Proiect parlamentul republicii moldova lege pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală
Yüklə 132,1 Kb.
|
ProiectPARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVALEGEpentru modificarea şi completarea Codului de procedură penalăal Republicii Moldova Parlamentul adoptă prezenta lege organică.Articol unic. - Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14 martie 2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 104-110, art.447), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 5, alineatul (2), după cuvintele “încheiată la 18 aprilie 1961,” se completează cu cuvintele “, Convenţiei de la Viena cu privire la relaţiile consulare, încheiată la 24 aprilie 1963,”. 2. La articolul 6, punctul 37), după cuvintele „subordonaţi lui”, se completează cu cuvintele „în condiţiile Legii cu privire la Procuratură”. 3. Articolul 15: la alineatul (2), cuvintele “, pe care ea o consideră confidenţială” se exclud; la alineatul (3), cuvintele “Persoana nu este în drept să refuze de a prezenta informaţii despre viaţa privată şi intimă a sa sau a altor persoane sub pretextul inviolabilităţii vieţii private, însă ea este” se substituie prin cuvintele “Persoanele sînt”.
6. La articolul 47, alineatul (1), după cuvintele „Curţii Supreme de Justiţie”, se completează cu cuvintele „pînă la începerea cercetării judecătoreşti”. 7. La articolul 49, din alineatul (2) cuvintele „ , hotărînd totodată în ce măsură actele îndeplinite de către instanţa de la care s-a strămutat cauza se menţin” se exclud. 8. Articolul 52: titlul va avea următorul cuprins: „Articolul 52. Atribuţiile procurorului în cadrul urmăririi penale”; la alineatul (1): cuvintele „La efectuarea urmăririi penale” se substituie prin cuvintele „În cadrul urmăririi penale” punctul 3) se completează în final cu cuvintele „decide excluderea din dosar a probelor obţinute conform prevederilor art. 94 alineatul (1)”; la punctul 5), cuvintele „de la procurorii ierarhic inferiori,” se exclud, şi în final se introduc cuvintele „şi dispune conexarea sau, după caz, disjungerea cauzei dacă se impune aceasta”; la punctul 8), cuvintele „şi ale procurorilor ierarhic inferiori” se exclud; punctul 18) va avea următorul cuprins: „18) solicită participarea judecătorului de instrucţie la efectuarea unor acţiuni de urmărire penală, dacă legea dispune participarea obligatorie a acestuia”; se completează cu un nou punct, 26), cu următorul cuprins: „26) sesizează organele de urmărire penală şi cele ce practică activitate operativă de investigaţie despre înlăturarea încălcării legii.”; se completează cu alineatele (2), (3) şi (4) cu următorul cuprins: „(2) Procurorul teritorial sau specializat, precum şi adjuncţii lor, pe lîngă atribuţiile prevăzute la alineatul (1), în cadrul urmăririi penale dispun şi de următoarele atribuţii în ordine de control ierarhic: 1) pot cere de la procurorii ierarhic inferiori, pentru control, dosarele penale, documentele, acte procedurale, materiale şi alte date cu privire la infracţiunile săvîrşite şi la persoanele identificate în cauzele penale în care exercită controlul; 2) anulează ordonanţele ilegale şi neîntemeiate ale procurorilor ierarhic inferiori; 3) soluţionează autorecuzările sau recuzările procurorilor ierarhic inferiori; 4) confirmă ordonanţele de scoatere de sub urmărire penală sau încetare a urmăririi penale pe motive de nereabilitare; 5) confirmă rechizitoriile întocmite de procurorii ierarhic inferiori; 6) restituie dosarele penale procurorilor ierarhic inferiori cu indicaţiile sale în scris; 7) aprobă acordul de recunoaştere a vinovăţiei şi confirmă ordonanţa de suspendare condiţionată a urmăririi penale. (3) Procurorul mun. Chişinău şi unităţii teritoriale autonome Găgăuzia (Gagauz-Yeri), precum şi adjuncţii lor, în cadrul urmăririi penale dispun de atribuţiile prevăzute la alineatele (1) şi (2), precum şi de alte atribuţii ce rezultă din activitatea de control ierarhic, prevăzute de prezentul cod. (4) Procurorul General şi adjuncţii lui, în cadrul urmăririi penale, dispun de atribuţiile prevăzute la alineatul (1), (2) şi (3), precum şi de alte atribuţii ce rezultă din activitatea de control ierarhic, prevăzute de prezentul cod.”; аlinеatul (2) devine alineatul (5).
„9) dispune, printr-o ordonanţă, aducerea silită în instanţa de judecată în condiţiile art. 199 a persoanelor incluse în lista prezentată instanţei, precum şi a persoanelor solicitate pentru administrarea probelor noi sau suplimentare”. 10. La articolul 58 alineatul (7), punctul 1) se completează în final cu cuvintele „ , cu excepţia victimei traficului de fiinţe umane”. 11. La articolul 63 alineatul (2), punctul 3) se completează în final cu cuvintele „ , iar cu acordul Procurorului general şi adjuncţilor săi – mai mult de 6 luni.”; se completează cu un nou alineat, (7), cu următorul cuprins: „(7) Dacă la expirarea termenelor indicate în alin.(2) nu s-a dispus scoaterea persoanei de sub urmărire penală sau punerea ei sub învinuire, calitatea de bănuit încetează de drept. Încetarea de drept a calităţii de bănuit în legătură cu expirarea termenelor indicate în alin.(2), în cazul acumulării ulterioare a probelor suficiente, nu împiedică punerea persoanei sub învinuire pentru acelaşi fapt”.
alineatul (1), după cuvintele „prin urmare,” se completează cu cuvintele „se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în instanţa de judecată şi”; se completează în final cu un nou alineat, (5), cu următorul cuprins: „(5) Regulile stabilite la alineatele (1)–(4) se aplică în mod corespunzător şi probelor obţinute în temeiul probelor menţionate la alineatele (1)–(4), cu excepţia cazului în care: a) probele derivate se bazează pe o sursă independentă; b) probele derivate ar fi fost descoperite inevitabil; c) există circumstanţe excepţionale care înlătură viciul .”
se completează cu un nou alineat, (2), cu următorul cuprins: „(2) Martorii care, din motive de conştiinţă sau confesiune, nu depun jurămîntul vor rosti următoarea formulă: “Mă oblig să spun adevărul şi să nu ascund nimic din ceea ce ştiu”; alineatele (2) şi (3) devin, respectiv, alineatele (3) şi (4) care, după cuvîntul „jurămîntului”, se completează cu cuvintele „sau, după caz, a formulei”. 17. Articolul 109: alineatul (3), după cuvintele „motive întemeiate”, se completează cu cuvintele „ , precum şi pentru a reduce sau exclude supunerea martorului unui vădit pericol sau pentru a reduce revictimizarea martorului”; alineatul (4) se completează în final cu cuvintele „sau, după caz, în condiţiile art. 336-337”. 18. La articolul 113, alineatul (1) se completează în final cu cuvintele „ , inclusiv cu persoanele ale căror declaraţii sînt defavorabile bănuitului, învinuitului”. 19. La articolul 125, alineatul (1) va avea următorul cuprins: „(1) Organul de urmărire penală este în drept să efectueze percheziţie dacă din probele acumulate sau materialele de investigaţie operativă rezultă o presupunere rezonabilă că într-o anumita încăpere ori într-un alt loc sau la o anumită persoană se pot afla instrumente ce au fost destinate pentru a fi folosite sau au servit la săvîrşirea infracţiunii, obiecte şi valori dobîndite de pe urma infracţiunii, precum şi alte obiecte sau documente care ar putea avea importanţă pentru cauza penală şi care prin alte procedee probatorii nu pot fi obţinute.” 20. Articolul 128: la alineatul (4), cuvintele „motivînd necesitatea efectuării acesteia" se substituie prin cuvintele "care urmează a fi prezentate pentru verificare judecătorului de instrucţie în termen de 24 de ore, în conformitate cu prevederile prezentului Cod."; alineatul (5) se completează în final cu propoziţia „Instituţiile bancare nu pot invoca secretul bancar drept motiv pentru a refuza să prezinte documentele solicitate”. 21. Articolul 129: alineatul (1) va avea următorul cuprins: „(1) În localurile misiunilor diplomatice, inclusiv în localurile în care locuiesc membrii misiunilor diplomatice şi familiile lor, percheziţia sau ridicarea se poate efectua numai la cererea sau cu consimţămîntul statului străin şi adusă la cunoştinţă de către şeful misiunii diplomatice respective. Consimţămîntul pentru efectuarea percheziţiei sau ridicării se solicită prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe şi Reintegrării Europene al Republicii Moldova.”; alineatul (2), după cuvintele «Ministerului Afacerilor Externe”, se completează cu cuvintele „şi Reintegrării Europene”.
alineatul (1) se completează în final cu cuvintele “dacă din probele acumulate sau materialele de investigaţie operativă rezultă o bănuială rezonabilă privind săvîrşirea acestora.”; alineatul (3) se completează în final cu cuvintele „şi cu controlul judiciar, conform procedurii prevăzute la alineatul (2) din prezentul articol”.
alineatul (2) se completează în final cu cuvintele ”în conformitate cu art.305. Încheierea judecătorului de instrucţie privind autorizarea internării poate fi atacată cu recurs în condiţiile art. 311.”; se completează cu cinci alineate noi, (4), (5), (6), (7) şi (8), cu următorul cuprins: “(4) Internarea bănuitului într-o instituţie medicală, pentru efectuarea expertizei în condiţii de staţionar, se dispune pentru o durată de 10 zile cu posibilitatea prelungirii, în caz de necesitate, la demersul procurorului, de către judecătorul de instrucţie, după punerea sub învinuire. (5) Internarea învinuitului într-o instituţie medicală pentru efectuarea expertizei, în condiţii de staţionar, se dispune pentru o durată de 30 de zile. (6) Prelungirea internării învinuitului în instituţia medicală, pentru efectuarea expertizei, în condiţii de staţionar, poate fi dispusă de către judecătorul de instrucţie pînă la 6 luni, la demersul procurorului. Fiecare prelungire nu poate depăşi 30 de zile. (7) Bănuitul, învinuitul internat într-o instituţie medicală pentru efectuarea expertizei, în condiţii de staţionar, apărătorul sau reprezentantul pot ataca încheierea judecătorului de instrucţie privind aplicarea ori prelungirea internării, sau pot să solicite efectuarea expertizei, în condiţii de ambulator, în termen de 3 zile de la data adoptării. Dispoziţiile articolelor 311 şi 312 se aplică corespunzător. (8) În cazul în care bănuitul, învinuitul este arestat preventiv, transferul acestora, pentru efectuarea expertizei medicale, în condiţii de staţionar, se dispune de către procuror prin ordonanţă. ” 25. La articolul 157, alineatul (1), după cuvîntul „documentele”, se completează cu cuvintele „în orice formă (scrisă, audio, video, electronică etc.)”. 26. La articolul 159, alineatul (2) se completează în final cu următoarea propoziţie: „În caz de urgenţă, cînd există pericol iminent pentru viaţa oamenilor, substanţele explozive pot fi nimicite în urma concluziei specialistului fără autorizarea judecătorului de instrucţie, cu prezentarea materialelor respective, în termen de 24 ore, judecătorului de instrucţie pentru efectuarea controlului legalităţii acestui act procedural”. 27. Articolul 161 se completează în final cu un nou alineat, (4), cu următorul cuprins: „(4) Banii marcaţi, asupra cărora au fost îndreptate acţiunile criminale, se trec în venitul statului, iar echivalentul lor se restituie proprietarului din bugetul statului. La cererea victimei, echivalentul banilor recunoscuţi drept corpuri delicte poate fi restituit în temeiul hotărîrii judecătorului de instrucţie”. 28. La articolul 162 alineatul (1), punctul 4), după cuvintele „în baza sentinţei instanţei”, se completează cu cuvintele „se restituie proprietarului sau, după caz”, iar în final se completează cu următoarea propoziţie: „Banii marcaţi, asupra cărora au fost îndreptate acţiunile criminale, se trec în venitul statului, iar echivalentul lor se restituie proprietarului din bugetul statului”.
„Articolul 166. Temeiurile pentru reţinerea persoanei bănuite de săvîrşirea infracţiunii (1) Organul de urmărire penală are dreptul să reţină persoana, dacă există o bănuială rezonabilă privind săvîrşirea unei infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa cu închisoare pe un termen mai mare de un an numai în cazurile: 1) dacă aceasta a fost prinsă în flagrant delict; 2) dacă martorul ocular, inclusiv partea vătămată, vor indica direct că anume această persoană a săvîrşit infracţiunea; 3) dacă pe corpul sau pe hainele persoanei, la domiciliul ei ori în unitatea ei de transport vor fi descoperite urme evidente ale infracţiunii. (2) În alte circumstanţe care servesc temei pentru o bănuială rezonabilă că această persoană a săvîrşit infracţiunea, ea poate fi reţinută numai dacă a încercat să se ascundă sau dacă nu are loc de trai permanent ori nu i s-a putut constata identitatea. (3) Reţinerea persoanei bănuite poate fi dispusă dacă există temeiuri rezonabile de a presupune că aceasta se va sustrage de la urmărirea penală, va împiedica aflarea adevărului sau va săvîrşi alte infracţiuni. (4) Reţinerea persoanei mature în temeiurile menţionate la alineatul (1) poate avea loc pînă la înregistrarea infracţiunii, în modul stabilit de lege. Înregistrarea infracţiunii se efectuează imediat, dar nu mai tîrziu de 3 ore de la momentul aducerii persoanei reţinute la organul de urmărire penală, iar în cazul în care fapta pentru care persoana a fost reţinută nu este înregistrată în mod corespunzător, persoana se eliberează imediat, cu excepţia prevăzută de art. 273 alineatul (1) punctul 2). (5) Reţinerea persoanei în condiţiile prezentului articol nu poate depăşi 72 de ore din momentul privării de libertate. (6) Reţinerea minorului nu poate depăşi 24 ore. (7) Persoana reţinută în condiţiile prezentului articol, pînă la expirarea termenului menţionat la alineatele (5) şi (6), din momentul reţinerii trebuie să fie adusă în cel mai scurt timp în faţa judecătorului de instrucţie pentru a fi examinată chestiunea arestării sau, după caz, a eliberării persoanei reţinute. Demersul privind arestarea persoanei urmează a fi înaintat cu cel puţin 3 ore înainte de expirarea termenului de reţinere. Procurorul, în termenele prevăzute de alineatele (5) şi (6), va emite o ordonanţă de eliberare a persoanei reţinute fie, după caz, va înainta demersul, conform articolului 307, judecătorului de instrucţie.” 30. La articolul 167, alineatul (3), după cuvintele „să comunice imediat aceasta”, se completează cu cuvintele „procurorului şi”. 31. Articolul 168: alineatul (2), după cuvîntul “temeiuri”, se completează cu cuvîntul “rezonabile”: alineatul (3), după cuvintele „art. 166”, se completează cu cuvintele „şi 167.” 32. La articolul 169, alineatul (1), după cuvîntul “temei”, se completează cu cuvîntul “rezonabil”. 33. Articolul 172 se exclude. 34. La articolul 174 alineatul (1), din punctul 5) cuvintele „a expirat termenul de reţinere şi” se exclud. 35. La articolul 175, din alineatul (5) cuvintele „şi arestarea la domiciliu” se exclud. 36. Articolul 176: alineatul (1), după cuvintele „de către”, se completează cu cuvintele „procurorul din oficiu ori la propunerea organului de urmărire penală, de către”; la alineatul (2), cuvintele “în cazurile săvîrşirii” se substituie prin cuvintele “, existenţei unei bănuieli/învinuiri rezonabile privind săvîrşirea”.
38. Articolul 186: la alineatul (2) propoziţia a doua, cuvintele „cînd procurorul trimite cauza în instanţă spre judecare” se exclud, iar în final se introduc cuvintele „sau, după caz, cînd cauza, fiind trimisă spre judecare, instanţa s-a expus asupra măsurii preventive în condiţiile articolului 345”; alineatul (5), după cuvintele „arestării preventive”, se completează cu cuvintele „la urmărirea penală”. 39. Articolul 188: alineatul (2) se exclude; alineatele (3)-(8) devin, respectiv, alineatele (2)-(7).
la alineatul (1), cifra “10” se substituie prin cifra “15”. alineatul (3) se completează în final cu un punct nou, 8), cu următorul cuprins: “8) să predea paşaportul judecătorului de instrucţie sau instanţei de judecată.”. 41. Articolul 200: alineatul (3) va avea următorul cuprins: „(3) Suspendarea provizorie din funcţie o decide administraţia instituţiei în care activează bănuitul, învinuitul, în condiţiile legii, la demersul procurorului care conduce, sau, după caz, efectuează urmărirea penală în fond. Hotărîrea administraţiei instituţiei de suspendare din funcţie poate fi atacată la judecătorul de instrucţie”; alineatele (4) şi (5) se exclud. 42. La articolul 201 alineatul (7), cuvintele “o dată cu sentinţa” se substituie prin cuvintele “separat cu recurs”.
din titlu cuvintele „şi rezoluţiile” se exclud; la alineatul (1), cuvintele „sau prin rezoluţie” se exclud; la alineatul (3), cuvîntul „rezoluţie” se substituie prin cuvîntul „ordonanţă”. 44. La articolul 259 alineatul (2), cuvîntul „rezoluţie” se substituie prin cuvîntul „ordonanţă”. 45. Articolul 269 va avea următorul cuprins: „Articolul 269. Organul de urmărire penală al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (1) Organul de urmărire penală al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei efectuează urmărirea penală în privinţa infracţiunilor prevăzute de articolele 236-261¹, 324-326, 330-336 din Codul penal, iar în privinţa infracţiunilor prevăzute în articolele 191, 195, 327-329 – numai în cazurile în care paguba respectivă a fost cauzată în exclusivitate organelor şi instituţiilor publice, întreprinderilor de stat sau bugetului public naţional. (2) Organul de urmărire penală al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţie efectuează urmărirea penală în privinţa infracţiunilor atribuite în competenţa sa, indiferent de calitatea subiectului acestora, cu excepţia infracţiunilor şi persoanelor prevăzute la articolul 270 alineatul (1) punctul 1) literele a), h) şi punctele 2), 3) din prezentul cod.” 46. Se completează cu un nou articol, 269¹, cu următorul cuprins: „Articolul 269¹. Competenţa organelor de urmărire penală în privinţa infracţiunilor contra justiţiei În cazurile privind infracţiunile prevăzute de articolele 311-316 şi 323 din Codul penal, urmărirea penală se efectuează de organul în a cărui competenţă se află infracţiunea în legătură cu care a fost pornită urmărirea penală.” 47. Articolul 270: din titlu, cuvintele „exclusivă a” se exclud; la alineatul (1): cuvîntul „exclusiv” se exclude; punctul 1) se completează în final cu o nouă, litera h), cu următorul cuprins: „h) persoanele care au statut de militar, stipulate în articolul 37 punctele 1), 2) şi 3) din prezentul cod.”; se completează în final cu un nou alineat, (9), cu următorul cuprins: „(9) În caz de necesitate, procurorul, în scopul asigurării urmăririi complete şi obiective, poate exercita personal urmărirea penală sub toate aspectele în orice cauză penală.”. 48. Articolul 271: se completează cu un nou alineat, (5), cu următorul cuprins: „(5) În cazul în care urmărirea penală ţine de competenţa mai multor organe de urmărire penală, chestiunile legate de competenţă se soluţionează de procurorul ierarhic superior.”; alineatul (5) devine alineatul (6); se completează în final cu un nou alineat, (7), cu următorul cuprins: „(7) Procurorul General şi adjuncţii lui, în caz de necesitate, în scopul asigurării urmăririi sub toate aspectele, complete şi obiective, pot dispune prin ordonanţă motivată efectuarea urmăririi penale de către orice organ de urmărire penală, indiferent de competenţă.” 49. Articolul 273 alineatul (1); punctul 1) se exclude; punctele 2) şi 3) devin, respectiv, punctele 1) şi 2).
la alineatul (1): cuvintele „şi 273” se exclud; cuvîntele „rezoluţie”, „elementele infracţiunii” se substituie, respectiv, prin cuvîntele „ordonanţă”, „o presupunere întemeiată că a fost săvîrşită o infracţiune”; se completează în final cu cuvintele „informînd despre aceasta persoana care a înaintat sesizarea sau organul respectiv”; la alineatul (2), cuvintele „care constituie actul de începere a urmăririi penale” se substituie prin cuvintele „în care consemnează cele constatate privitor la infracţiunea depistată, apoi, prin ordonanţă dispune începerea urmăririi penale”; la alineatul (3), cuvintele „Rezoluţia sau, după caz, procesul-verbal” se substituie prin cuvîntul „Ordonanţa”; la alineatul (4), cuvîntul „rezoluţia” se substituie prin cuvîntul „ordonanţa”; alineatele (5), (6) şi (7) vor avea următorul cuprins: „(5) În cazul în care procurorul refuză pornirea urmăririi penale, el confirmă faptul prin ordonanţă motivată şi anunţă despre aceasta persoana care a înaintat sesizarea. În cazul în care procurorul consideră că lipsesc temeiurile pentru a începe urmărirea penală, el nu va confirma ordonanţa de începere a urmăririi penale şi, prin ordonanţă, o va abroga, dacă nu au fost efectuate acţiuni procesuale, sau va dispune încetarea urmăririi penale în cazul în care astfel de acţiuni au fost efectuate. (6) Ordonanţa de a refuza începerea urmăririi penale poate fi atacată prin plîngere în instanţa judecătorească în condiţiile articolului 313 . (7) Dacă ulterior se constată că nu a existat sau că a dispărut circumstanţa pe care se baza propunerea de a refuza începerea urmării penale, procurorul ierarhic superior anulează ordonanţa şi dispune începerea urmăririi penale.” 51. La articolul 279 alineatul (5), cuvintele „reprezentantului diplomatic ori a conducătorului” se substituie prin cuvintele „acordat de statul străin, adus la cunoştinţă de către şeful diplomatic ori de conducătorul”, iar după cuvintele „Afacerilor Externe” se introduc cuvintele „şi Integrării Europene”. 52. Se completează cu articol un nou, 279¹, cu următorul cuprins: „Articolul 279¹. Conexarea şi disjungerea cauzelor penale (1) Constituie conexitate a cauzelor penale cazurile specificate la articolul 42 alineatul (3) din prezentul Cod. (2) Disjungerea unei cauze privitoare la persoane coparticipante la săvîrşirea unei sau mai multor infracţiuni se admite în cazul în care împrejurările cauzei o cer şi această disjungere nu se va răsfrînge negativ asupra desfăşurării depline şi obiective a urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti. (3) La dispunerea conexării sau disjungerii cauzelor penale procurorul, la propunerea organului de urmărire penală sau din oficiu, emite ordonanţa respectivă.”
alineatul (1), după cuvintele “acumulate sînt”, se completează cu cuvintele “concludente şi”; la alineatul (2), cuvintele „formelor de participaţie”, „circumstanţele care agravează răspunderea” se exclud, iar cuvîntul „punctului” se substituie prin cuvîntul „literei”; la alineatul (3), cuvîntul „punctele” se substituie prin cuvîntul „literele”. 54. La articolul 284 alineatul (5), cuvîntul „rezoluţia” se substituie prin cuvîntul „indicaţia”.
la alineatul (2), cuvintele „cu trimiterea cazului la organul competent pentru a examina contravenţia” se exclud; alineatul (4) se completează în final cu următoarea propoziţie: „În cazul în care fapta constituie o contravenţie administrativă, procurorul aplică sancţiunea contravenţională, cu excepţia arestului contravenţional. Dacă aplicarea sancţiunii contravenţionale nu este de competenţa procurorului, cauza se trimite spre examinare judecătorului de instrucţie.”; la alineatul (8), cuvîntul „rezoluţia” se substituie prin cuvîntul „indicaţia”. 56. La articolul 286, din alineatul (1) cuvintele „precum şi în cazul în care a expirat termenul de prescripţie pentru tragere la răspundere penală,” se exclud. 57. Se completează cu trei articole noi, 2871, 2872 şi 2873, cu următorul cuprins: „Articolul 2871. Temeiurile, modul şi termenele de suspendare a procesului şi urmăririi penale (1) Urmărirea penală se suspendă în cazurile în care există unul din următoarele temeiuri care împiedică continuarea şi terminarea ei: 1) învinuitul a dispărut, sustrăgîndu-se de la urmărirea penală sau judecată, ori locul aflării lui nu este stabilit; 2) nu este identificată persoana care poate fi pusă sub învinuire; 3) în legătură cu refuzul privind lipsirea persoanei de imunitate sau în caz de refuz de extrădare a persoanei de către un stat străin, dacă urmărirea penală nu poate fi terminată în lipsa acestei persoane; 4) învinuitul s-a îmbolnăvit de o boală psihică sau de o altă boală gravă, care îl împiedică sa ia parte la procesul penal, atestată printr-o concluzie medico- legală dintr-o instituţie medicală de stat. (2) În cazul în care se constată unul dintre temeiurile indicate în alineatul (1), organul de urmărire penală înaintează procurorului propunerile sale împreună cu dosarul. Procurorul va dispune, printr-o ordonanţă motivată, suspendarea urmăririi penale. (3) Dacă în cauză sînt puse sub învinuire două sau mai multe persoane, iar temeiurile pentru suspendarea urmăririi penale nu se referă la toţi învinuiţii, procurorul este în drept să disjunge cauza într-o procedură separată şi să suspende urmărirea penală în privinţa unor învinuiţi sau să suspende urmărirea în întreaga cauză penală, în cazul în care urmărirea penală nu poate fi continuată fără participarea tuturor învinuiţilor. (4) Înainte de a suspenda urmărirea penală, trebuie îndeplinite toate acţiunile de urmărire penală a căror efectuare este posibilă în lipsa învinuitului, luate toate măsurile pentru descoperirea lui, precum şi pentru identificarea persoanei care a săvîrşit infracţiunea.
(1) Despre suspendarea urmăririi penale organul de urmărire penală este obligat să anunţe în scris partea vătămată, reprezentantul ei legal, partea civilă, partea civilmente responsabilă sau reprezentanţii lor şi să le explice dreptul de a contesta ordonanţa de suspendare a urmăririi penale la judecătorul de instrucţie. În cazurile de suspendare a urmăririi penale în temeiul punctelor 3) şi 4) din alineatul (1) al articolului 2871, despre aceasta sînt informaţi, de asemenea, învinuitul şi apărătorul lui. (2) După suspendarea urmăririi penale, în cazul prevăzut de punctul 2) alineatul (1) al articolului 2871, organul de urmărire penală este obligat să ia măsuri, atît direct, cît şi prin intermediul altor organe care exercită activitatea operativă de investigaţii, în vederea identificării persoanei care poate să fie pusă sub învinuire. Procurorul periodic, dar nu mai rar decît o dată la 6 luni, va verifica măsurile de căutare pentru identificarea persoanei. (3) În cazul în care urmărirea penală este suspendată, în cauza penală nu se admite efectuarea acţiunilor de urmărire penală. Articolul 2873. Reluarea urmăririi penale după suspendare (1) Urmărirea penală poate fi reluată printr-o ordonanţă motivată de către procuror, la propunerea organului de urmărire penală sau din oficiu, după ce au dispărut motivele suspendării sau a devenit necesară efectuarea unor acţiuni de urmărire penală, stabilind şi termenul urmăririi penale. (2) Despre reluarea urmăririi penale se comunică învinuitului, apărătorului, părţii vătămate, părţii civile, părţii civilmente responsabile sau reprezentanţilor lor.”.
titlul va avea următorul cuprins: „Articolul 289. Remiterea cauzei procurorului cu propunerea de terminare a urmăririi penale”; alineatul (1), după cuvintele “administrate sînt”, se completează cu cuvintele “concludente şi”. 60. La articolul 290, alineatul (1) se completează în final cu următoarele propoziţii: ”Dacă procurorul constată probe obţinute contrar prevederilor prezentului Cod şi cu încălcarea drepturilor bănuitului, învinuitului, prin ordonanţă motivată, aprobată de procurorul ierarhic superior, exclude aceste probe din materialele dosarului. Probele excluse din dosar se păstrează în condiţiile articolului 211 alineatul (2)”. 61. Articolul 293: alineatul (3) se completează în final cu următoarea propoziţie: „Pentru luare de cunoştinţă cu dosarele voluminoase, procurorul, printr-o ordonanţă, poate întocmi un grafic, coordonat cu apărătorul, prin care stabileşte data şi numărul volumelor pentru studiere”; alineatul (5) va avea următorul cuprins: “(5) În scopul asigurării păstrării secretului de stat, comercial sau a unui alt secret ocrotit de lege, precum şi în scopul asigurării protecţiei vieţii, integrităţii corporale şi libertăţii martorului şi a altor persoane, judecătorul de instrucţie, conform demersului procurorului, poate limita dreptul persoanelor menţionate la alineatul (1) de a lua cunoştinţă de materialele sau datele privind identitatea acestora. Demersul se examinează în condiţii de confidenţialitate, conform articolului 305.”. 62. La articolul 296 alineatul (2), propoziţia a doua, cuvîntul „enumerarea” se substitue prin cuvîntul „analiza”, iar la în final se completează cu cuvintele „ , argumentele invocate de învinuit în apărarea sa şi rezultatele verificării acestor argumente.”
„Articolul 2961. Chestiunile pe care urmează să le rezolve procurorul ierarhic superior în cauzele primite de el pentru confirmarea rechizitoriului Primind dosarul pentru confirmarea rechizitoriului, procurorul ierarhic superior este obligat să verifice: 1) existenţa faptei imputate învinuitului şi dacă această faptă constituie o infracţiune; 2) dacă nu există vreuna din împrejurările care impun încetarea procesului penal; 3) dacă urmărirea penală a fost efectuată sub toate aspectele, exhaustiv şi obiectiv; 4) dacă învinuirea pusă în vederea învinuitului este confirmată de probele din dosar; 5) dacă învinuirea a fost pusă în vedere pentru toate infracţiunile, stabilite prin urmărirea penală în sarcina învinuitului; 6) dacă au fost puse sub învinuire toate persoanele care s-au dovedit să fi săvîrşit infracţiunea; 7) dacă legea penală a fost aplicată just faptelor săvîrşite de învinuit; 8) dacă rechizitoriul a fost întocmit în conformitate cu dispoziţiile prezentului cod; 9) dacă măsura preventivă aplicată a fost aleasă just; 10) dacă s-au luat măsuri pentru asigurarea acţiunii civile şi a eventualei confiscări a averii; 11) dacă s-au clarificat cauzele şi condiţiile care au contribuit la săvîrşirea infracţiunii şi dacă s-au luat măsuri pentru înlăturarea lor; 12) dacă în cadrul urmăririi penale au fost respectate toate celelalte prevederi ale prezentului cod.
1) să confirme prin rezoluţia sa rechizitoriul, dacă constată că există temeiuri pentru a trimite cauza instanţei de judecată; 2) să reia urmărirea penală şi să restituie cauza persoanei care a efectuat urmărirea penală, cu indicaţiile scrise în vederea efectuării unei urmăriri penale suplimentare; 3) să dispună încetarea urmăririi penale printr-o ordonanţă motivată; 4) să restituie cauza procurorului ierarhic inferior pentru refacerea rechizitoriului, dacă acesta n-a fost întocmit potrivit dispoziţiilor articolului 296 din prezentul cod. Dacă nu este de acord cu rechizitoriul procurorul ierarhic întocmeşte un rechizitoriu nou, cel întocmit anterior eliminîndu-l din dosar şi restituindu-l procurorului care l-a întocmit, cu indicarea greşelilor constatate. Procurorul ierarhic superior are dreptul de a revoca sau modifica măsura preventivă aleasă anterior sau de a alege măsura preventivă, dacă ea nu a fost aleasă, cu excepţia celor date în competenţa exclusivă a judecătorului de instrucţie sau a instanţei de judecată. Procurorul ierarhic superior are dreptul de a modifica lista persoanelor care urmează a fi citate în şedinţa judiciară, listă ce este anexată la rechizitoriu. Procurorul ierarhic superior are dreptul, prin ordonanţa sa, să scoată din rechizitoriu anumite capete de învinuire şi, de asemenea, să aplice legea privind infracţiunea mai uşoară. În aceste cazuri, se întocmeşte, dacă este necesar, un rechizitoriu nou. Dacă trebuie să schimbe învinuirea într-una mai gravă sau una care, prin împrejurările ei, de fapt, se deosebeşte esenţial de învinuirea iniţială, procurorul ierarhic superior restituie cauza procurorului care a condus sau a exercitat urmărirea penală, pentru a se pune în vedere noua învinuire”.
“(5) În cazul în care inculpatul se află în stare de arest preventiv sau arest la domiciliu, procurorul va trimite cauza în judecată cu cel puţin 10 zile pînă la expirarea termenului stabilit.”. 65. Titlul capitolului VII va avea următorul cuprins: „Capitolul VII. CONTROLUL DE CĂTRE PROCUROR A LEGALITĂŢII ACŢIUNILOR ŞI INACŢIUNILOR ORGANULUI DE URMĂRIRE PENALĂ ŞI ALE ORGANULUI CARE EXRCITĂ ACTIVITATE OPERATIVĂ DE INVESTIGAŢII. 66. Articolul 298: în titlu şi în tot textul, după cuvîntul „acţiunilor”, se introduc cuvintele „şi inacţiunilor”; la alineatul (2), cuvintele „judecătorului de instrucţie” se substituie prin cuvintele „procurorului care conduce urmărirea penală, iar în cazul în care plîngerea se referă la procurorul care conduce urmărirea penală sau exercită nemijlocit urmărirea penală în cauza respectivă, aceştia sînt obligaţi să înainteze plîngerea depusă, însoţită de explicaţiile lor, în termen de pînă la 24 de ore procurorului ierarhic superior”; se completează în final cu un nou alineat, (4), cu următorul cuprins: „(4) Orice declaraţie, plîngere sau alte circumstanţe ce oferă temei de a presupune că persoana a fost supusă acţiunilor de tortură, tratament inuman sau degradant urmează a fi examinat de către procuror în modul prevăzut de art. 274, în procedură distinctă.” 67. Articolul 299 va avea următorul cuprins: „Articolul 299. Examinarea plîngerilor de către procuror (1) Procurorul, în termen de pînă la 72 ore de la primirea plîngerii , este obligat să o examineze şi să comunice decizia sa persoanei care a depus plîngerea. (2) În cazul în care plîngerea se respinge, procurorul, prin ordonanţă, urmează să expună motivele pentru care o consideră neîntemeiată, explicînd, totodată, modalitatea contestării hotărîrii sale la judecătorul de instrucţie”. 68. Se completează cu un articol nou, 2991, cu următorul cuprins: „Articolul 2991. Plîngerile împotriva acţiunilor de urmărire penală efectuate de către procuror (1) În cazul în care urmărirea penală se efectuează de către procuror, persoanele menţionate la alineatul (1) din articolul 298 pot înainta împotriva acţiunilor acestuia plîngeri procurorului ierarhic superior. (2) Plîngerea se examinează de către procurorul ierarhic superior în termenul şi în condiţiile prevăzute la articolul 299”. 69. La articolul 300, alineatele (2) şi (3) se completează în final cu cuvintele „dacă persoana nu este de acord cu rezultatul examinării plîngerii sale de către procuror sau nu a primit răspuns la plîngerea sa de la procuror în termenul prevăzut de lege”. 70. La articolul 301 alineatul (2), prima propoziţie se completează în final cu cuvintele „precum şi în cazurile ce nu permit amînare”. 71. Articolul 302: la alineatul (1), punctele 1) şi 3) se exclud; punctele 2), 4), 5) şi 6) devin, respectiv, punctele 1), 2), 3) şi 4); la alineatul (2), cuvîntul “procuror” se substituie prin cuvîntul “părţi”. 72. Articolul 305: alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) La şedinţa de judecată participă persoana internată în instituţia medicală, dacă starea sănătăţii îi permite să participe, persoana în privinţa căreia se soluţionează chestiunea referitoare la măsurile procesuale de constrîngere, cu excepţia cazului de punere a sechestrului, apărătorul, reprezentanţii legali şi reprezentanţii persoanelor menţionate, în condiţiile prezentului Cod, şi în aceste cazuri se întocmeşte un proces-verbal.”; alineatul (6) se completează în final cu cuvintele „şi de a lua cunoştinţă de toate materialele prezentate la examinarea dersului”. 73. Articolul 307: la alineatul (1), cuvintele „reprezentantul organului de urmărire penală” se substituie prin cuvintele „procurorul din oficiu sau la propunerea ofiţerului de urmărire penală”; la alineatele (2), (3) şi (4), cuvintele „reprezentantului organului de urmărire penală”, „reprezentantul organului de urmărire penală” se substituie prin cuvintul „procurorul”, la cazul respectiv. 74. Articolul 311: la alineatul (1), cuvintele „ierarhic superioară, direct sau prin intermediul instanţei judecătoreşti” se exclud, iar în final se introduce următoarea propoziţie: „Pentru persoana arestată termenul de 3 zile decurge de la data înmînării copiei încheierii.”; la alineatul (2), cuvintele „conform competenţei” se substituie prin cuvintele „instanţei care a adoptat încheierea”; alineatul (3) se completează la început cu următoarea propoziţie: „ Instanţa care a adoptat încheierea, primind recursul, în termen de 24 ore, îl trimite cu materialele respective instanţei de recurs, numind data soluţionării recursului şi informînd despre aceasta procurorul şi apărătorul”; alineatul (4) va avea următorul cuprins: „(4) Procurorul, primind înştiinţarea despre data examinării recursului, este obligat să prezinte în instanţa de recurs, în termen de 24 ore, materialele respective”. 75. La articolul 312, alineatul (8) se completează în final cu cuvintele „sau dacă au dispărut temeiurile deţinerii preventive”. 76. Articolul 313: alineatul (1) se completează în final cu cuvintele „ în cazul în care persoana nu este de acord cu rezultatul examinării plîngerii sale de către procuror sau nu a primit răspuns la plîngerea sa de la procuror în termenul prevăzut de lege”; se completează în final cu un alineat nou, (6), cu următorul cuprins: „(6) Încheierea judecătorului de instrucţie este irevocabilă”. 77. Articolul 320 alineatul (1): în propoziţia a doua, după cuvintele „La judecarea cauzei”, se introduc cuvintele „în prima instanţă”; din ultima propoziţie cuvîntul „motivat, ” se exclude; se completează în final cu următoarea propoziţie: „În caz de necesitate, procurorul ierarhic superior poate dispune participarea unui grup de procurori.” 78. La articolul 321, alineatul (5) se completează în final cu textul „ , iar la demersul procurorului dispune anunţarea inculpatului în căutare. Încheierea privind anunţarea inculpatului în căutare se execută de către organele afacerilor interne”. 79. La articolul 323, alineatul (2) se completează în final cu cuvintele „ , cu excepţiile prevăzute de prezentul Cod”. 80. Articolul 326 alineatul (1): după cuvintele „în prima instanţă”, se completează cu cuvintele „şi în instanţa de apel”; se completează în final cu următoarea propoziţie: „În instanţa de apel procurorul poate modifica acuzarea în sensul agravării doar în cazul în care a declarat apel”; alineatul (2) va avea următorul cuprins: “(2) Dacă, în cadrul judecării cauzei, se constată că inculpatul a săvîrşit o altă infracţiune care va influenţa încadrarea juridică a învinuirii aduse lui sau infracţiunea incriminată a fost comisă în coparticipare cu altă persoană care a fost scoasă neîntemeiat sau ilegal de sub urmărire penală, instanţa, la cererea procurorului, amînă examinarea cauzei pe un termen de pînă la o lună, restituind cauza către procuror pentru efectuarea urmăririi penale privind această infracţiune sau pentru reluarea urmăririi penale, în modul stabilit de articolul 287, formularea unei învinuiri noi şi înaintarea acesteia inculpatului, cu participarea apărătorului. În primul caz, instanţa restituie dosarul penal fără rechizitoriu şi fără procesul-verbal al şedinţei de judecată şi anexele la el, iar în situaţia cînd cauza se restituie procurorului în vederea reluării urmăririi penale în privinţa persoanei scoase anterior de sub urmărire penală pentru aceiaşi faptă, instanţa restituie dosarul penal cu rechizitoriu. După aceasta, materialele noi, dobîndite în cadrul urmăririi penale, se aduc la cunoştinţă inculpatului, apărătorului acestuia şi celorlalţi participanţi interesaţi, în condiţiile prevederilor articolelor 293 şi 294, apoi cauza se prezintă în instanţa respectivă pentru continuarea judecării. La demersul procurorului, termenul stabilit în prezentul alineat poate fi prelungit de instanţă pînă la 2 luni, la expirarea căruia cauza, în mod obligatoriu, se trimite instanţei pentru continuarea judecării.” 81. La articolul 330 alineatul (1), în prima propoziţie cuvîntul „îi” se substituie prin cuvîntul „îl”. 82. Articolul 332: la alineatul (2), cuvintele „ , cu aplicarea sancţiunii administrative” se substituie prin cuvintele „şi concomitent, soluţionează cauza conform prevederilor Codului cu privire la contravenţiile administrative”; la alineatul (4), cuvintele „cu recurs” se substituie prin cuvintele „cu apel sau, după caz, cu recurs în instanţa ierarhic superioară”; se completează în final cu un nou alineat, (5), cu următorul cuprins: „(5) În cazul prevăzut de art. 275 punctul 4), încetarea procesului penal nu se admite fără acordul inculpatului. În acest caz, procedura continuă în mod obişnuit”. 83. La articolul 344, prima propoziţie se completează în final cu cuvintele „ , asigurînd respectarea principiului repartizării aleatorii a dosarelor”. 84. La articolul 345 alineatul (1) prima propoziţie, cifra „10” se substituie prin cifra „3”, iar în final se introduc cuvintele „pînă la expirarea termenului de arest stabilit anterior”. 85. La articolul 370, alineatul (2) se completează în final cu următoarea propoziţie: „În caz de necesitate, martorul, la cererea acestuia sau în baza demersului procurorului, poate fi audiat în lipsa inculpatului, care este înlăturat din şedinţă, asigurîndu-i ultimului posibilitatea de a lua cunoştinţă de declaraţii şi de a pune întrebări prin intermediul apărătorului său persoanei audiate ”. 86. La articolul 371 alineatul (1), punctul 2) se completează în final cu cuvintele “cu condiţia că audierea martorului a fost efectuată cu confruntarea dintre acest martor şi bănuit sau învinuit.” 87. La articolul 386 alineatul (2), cifra „IV” se substituie prin cifra „III”. 88. Articolul 390 se completează în final cu un nou alineat, (3), cu următorul cuprins: „(3) În cazul achitării persoanei în temeiul alineatului (1) punctul 2), organul de urmărire penală este obligat să continue urmărirea penală pentru identificarea făptuitorului.” 89. Se completează cu un nou articol, 3961, cu următorul cuprins: „Articolul 396¹. Restituirea dosarului penal Dacă instanţa de judecată a pronunţat o sentinţă de achitare pe motiv că fapta nu a fost săvîrşită de inculpat, la cererea procurorului, restituie dosarul penal şi ultimul reia urmărirea în vederea identificării făptuitorului infracţiunii.” 90. La articolul 400, alineatul (2) se completează în final cu cuvintele „ , cu excepţia cazurilor în care, potrivit legii, pot fi atacate separat”. 91. Articolul 402: la alineatul (4), cuvintele „procurorul ierarhic superior” se substituie prin cuvintele „procurorul participant în instanţa de apel”; la alineatele (4) şi (5), cuvintele „ de la înregistrarea cauzei în instanţa de apel” se substituie prin cuvintele „de la data primirii de către parte a copiei apelului declarat”.
93. La articolul 424, alineatul (2) se completează în final cu cuvintele „fiind în drept să judece şi în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situaţia condamnaţilor”. 94. Articolul 427: textul articolului devine alineatul (1), în care punctul 6), după cuvîntul „instanţa”, se completează cu cuvintele „instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau”; se completează cu un nou alineat, (2), cu următorul cuprins: „(2) Temeiurile menţionate la alineatul (1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel, sau încălcarea a avut loc în instanţa de apel”. 95. Articolul 429 se completează în final cu un nou alineat, (3), cu următorul cuprins: „(3) Renunţarea la recurs şi retragerea recursului se efectuează în condiţiile articolelor 406 şi 407, care se aplică în mod corespunzător”. 96. Articolul 432: alineatul (1) se completează în final cu cuvintele „în camera de consiliu în baza lucrărilor din dosar”; la alineatul (2): cuvintele „ , fără a arăta motivele” se substituie prin cuvîntul „motivată”, iar după cuvintele „va decide” se introduc cuvintele „în unanimitate”; la punctul 4), după cuvintele „recursul este” se introduce cuvîntul „vădit”; alineatul (3) va avea următorul cuprins: „(3) Decizia privind inadmisibilitatea recursului este irevocabilă şi se comunică părţilor”; alineatul (4), după cuvintele „pentru jurisprudenţă”, se completează cu cuvintele „ , precum şi în cazul în care unul din judecătorii din complet nu este de acord cu inadmisibilitatea”, iar după cuvintele „va trimite” se completează cu cuvintele „prin încheiere”. 97. Articolul 434: la alineatul (1), cuvîntul „instanţa” se substituie prin cuvintele „Colegiul lărgit”; alineatul (2) se exclude. alineatul (1) devine alineat unic. 98. Articolul 435: alineatul (1) punctul 2) litera c), după cuvintele „pronunţă o nouă hotărîre”, se completează cu cuvintele „ , dacă nu se agravează situaţia condamnatului”; se completează în final cu un nou alineat, (3), cu următorul cuprins: „(3) Adoptarea deciziei şi întocmirea acesteia se efectuează în conformitate cu prevederile articolelor 417 şi 418, care se aplică în mod corespunzător”. 99. Articolul 445: titlul va avea următorul cuprins: „Articolul 445. Declararea recursului, renunţarea la recurs şi retragerea recursului”; se completează în final cu nou alineat, (5), cu următorul cuprins: „(5) Renunţarea la recurs şi retragerea recursului se efectuează în condiţiile articolelor 406 şi 407, care se aplică în mod corespunzător”. 100. Articolul 447 alineatul (1): în propoziţia a treia, după cuvintele “civilmente responsabile”, se introduc cuvintele “legal citate”; ultima propoziţie va avea următorul cuprins: „În instanţa de recurs prezenţa inculpatului aflat în stare de arest este obligatorie, cu excepţia cazului în care refuză să fie esсortat la şedinţă.”. 101. Articolul 449: textul articolului devine alineatul (1), în care, la punctul 2) litera c), cuvintele “Curtea Supremă de Justiţie admite recursul şi” se exclud; se completează în final cu un nou alineat, (2), cu următorul cuprins: (2) Adoptarea deciziei şi întocmirea acesteia se efectuează în conformitate cu prevederile articolelor 417 şi 418, care se aplică în mod corespunzător”. 102. La articolul 452, alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Părţile pot declara, în favoarea condamnatului, recurs în anulare împotriva hotărîrilor irevocabile chiar şi în cazul în care nu au fost utilizate căile ordinare de atac, dacă situaţia favorabilă condamnatului a apărut după irevocabilitatea hotărîrii atacate” . 103. Articolul 453: la alineatul (1), punctul 1) se completează în final cu litera f), cu următorul cuprins: „f) cînd persoana condamnată a fost extrădată, cu condiţia excluderii din hotărîrea de condamnare a unor capete de învinuire”. alineatul (2), după cuvintele „Alte hotărîri definitive”, se completează cu cuvintele „decît cele menţionate în alineatul (1)”. 104. La articolul 454 alineatul (1), cuvintele „iar cu privire la latura civilă – numai dacă soluţionarea acesteia se răsfrînge asupra laturii penale” se exclud. 105. Articolul 455: la alineatul (2), punctul 7), după cuvintele „în defavoarea condamnatului”, se completează cu cuvintele „sau a persoanei achitate ori în privinţa căreia a fost încetat procesul penal”; alineatul (3) se completează în final cu următorul text: „în condiţiile art. 407. Retragerea recursului atrage după sine încetarea procedurii de recurs.”
107. Articolul 460 se completează cu un nou alineat, (7), cu următorul cuprins: „ (7) Dacă lipsesc temeiurile prevăzute de articolul 458, procurorul adoptă o ordonanţă de refuz în deschiderea procedurii de revizuire, ordonanţă care este susceptibilă de a fi atacată în modul prevăzut de articolul 313.”; alineatul (7) devine alineatul (8). 108. Articolul 469 alineatul (1): la punctul 7), cuvîntul „arest” se substituie prin cuvintele „muncă neremunerată”; la punctul 8), cuvîntul „arest” se substituie prin cuvîntul „închisoare”. 109. La articolul 470 alineatul (1), cifra „15” se substituie prin cifra „16”. 110. Articolul. 471: la alineatul (2), cifrele „3), 5)” se substituie prin cifrele „1)-6)”; la alineatul (3), prima propoziţie se completează în final cu cuvintele: „ , cu excepţia cazurilor în care acesta, fiind legal citat, nu s-a prezentat în instanţă”, iar în propoziţia a doua, după cuvîntul „Condamnatul”, se introduc cu cuvintele „prezent la şedinţă”; la alineatul (4), propoziţia a doua, după cuvintele „se desfăşoară procesul”, se completează cu cuvintele „cînd cererea sau demersul este examinat în lipsa condamnatului”; alineatul (5) se completează în final cu următoarea propoziţie: „Soluţionarea chestiunilor în aceste cazuri se efectuează în baza raportului expertizei medico-legale respective numite de către instanţa de judecată”.
la alineatul (3), propoziţia a doua se exclude; alineatul (6) se exclude.
la alineatul (1), cuvintele „ca obiect infracţiunile” se substituie prin cuvintele „ca obiect faptele prejudiciabile prevăzute de legea penală”; la alineatul (2), cuvintele „infracţiunii”, „infracţiunea”, „infracţiune” se substituie prin cuvintele „faptă prejudiciabilă”, la cazul respectiv.
alineatul (1) se completează în final cu următorul text: „ , dispunînd, totodată, revocarea arestului preventiv. Despre ameliorarea ulterioară a stării sănătăţii persoanei internate în instituţia psihiatrică, administraţia instituţiei înştiinţează imediat procurorul care conduce urmărirea penală în cauza respectivă”; alineatul (2) se completează în final cu cuvintele „cu asigurarea garanţiilor specificate la art. 501 alineatul (1)”.
la alineatul (1), cuvintele “acuzatorul de stat” se substituie prin cuvîntul “procurorul”. se completează în final cu un nou alineat, (7), cu următorul cuprins: „(7) În cazul infracţiunii săvîrşite cu participaţie, cauza în privinţa persoanei care a semnat acordul de recunoaştere a vinovăţiei, acceptat de către instanţa de judecată, se disjungă, formînd un dosar separat.”. 124. La articolul 505, alineatul (3) va avea următorul cuprins: „(3) Acordul de recunoaştere a vinovăţiei trebuie să conţină răspuns la toate întrebările specificate la alineatul (2) din prezentul articol, precum şi cele enumerate la alineatul (3) din art. 506. Răspunsurile sînt consemnate de învinuit, inculpat. Acordul de recunoaştere a vinovăţiei este semnat de procuror, învinuit, inculpat şi apărătorul acestuia, astfel ca semnăturile să fie pe fiecare pagină a acordului”. 125. Articolul 507 alineatul (3): în prima propoziţie, cuvîntul „procuror” se substituie prin cuvintele „părţile care au semnat acordul”, iar cuvintele „el face” se substituie prin cuvintele „ele fac”; în propoziţia a doua, cuvîntul „procurorul” se substituie prin cuvintele „părţile care au semnat acordul”, iar cuvîntul „va” se substituie prin cuvîntul „vor”.
alineatul (4) se completează la început cu următoarea propoziţie: „La stabilirea pedepsei individualizarea acesteia se efectuează reieşind din limita maximă a celei mai aspre pedepse prevăzută de legea penală pentru infracţiunea respectivă, redusă cu o treime, fiind aplicabile prevederile articolelor 75-79 din Codul penal”; se completează în final cu un nou alineat, (7), cu următorul cuprins: „(7) Recursul declarat se judecă de către instanţa ierarhic superioară în conformitate cu prevederile articolelor 447 şi 448. În cazul în care instanţa de recurs judecă recursul declarat în conformitate cu art. 507 alineatul (3) şi constată ilegalitatea încheierii atacate, ea dispune trimiterea cauzei la rejudecare instanţei de fond”. 127. La articolul 515 alineatul (2), cifra „12” se substituie prin cifra „24”. 128. Articolul 517: la alineatul (1), în propoziţia a doua, după cuvîntul „inculpatului”, se introduc cuvintele „a apărătorului acestuia,”; la alineatul (2), în propoziţia a doua, după cuvintele „un termen pentru”, se introduc cu cuvintele „a pregăti apărarea sau”; alineatul (3) se completează în final cu cuvintele: „ , după caz.” 129. Articolul 519: alineatul (1) va avea următorul cuprins: „(1) Apelul sau, după caz, recursul împotriva hotărîrilor judecătoreşti, adoptate în cauzele cu infracţiuni flagrante, poate fi declarat şi se judecă în ordinea generală prevăzută de prezentul Cod”; alineatele (2)-(4) se exclud; textul alineatului (1) devine alineat unic.
131. La articolul 534, alineatul (1) se completează în final cu un nou punct, 8), cu următorul cuprins: „8) este dovedit faptul că în statul solicitant persoana nu va avea acces la un proces echitabil”. 132. La articolul 537, alineatul (1) se completează în final cu un nou punct, 7), cu următorul cuprins: „7) data la care se aşteaptă răspuns la cerere şi în caz de solicitare de a permite ca la executarea actelor procedurale respective să asiste reprezentantul organului de urmărire penală al Republicii Moldova”.
la punctul 6), lit. c) se completează în final cu cuvintele „sau nu va avea acces la un proces echitabil”; punctul 7), după cuvîntul „refugiat”, se completează cu cuvintele „sau azil”.
„(6) Arestarea persoanei în vederea extrădării, prelungirea termenului de arest preventiv şi atacarea acestor hotărîri se efectuează în condiţiile prezentului Cod”. la alineatul (4), prima propoziţie se completează în final cu cuvintele „şi să conţină explicaţii referitor la termenul şi modul de atac al deciziei”.
„7) nu există indicii care permit în mod rezonabil să presupunem că persoana transferată va fi supusă unui risc probabil de tratament inuman şi degradant în statul în care urmează a fi transferată”. 137. La articolul 554, alineatul (4) se completează în final cu cuvintele „ , precum şi sancţiunea prevăzută de legea penală pentru aceste infracţiuni”. PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Yüklə 132,1 Kb. Dostları ilə paylaş:
|