
Calendarul aplicaţiei:
Ora I: Prezentarea aplicaţiei; recapitularea noţiunilor despre cetăţenie; cetăţean român, cetăţean european: drepturi şi responsabilităţi; responsabilitatea votului (Fişa 1). Temă pentru următoarea oră: delegarea de către clasă a celor doi reprezentanţi candidaţi la preşedinţie.
Ora II: Prezentarea celor doi „aleşi”: fiecare dintre aceştia îşi va forma echipa de campanie) câte patru consilieri); restul elevilor va forma echipa alegătorilor; se vor împărţi fişele alegătorului (Fişa 2). Temă de gândire pentru următoarea oră: elaborarea platformelor (pentru cele două echipe adverse); completarea fişei (pentru alegători).
Ora III: Lucru pe echipe: echipele 1 şi 2: elaborarea platformelor; echipa trei, lucru individual: completarea fişei alegătorului.
Ora IV: Marketingul electoral: strategii electorale, tehnici de manipulare a opiniei publice, elemente de psihologia şi sociologia mulţimii, psihologie şi sociologie politică (Fişele 4 şi 5); discuţii libere. Temă de gândire:
-
pentru echipele 1 şi 2: strategii electorale eficiente raportate la profilul alegătorilor (echipa 3);
-
pentru echipa 3: cum să discernem între adevăr şi promisiuni nerealiste în campania electorală?
Ora V: Fiecare echipă lucrează separat: echipele 1 şi 2 elaborează strategiile electorale; echipa 3: discuţii moderate de profesor referitoare la campania electorală.
Ora VI: Debutul campaniei electorale: cele două echipe adverse (1 şi 2) vor avea la dispoziţie câte o jumătate de oră pentru a-şi prezenta platformele, candidaţii, echipele electorale şi pentru a răspunde eventualelor întrebări din partea alegătorilor. Întrebările care nu vor putea primi răspuns vor fi culese de cele două echipe şi vor face obiectul orei VII.
Ora VII: Cele două echipe răspund întrebărilor formulate de alegători.
Ora VIII: Dreptul la propria imagine; dreptul la replică; moralitate/machiavelism. Discuţii interactive.
Ora IX: Joc de rol, simulare: Confruntarea televizată din săptămâna premergătoare alegerilor. Cei doi candidaţi participă la o ultimă confruntare care încheie campania electorală.
Ora X: Desfăşurarea alegerilor: joc de rol. Vor fi prezenţi toţi actorii implicaţi în procesul electoral: candidaţi, alegători, observatori, presă etc.
Ora XI: Anunţarea rezultatelor, discursurile finale, comentarii, concluzii etc.
ra XII: Extindere: de la cetăţean al unei ţări europene la cetăţean european: discuţii pe marginea temelor din Fişa 10; clasa se va împărţi în grupe de câte trei ce vor avea ca temă pentru următoarea oră elaborarea unui eseu de maxim o pagină despre una din temele din fişe, la alegere. Eseul nu va fi unui informativ ci va reprezenta punctul de vedere, argumentat, al echipei care l-a realizat, referitor la problema abordată.
Ora XIII: Prezentarea eseurilor: clasa va vota cel mai interesant eseu. Temă de gândire: posibile soluţii la problema abordată în eseul ales.
Ora XIV: Dezbateri şi adoptarea unei rezoluţii pentru soluţionarea problemei din eseul ales.
Fişa 1: DESCRIEREA APLICAŢIEI; CETĂŢENIE: DREPTURI ŞI RESPONSABILITĂŢI; INSTITUŢII EUROPENE; RESPONSABILITATEA VOTULUI.
„VERDE ÎMPĂRAT, ALB ÎMPĂRAT” - PREZENTARE
O parte dintre voi are deja 18 ani. Ceilalţi vor împlini această vârstă fie pe parcursul anului curent, fie pe parcursul anului viitor. Poate că pentru unii dintre voi exerciţiul simulării alegerilor nu este nou. Este un exerciţiu util, menit să pregătească viitorul cetăţean cu drept de vot să-ţi exercite responsabil acest drept. Nu ne propunem reluarea exerciţiilor din anii anteriori ci utilizarea experienţei dobândite deja într-o forma ceva mai avansată de aplicaţie. De data aceasta vom avea parte de alegeri… prezidenţiale! Mai precis, electoratul (format din colectivul clasei) va trebui să aleagă între doi candidaţi la preşedinţie. Înainte însă de exprimarea opţiunii fiecăruia dintre voi vor fi urmate pas cu pas toate etapele procesului electoral. Totul se va desfăşura la nivelul clasei, fiecare dintre voi având dreptul şi obligaţia de a alege acel candidat care îi reprezintă cel mai bine interesele; şi pe cele ale clasei, desigur!
De ce această aplicaţie? 18 ani nu este o vârstă la care multe persoane se dau în vânt după politică. Nici noi nu ne propunem să vă pregătim pentru o carieră răsunătoare în viaţa politică. Exerciţiul din acest semestru vrea să fie un semnal de alarmă: fiecare dintre noi este responsabil pentru el însuşi, iar această responsabilitate constă în grija pe care o acordăm tuturor aspectelor care determină bunăstarea noastră. Vrem să recunoaştem sau nu, mare parte din viaţa noastră e influenţată puternic de politicile publice aplicate în ţară, fie ele sociale, economice sau de altă natură. Iar politica o fac politicienii, adică cei pe care îi alegem noi. Prin deducţie simplă, având grijă ce selectăm din oferta politică, avem grijă de calitatea propriei noastre vieţi. Dacă nu am fost prea convingători, vă propunem să parcurgeţi alături de colegii voştri aplicaţia „Verde Împărat, Alb Împărat”, să vă implicaţi activ şi … mai vorbim!
Dostları ilə paylaş: |