Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investește în oameni!



Yüklə 30.49 Kb.
tarix21.08.2018
ölçüsü30.49 Kb.



Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Investește în oameni!


Drepturile omului – Scurtă istorie

În ziua de azi este greu să ne imaginăm cum ar fi să trăim într-o societate care nu oferă cetățenilor săi drepturi egale. Drepturile omului există pentru ca fiecare om, indiferent de țară, cultură sau religie, să poată trăi în demnitate. Însă lucrurile nu au stat întotdeauna așa. În istoria omenirii au fost o mulțime de perioade tulburate în care nu toți oamenii aveau acces la resurse pentru a-și satisface nevoile de bază (hrană, apă, adăpost) sau nu aveau aceleași privilegii ca semenii lor, creând astfel nedreptăți sociale.

Pentru a înțelege mai bine conceptul de drepturi ale omului, vom face o trecere în revistă a celor mai importante momente din istoria drepturilor omului.

Cilindrul lui Cyrus (539 î.e.n.)

În anul 539 înaintea erei noastre, Cyrus cel Mare, primul rege al Persiei, a fost cel care după cucerirea orașului Babilon a eliberat sclavii, a declarat că toți oamenii au dreptul de a-și alege religia și a proclamat egalitatea raselor. Acestea și alte câteva decrete au fost inscripționate pe un cilindru din lut, cu caractere cuneiforme. Astăzi, acesta este cunoscut drept Cilindrul lui Cyrus și este considerat primul document din istorie care a reglementat drepturile omului. Conținutul său este foarte asemănător cu primele 4 articole din declarația Universală a Drepturilor Omului, despre care vom vorbi mai jos.cyrus the great, the first king of persia, freed the slaves of babylon, 539 b.c.the decrees cyrus made on human rights were inscribed in the akkadian language on a baked-clay cylinder.

Din Babilon, conceptul de “drepturi ale omului” s-a răspândit rapid în India, Grecia și Imperiul Roman, acolo unde de altfel a apărut ideea “dreptului natural”, adică faptul că legile statului trebuie să derive din regulile nescrise pe care oamenii le respectă în mod natural.

Magna Carta (1215)

Evul Mediu a fost marcat în primul rând de Magna Carta, document publicat în 1215 ce a influenţat dreptul comun britanic şi documente cum ar fi Constituţia Statelor Unite. magna carta, or “great charter,” signed by the king of england in 1215, was a turning point in human rights.

În 1215, după ce regele John al Angliei a încălcat o serie de legi și obiceiuri împământenite în Anglia, supușii săi l-au forțat să semneze Magna Carta, care enumeră o serie de drepturi precum dreptul bisericii de a fi liberă de implicarea guvernului, dreptul tuturor cetăţenilor liberi de a deţine şi moşteni proprietate, principiile de judecată şi egalitatea în faţa legii. De asemenea sancționa mita și comportamentul abuziv al persoanelor aflate în funcții importante.

Petiția Dreptului (1628)

În 1628, Parlamentul englez a transmis acest document regelui Charles I, după ce politica externă controversată a acestuia a dus la instituirea împrumuturilor forțate (prin care cetățenii erau obligați să doneze bani și resurse pentru a finanța operațiunile de război, ba chiar să găzduiască soldați în casele lor). Petiția Dreptului s-a bazat pe alte documente anterioare și prevedea patru principii de bază: 1) taxele nu pot fi crescute fără aprobarea Parlamentului, 2) nimeni nu poate fi arestat sau deținut fără demonstrarea vinovăției, 3) cetățenii nu vor mai fi obligați să găzduiască soldați și 4) legea marțială nu poate fi folosită pe timp de pace.in 1628 the english parliament sent this statement of civil liberties to king charles i.



Declarația de Independență a Statelor Unite (1776)

Pe 4 Iulie 1776, Congresul Statelor Unite a aprobat Declarația de Independență a Statelor Unite, formulată de Thomas Jefferson, președintele de la acea vreme. Acest document proclama că Statele Unite nu mai sunt parte a Imperiului Britanic și stabilea două categorii principale de drepturi ale cetățenilor: drepturi individuale și dreptul la revoluție. Aceste idei au fost primite cu entuziasm de cetățeni și apoi s-au răspândit și la nivel internațional, influențând în special Revoluția Franceză. in 1776, thomas jefferson penned the american declaration of independence.



Constituția SUA (1787) și Legea Drepturilor (1791)

Constituția SUA și Legea Drepturilor protejează principalele drepturi și libertăți ale cetățenilor Statelor Unite. Primele 10 amendamente ale Constituției – Legea Drepturilor – au intrar în vigoare pe 15 Decembrie 1791, limitând puterea guvernului federal și enunțând drepturile tuturor cetățenilor, rezidenților și vizitatorilor de pe teritoriul american. Legea Drepturilor face referire la dreptul la liberă exprimare, libertatea de conștiință și religie, dreptul de a deține și folosi arme, dreptul la liberă asociere și la formularea de petiții. De asemenea, interzice arestarea și încarcerarea fără temei, precum și pedepsele excesiv de crude.the bill of rights of the us constitution protects basic freedoms of united states citizens.



Declaratia Drepturilor Omului și Cetățeanului (1789)

În 1789, poporul francez a abolit dictatura monarhiei absolute, punând astfel bazele primei Republici Franceze. La câteva săptămâni de la instaurarea noului regim de guvernare a fost adoptată Declarația Drepturilor Omului și Cetățeanului, care proclamă dreptul tuturor cetățenilor la libertate, proprietate, securitate și protecție împotriva opresiunii.



Organizația Națiunilor Unite (1945)

50 de națiuni s-au reunit la San Francisco în 1945 și au format Organizația Națiunilor Unite, cu scopul de a proteja și promova pacea mondială. Al Doilea Război Mondial (1939-1945) făcuse milioane de victime și distrusese nenumărate orașe. Scopul declarat al Conferinței Națiunilor Unite a fost de a crea o organizație care să “salveze generațiile următoare de la războaie necruțătoare, așa cum ne-a fost dat să trăim de două ori în cursul vieții noastre”.fifty nations met in san francisco in 1945 and formed the united nations to protect and promote peace.



Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948) the universal declaration of human rights has inspired a number of other human rights laws and treaties throughout the world.

Declaraţia Universală a Drepturilor Omului este o declaraţie adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în 1948 ca răspuns la atrocităţile comise în timpul Celui de-al II-lea Război Mondial. Documentul nu obligă ţările să respecte proviziile trecute în el, dar a reprezentat unul din cele mai importante puncte din istoria drepturilor omului, având articolele dezvoltate în tratate, convenţii şi legi ulterioare ce obligă statele să respecte aceste drepturi într-o formă sau alta. Declaraţia a fost adoptată de 48 de ţări, iar ziua adoptării este Ziua Internaţională a Drepturilor Omului – 10 decembrie. Declaraţia este unul din cele mai traduse documente din lume şi este considerat a fi unul din cele mai puternice instrumente legale din drepturile omului. Drepturile la care face referire Declarația Universală a Drepturilor Omului sunt:

ART. 1: Dreptul la libertate și egalitate

ART. 2: Dreptul la protecție împotriva discriminării

ART. 3: Dreptul la viaţă, la libertate şi la securitatea persoanei sale.

ART. 4: Dreptul la protecție împotriva sclaviei

ART. 5: Dreptul la protecție împotriva torturii, pedepselor sau tratamentelor crude, inumane sau degradante.

ART. 6: Dreptul de a avea o personalitate juridică.

ART. 7: Dreptul la egală protecţie a legii.

ART. 8: Dreptul la justiție

ART. 9: Dreptul de a nu fi arestat, deţinut sau exilat în mod arbitrar.

ART. 10: Dreptul la un proces echitabil și corect

ART. 11: Dreptul de a fi considerat nevinovat până la proba contrarie

ART. 12: Dreptul la intimitate și reputație

ART. 13: Dreptul la liberă circulație

ART. 14: Dreptul de a căuta și de a beneficia de azil

ART. 15: Dreptul la o cetățenie

ART. 16: Dreptul la familie

ART. 17: Dreptul la proprietate

ART. 18: Dreptul la libertatea gândirii, de conștiință şi religie

ART. 19: Libertatea opiniilor şi exprimării

ART. 20: Dreptul la libertatea de întrunire şi de asociere paşnică

ART. 21: Dreptul de a alege și de a fi ales

ART. 22: Dreptul la securitate socială

ART. 23: Dreptul la muncă, la libera alegere a muncii sale, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la ocrotirea împotriva șomajului.

ART. 24: Dreptul la odihnă şi recreație

ART. 25: Dreptul la un nivel de trai decent și protecție socială

ART. 26: Dreptul la educație

ART. 27: Dreptul de a lua parte la viața culturală

ART. 28: Dreptul la o orânduire socială şi internațională în care drepturile şi libertăţile expuse în prezenta declaraţie pot fi pe deplin înfăptuite.

ART. 29: Orice persoană are îndatoriri față de colectivitate, deoarece numai în cadrul acesteia este posibilă dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii sale.

ART. 30: Nici o dispoziţie a prezentei Declaraţii nu poate fi interpretată ca implicând pentru vreun stat, grupare sau persoană dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a săvârși vreun act îndreptat spre desfiinţarea unor drepturi sau libertăţi enunţate în prezenta declaraţie.



Dacă vrei să afli mai mult...

  • Poți citi Declarația Universală a Drepturilor Omului în întregime, accesând linkul:http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/legea/declaratia-universala-a-drepturilor-omului.php

  • Similar Declarației Universale a Drepturilor Omului, există și o Convenție a Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului, pe care o poți consulta aici: http://www.unicef.org/moldova/CRC_RO.pdf

STUDIU DE CAZ

Deși în prezent toate țările din lume au ratificat Declarația Universală a Drepturilor Omului, cazuri de abuz și de încălcare a demnității umane au loc în fiecare zi, pe tot globul.

Un astfel de caz este povestea tinerei pakistaneze Malala Yousafzai, care pe 9 octombrie 2012, pe când avea 15 ani, a fost împuşcată în cap de talibani în timp ce se întorcea de la școală. Talibanii au recurs la acest gest deoarece emiseseră recent un decret religios prin care interziceau prezenţa fetelor în şcoli, iar faptul că Malala continua să învețe a fost privit ca un gest ofensator.

Malala aflase că talibanii au ameninţat-o, dar nu credea că aceştia vor ataca un copil, aşa că se temea mai mult pentru siguranţa tatălui ei, cel care a sprijinit-o. Fata avea deja, de la vârsta de 11 ani, un blog găzduit de BBC Urdu sub pseudonimul Gul Makai. Scria despre viaţa pakistanezilor din Valea Swat, căzută sub controlul talibanilor în anul 2004. Postarea care i-a adus însă atenţia grupării teroriste a fost publicată în ianurie 2009 cu titlul „S-ar putea să nu mai merg niciodată la şcoală”. În text, Malala anunţa că nu este sigură dacă şcoala la care mergea se va mai deschide după vacanţa de iarnă. „De această dată, fetele n-au fost prea încântate de apropierea vacanţei pentru că ştiau că, dacă talibanii îşi vor implementa edictul, ele nu vor mai putea merge vreodată la şcoală”, scria Malala.

Într-o postare tot din ianuarie, cu titlul „Mă tem”, Malala scria: Am avut un vis groaznic, cu elicoptere militare şi talibani. Am astfel de vise de la demararea operaţiunilor militare în Swat. Mama mi-a pregătit micul dejun şi am plecat la şcoală. Mă temeam să merg la şcoală pentru că talibanii au emis un edict prin care interzic fetelor să meargă la şcoală. Doar 11 elevi din clasa de 27 au mai venit la ore. Numărul a scăzut din cauza edictului dat de Taliban. Trei prietene de-ale mele s-au mutat cu familiile în alte oraşe din cauza edictului. Pe drumul de la şcoală spre casă am auzit un om spunând «Te voi omorî». Am grăbit pasul şi, după un timp, m-am uitat în spate să văd dacă încă vine după mine. Spre uşurarea mea, vorbea la telefonul mobil, probabil că ameninţa pe altcineva la telefon.

Din fericire Malala nu doar că a supravieţuit, ci şi-a transformat povestea într-o maşinărie de promovare a acestei cauze, strânge bani pentru finanţarea şcolilor şi a devenit cel mai tânăr laureat Nobel din istorie, la 2 ani dupe nefericitul eveniment. În aprilie 2013, chipul Malalei Yousafzai a apărut pe coperta ediţiei dedicată de revista „Time” celor mai influenţi 100 de oameni din lume. Malala se află acum unde îşi doreşte să fie: înapoi la şcoală. Talibanul aproape că au transformat cazul Malalei într-un martiriu. Au reuşit să o transforme într-un simbol. Malala a publicat şi o cartea autobiografică, intitulată „Eu sunt Malala”.

Întrebări:


  • Care au fost drepturile care i s-au încălcat Malalei?

  • Cum îți explici că acest lucru s-a întâmplat chiar dacă Pakistan a adoptat Declarația Universală a Drepturilor Omului?

  • Ce a făcut Malala pentru a-și apăra drepturile și pentru a deveni un ambasador mondial al drepturilor omului?

VIDEOhttps://encrypted-tbn1.gstatic.com/images?q=tbn:and9gcqslqr_uugp9j5s2z5bl6fchoitwrq-ydnwewurppgx4rdcqca1

Poți afla mai multe despre povestea Malalei vizionând clipul “Fiica mea, Malala”, pe care îl vei găsi în folderul “Nivelul 1”



INDICIU

Parola cu care vei deschide documentul următor este compusă din două cifre și nouă litere mici (fără spațiu între cifre și litere) și este data la care sărbătorim Ziua Internațională a Drepturilor Omului. Citește cu atenție textul din acest document pentru a găsi răspunsul corect.




Fii proactiv! Fii PRACTIS!



/



Dostları ilə paylaş:


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə