Proiect tehnic

Table 41 Zonele afectate de inundatii
Impactul principal al inundatiilor a fost asupra infrastructurii si agriculturii, sectoare care au inregistrat pierderi masive avand un impact semnificativ asupra economiei. Conform Agentiei de Stat pentru Protectie Civila pierderile datorate inundatiilor au fost estimate la 150 milioane de leva (approximativ 75 milioane de euro), Bulgaria apeland la ajutor de la UE pentru investitii de capital.

Un numar estimat de 3500 imobile au fost raportate partial sau complet avariate, locuitorii fiind mutati in adaposturi provizorii, de cele mai multe ori in scoli sau adaposturi.

Cele mai importante pagube au fost suferite de sectorul agricol in zonele rurale, terenurile cultivate care in mod normal produceau elementele de baza in alimentatia populatiei respective au fost inundate si in plus contaminate de apele uzate provenite din fosele septice.

Concluzia de baza este ca efectele inundatiilor au afectat o mare parte a populatiei, numarul persoanelor afectate fiind mult mai mare decat cele afectate in mod direct e inundatii, lasand populatia intr-o situatie foarte dificila din punct de vedere economic.
Masurile adoptate de autoritatile locale
Ca urmare a inundatiilor survenite autoritatile au declarat starea de urgenta in regiunile afectate, guvernul stabilind un comitet de coordonare la nivel central. Unitatile de protectie civila la nivel regional au fost mobilizate si activate, comitelele la nivel regional si municipal au fost coordonate de primari, implicand autoritatile responsabile de protectia sanatatatii publice. Municipalitatile care nu au fost afectate au ajutat zonele calamitate atat cu resurse materiale cat si umane.

Ministerul Sanatatii a raspuns prompt la mobilizarea activand centrul national de coordonare medicala la nivel regional.

Evaluari imediate si activitati de cautare si salvare au fost intreprinse de Agentia de Stat pentru protectie civila impreuna cu autoritatile responsabile de sanatate publica guvern si alte persoane interesate in zonele afectate de calamitati.
Evaluari ale impactului economico-social al inundatiilor in zonele calamitate asupra calitatii vietii
Majoritatea localitatilor din mediul rural au un sistem unitar de canalizare incluzand canalizarea menajera, pluviala si drenaj.

Perceptia populatiei indica o slaba intretinere a retelelor de canalizare, coroborata de asemenea cu opinia lipsei lucrarilor de intretinere a albiilor raurilor.

Figure 25 Albie rau

In cazul inundatiilor urmatoarele aspecte pot avea un impact asupra calitatii vietii respectiv a sanatatii populatiei:

• 
  alimentare cu apa
  
• 
  instalatii sanitare si igiena
  
• 
  supraveghere epidemiologica si ingrijire medicala
  
• 
  riscuri chimice
  
• 
  alimentatie
  
• 
  informare publica
  

Alimentare cu apa
In zonele afectate de inundatii sursele de alimentare cu apa constau in: alimentare cu apa din reteaua municipala, alimentare cu apa din rele locale si foraje de mica si medie adancime in locuinte individuale.

Majoritatea localitatilor din mediul rural au ca sursa de alimentare cu apa retele locale, neexistand insa o evaluare exacta a numarului locuintelor care inca folosesc forajele individuale.

Tanand cont de degradarea locuintelor a fost efectuata ulterior viiturii si o verificare a retelelor de alimentare cu apa, neexintand probleme semnificative pe reteaua de alimentare.

Acest aspect devine extrem de important in cazul unei contaminari incrucisate in cazul poluarii sursei de alimentare cu apa.

Pe de alta parte, forajele individuale au fost contaminate de apele uzate menajere provenite in general din fosele existente in locuintele individuale datorate atat viiturilor cat si datorate cresterii nivelului apelor freatice.
In regiunea Ruse tratarea rezervoarelor retelelor de alimentare cu apa prin clorinare este o practica uzuala, de asemenea si prelevarea de probe (de trei ori pe zi).

La inceputul lunii iulie, dupa a doua cadere masiva de precipitatii una dintre sistemele de alimentare cu apa locale a fost inundata in localitatea Krassen de revarsarea raului Roussenki Lom, apa devenind astfel contaminata. Ca masura imediata a fost oprita distributia apei potabile catre populatie, trecandu-se pe o soluti de by-pass din sistemul de alimentare al orasului Ruse.

Instalatii sanitare si igiena

• 
  Ape uzate menajere (canalizare)
  

In majoritatea localitatilor rurale nu exista un sistem de canalizare functional, neexistand un sistem de epurare a apelor uzate menajere, fiind utiliazate ambele tipuri de fose, atat septice cat si fose neecologice; majoritatea dintre ele fiind inundate.

• 
  Servicii de colectare a deseurilor
  

Serviciile de colectare a deseurilor au functionat normal in timpul inundatiilor atat deseurile menajere cat si deseurile voluminoase provenite din degradarea datorita inundatiilor a obiectelor de uz casnic (mobila, aparatura, etc) fiind transportate la depozite de deseuri existente.

• 
  Locuinte si cadavre de animale
  

In regiunea Ruse protectia Civila a pus la dispozitia locuitorilor motopompe de epuisment pentru evacuarea din gospodarii a apelor, in special din pivnitele afectate, incepand totodata si procesul de desinfectie.

Populatia a raportat problema daunatorilor prezenti in curtile acestora cum ar fi sobolanii, serpi, broaste si insecte, fapt ce a dus la continuarea procesului de desinfectie si dupa terminarea inundatiilor.

Regiunea Ruse si Veliko Turnovo s-au confruntat cu un numar mare de cadavre de ovine si cabaline, acestea luate de viitura si decedate prin inec. Cadavrele au fost colectate de echipe speciale ale departamentului veterinar al municipalitatii si ingropate sau incinerate.

• 
  dezinsectie, deratizare desinfectie (DDD)
  

La nivel local sunt consituite unitati in acest scop, care au ca activitate periodica deratizarea, desinfectia si dezinsectia in special in spitale, scoli, regiile de apa actionand dupa un plan anual.

Opinia reprezentantilor municipalitatilor a fost ca datorita reducerii bugetelor aceste activitati au fost restranse in ultimii ani.
Supraveghere epidemiologica si ingrijire medicala
Exista un protocol pentru colectarea datelor cu privire la aparitia epidemiilor atat la nivel regional cat si la nivel local, neexistand variatii semnificative in numarul raportarilor in acea perioada in special la epidemiile cu virusi purtati de apa, inclusiv in perioada imediat urmatoare.
Datele epidemiologice la nivelul regiunii Ruse au fost revizuite si comparate cu cele similare cu un an in urma relevand ca nu au survenit variatii majore.

S-a recomandat urmarirea in contiuare a starii de sanatate a populatiei, evenimente semnificative in acest sens neaparand nici dupa trecerea perioadei de incubatie a virusilor cum ar fi Hepatita A.

Perceptia populatiei a fost reprezentata de panica si deznadejde in special in randul persoanelor in varsta care s-au pierdut proprietatile in urma inundatiilor.
Riscuri chimice
Pericolul de poluare chimica este redus datorita lipsei industriei chimice in zona in special. Majoritatea substantelor chimice disponibile in zona sunt pesticidele si fertilizantii folositi in agricultura, dar neexistand cantitati semnificative grupate, acestea fiind procurate in cantitati moderate in functie de necesitati.
Au fost efectuate analize de laborator a apei, rezultand in zona Ruse o depasire a cantitatii de fertilizanti intr-una dintre probele prelevate urmata de recomandarea imediata de a nu folosi apa pentru consum.
Alimentatia
Alimentaia nu a reprezentat o problema majora cu toate ca majoritatea locuitorilor isi depozitau rezervele de hrana in pivnitele care au fost inundate.

Acest aspect este in stransa legatura cu efectul cauzal al inundatiilor cu privire la fenomenul de saracie, pierderea rezervelor ducand la o necesitate de achizitioonare a bunurilor de larg consum, fapt ce poate duce la dezechilibrul bugetului familial in special acolo unde veniturile sunt preponderente din agricultura.

Informare publica
Desi campaniile de informare publica referitoare la calitatea apei potabile si a alimentelor posibil degradate de contactul cu apa au functionat au existat si cazuri in care aceste recomandari au fost ignorate nu din lipsa de eficienta a metodelor de informare ci datorate unui nivel de cultura redus coroborat cu aspectele economice ale populatiei afectate.


Analiza fenomenelor naturale distructive, respectiv inundatii majore in Romania
Caracterizarea hidrometeorologica a anului 2005
1.1 Caracterizarea meteorologica

Anul 2005 s-a caracterizat printr-un regim termic mai scazut in toata tara cu 0,10C decat normala climatologica din perioada de referinta(1961-1990). Apropierea de valorile normale s-a datorat faptului ca pe parcursul anului regimul termic pe tara sa caracterizat prin abateri pozitive cuprinse intre 0.2–2.40C in sase luni din an (ianuarie, mai, iulie-septembrie, decembrie) si a prezentat valori mai scazute cu 0.3– 2.60C in celelalte sase luni ale anului: februarie-aprilie, iunie, octombrie, noiembrie.

La nivelul intregii tari in anul 2005 cantitatea medie de precipitatii a fost de 866.5 mm(fata de normala climatologica-647.0 mm). Cantitatile de precipitatii, excedentare din lunile ianuarie-mai, iulie-septembrie, decembrie si cele deficitare din lunile iunie, octombrie, noiembrie au facut ca regimul pluviometric anual sa prezinte un excedent de 33,9%, fata de perioada de referinta

In luna ianuarie regimul termic s-a situat peste valorile normale pe aproape intreg teritoriul tarii, numai izolat in zona montana acesta a fost apropiat de valorile normale. Regimul pluviometric a fost excedentar in nordul, centrul, sud-estul si in cea mai mare parte a sudului tarii. Pe zone restranse din vestul si estul tarii, precipitatiile au fost sub valorile normale, iar in restul teritoriului s-au incadrat in limite normale.

In luna februarie regimul termic s-a situat sub valorile normale, iar cel pluviometric a fost excedentar. Pe parcursul lunii, la nivelul intregii tari s-a mentinut un strat de zapada consistent. A fost depasita cea mai mare cantitate lunara de precipitatii pentru luna februarie, la statiile meteorologice situate in sudul si sud-estul tarii. De asemenea a fost depasita cantitatea maxima de precipitatii cazuta in 24 de ore, la statiile meteorologice Baia Mare(37.8 mm) si Adamclisi(23.5 mm).

In luna martie regimul termic s-a situat sub valorile normale in nord-vestul, vestul si centrul tarii, iar in rest a fost apropiat de valorile normale pentru aceasta luna. A fost depasita cea mai mare cantitate de precipitatii a lunii martie, la statiile meteorologice Bailesti(118.2 mm) si Cuntu(130.9 mm). Cantitatea maxima de precipitatii cazuta in 24 de ore a fost depasita la statiile meteorologice: Bailesti(102.4 mm), Bucin (36.8 mm), Rosia Montana (22.6 mm), Sannicolau Mare (24.2 mm), Siria (30.5 mm).

Luna aprilie, din punct de vedere termic a fost apropiata de valorile normale.Regimul pluviometric a fost excedentar in Maramures, Crisana, Banat, Transilvania, nordul si centrul Moldovei si Dobrogea, deficitar in Muntenia si normal in restul teritoriului.

A fost depasita cea mai mare cantitate de precipitatii a lunii aprilie, precipitatiile cazute depasind 200 mm la statiile meteorologice: Oravita(226.4 mm), Resita( 205.3 mm), Lugoj(201.2 mm), Caransebes( 200.6 mm) - din Banat si in Moldova la Radauti(125.6 mm). A fost depasita cantitatea maxima de precipitatii cumulata in 24 de ore, pentru luna aprilie la statiile meteorologice:Resita(79.2 mm), Caransebes(67.6 mm), Bozovici(66.4 mm), Timisoara(63.0 mm), etc.

In luna mai temperaturile medii au fost apropiate de valorile normale in sudul si estul tarii si au depasit normala climatologica in cea mai mare parte a regiunilor din centru si vest. Regimul pluviometric a fost excedentar in Moldova, Muntenia, sud-estul Olteniei, sud-estul Transilvaniei, deficitar in cea mai mare parte a Dobrogei si nordvestul tarii, iar in rest normal. A fost depasita cea mai mare cantitate de precipitatii a lunii mai, la statiile meteorologice: Penteleu(159.9 mm) si Slatina(162.3 mm). Precipitatiile cazute in 12 ore la posturile pluviometrice au inregistrat la: Halos-Casin (218 l/mp), Dofteana(184 l/mp) si la Magura (170 l/mp).

A fost depasita cantitatea maxima de precipitatii cumulata in 24 de ore, pentru luna mai, la statiile meteorologice: Slatina(50.6mm), Targoviste(137.6 mm), Sacueni(53.0 mm), Toplita(42.0 mm), Sighetul Marmatiei(43.6 mm),

In luna iunie regimul termic a fost normal, exceptand estul si sud-estul tarii, unde s-a situat sub valorile normale. Cantitatile de precipitatii au fost excedentare local in Moldova, estul Olteniei si sudul Transilvaniei, deficitare in nord-vestul, vestul, sud-vestul tarii si normale in rest. A fost depasita cantitatea maxima de precipitatii cazuta in 24 de ore, pentru luna iunie, la statiile meteorologice Baisoara(66.2 mm) si Tg. Lapus(43.8 mm). S-au realizat cele mai coborate temperaturi minime si maxime zilnice din sirul de observatii la majoritatea statiilor meteorologice de referinta. In zona montana a nins.

In luna iulie temperatura medie lunara s-a situat peste valorile normale in cea mai mare parte a tarii, exceptand sudul unde a fost normala. In general, in prima decada a lunii s-au realizat cele mai coborate temperaturi maxime si minime zilnice, iar in ultima decada s-au realizat cele mai ridicate temperaturi maxime si minime zilnice din sirul de observatii. A fost depasita cea mai mare cantitate de precipitatii a lunii iulie, inregistranduse cantitati insemnate de precipitatii la statiile meteorologice: Bacles(202.0 mm), Baile Herculane(225.1 mm), Bucin (223.3 mm), Corugea(214.6 mm), Galati(210.1 mm), Jurilovca(217.1 mm), Medgidia(149.9 mm), Negresti(212.2 mm), Odorheiu Secuiesc (235.6 mm), Tg. Logresti(210.3 mm), Voineasa(222.9 mm), Campu lui Neag(165 l/mp).

In intervalele 1-19.07, 23-24.07, 27-28.07 au cazut ploi cu caracter de aversa, insotite de descarcari electrice, intensificari ale vantului si grindina, Cantitati semnificative (peste 100 mm.) s-au inregistrat local in nordul Dobrogei si in vestul si sudul Moldovei (chiar peste 150 mm in zone restranse din judetele Bacau, Vrancea, Galati). Precipitatiile au fost insemnate cantitativ pe cea mai mare parte din teritoriul tarii (31 judete), provocand inundatii, pierderi de vieti omenesti si importante pagube materiale.

In luna august, temperatura medie s-a situat in jurul valorilor normale, cu abateri pozitive in zona litorala, Delta Dunarii, Carpatii Orientali si negative, local, in sudul si vestul tarii. Pe parcursul lunii precipitatiile au fost frecvente, ploile avand un caracter torential, iar cantitatile de apa cazute in 24 de ore au depasit cantitatile maxime ale lunii august in special in Moldova, Oltenia, Muntenia, Maramures, Transilvania, Crisana si Banat, Precipitatiile au fost insotite de intensificari de vant cu aspect de vijelie. In zona montana inalta a nins.

In luna septembrie, regimul termic s-a situat peste valorile normale in nordvestul, nordul si sud-estul tarii, a fost sub valorile normale in sud, in restul teritoriului incadrandu-se in limite normale.

Regimul pluviometric a fost excedentar in sudul, sud-estul, sud-vestul tarii, sudestul Transilvaniei si deficitar, pe arii restranse in nordul, nord-estul si estul tarii. Ploile au avut caracter torential, fiind inregistrate cantitati insemnate( peste 200 mm), in partea centrala a Campiei Romane, estul Podisului Getic si sudul litoralului. Cantitati exceptionale de precipitatii s-au inregistrat la Mangalia: 330.4 mm. (normala climatologica = 32.0 mm) si la Bucuresti Filaret: 316.5 mm. (normala climatologica = 44.8 mm).

In luna octombrie, temperatura medie s-a situat in jurul valorilor normale. Regimul pluviometric a fost deficitar in cea mai mare parte a tarii si excedentar in nord-est si sud-est. La statiile meteorologice: Bucuresti-Baneasa, Bucuresti-Filaret, Fetesti, Slobozia, Titu si Baile Herculane, a fost depasita cantitatea maxima de precipitatii a lunii octombrie.

In luna noiembrie, regimul termic s-a situat sub valorile normale pe aproape intreg teritoriul tarii, iar in nord-vest si sud-est s-a incadrat in limite normale. Regimul pluviometric a fost deficitar in vestul si nord-vestul tarii, excedentar in sud-est, local in centru si est, iar in rest a fost normal.

In luna decembrie, temperatura medie lunara a fost peste valorile normale in sudul si estul tarii si apropiata de valorile normale in rest. Regimul pluviometric a fost excedentar in nord-vestul, vestul si centrul tarii, local deficitar in sud si normal in rest.

Aproape in toate lunile anului s-au produs depasiri ale COTELOR DE APARARE pe cursurile de apa, cele mai importante inundatii inregistrand-se in intervalul aprilie-septembrie 2005, cand s-au produs viituri insemnate pe majoritatea raurilor, unele cu debite istorice, care au cuprins areale extinse si au condus la pierderi de vieti omenesti si pagube materiale deosebit de importante.

Desi in ultimii 40-50 ani s-au mai produs viituri importante in majoritatea bazinelor hidrografice, niciodata in ultimii 100 ani, viiturile nu s-au intins pe o durata atat de mare de timp (din februarie si pana in septembrie). De asemenea viiturile anterioare dintre care se evidentiaza cele produse in anii 1970 si 1975, s-au desfasurat pe areale mult mai restranse decat cele produse in anul 2005.
Fluviul Dunarea a avut o evolutie deosebita in perioada de primavara a anului 2005(martie – mai), debitul mediu la intrarea in tara inregistrand un maxim de 12900 mc/s in luna aprilie. In luna martie debitul maxim a fost de 12500 mc/s iar in luna mai de 10800 mc/s . Acestea au condus la inundarea unor gospodarii in Delta Dunarii si au determinat masuri urgente pentru apararea orasului Sulina prin practicarea controlata a unei brese in Cordonul litoral Sulina – Sf. Gheorghe – zona Sonda.

Cele mai scazute valori ale debitelor la intrarea in tara (in jurul valorii de 3000 m3/s) au fost inregistrate in luna noiembrie. Aceste valori scazute ale debitelor au determinat, la unele statii hidrometrice de pe sectorul romanesc al Dunarii(aval Portile de Fier) niveluri sub cotele etiajului navigabil(statiile hidrometrice Gruia, Calafat si Giurgiu).

Efectele inundatiilor si ale fenomenelor meteorologice periculoase
Inundatiile din revarsari ale cursurilor de apa, deversari si avarieri ale digurilor si acumularilor mici, scurgeri de pe versanti, precum si fenomenele meteorologice periculoase (indeosebi intensificari de vant, grindina si descarcari electrice), produse in anul 2005 au afectat toate judetele tarii si 1734 de localitati, valoarea totala a pagubelor fiind estimata la 5.975.201,5 mii RON Au decedat 76 persoane. Au fost avariate 93.976 case si anexe gospodaresti, 1063 obiective sociale si economice, iar peste 656.392 ha teren agricol au fost grav afectate.

Infrastructura a suferit pagube importante, inregistrandu-se avarii la 9860,63 km drumuri judetene si comunale, 560,4 km drumuri nationale, 2465,84 km strazi in localitati, 2644,9 km drumuri forestiere, 9113 poduri si podete, 23,8 km cale ferata, retele de alimentare cu apa, retele electrice si telefonice. A fost de asemenea grav avariat un numar de 630 constructii hidrotehnice cu rol de aparare impotriva inundatiilor, in principal diguri, consolidari si aparari de maluri, regularizari ale cursurilor de apa, care au necesitat lucrari urgente de refacere.

In anul 2005, cele mai afectate de inundatii si fenomene meteorologice periculoase( in functie de marimea valorii pagubelor) au fost judetele: Vrancea (507.841,9 mii RON), Buzau (462.227,5 mii RON), Timis (406.069,3), Caras-Severin (363.209,8 mii RON), Bacau (338.641,9 mii RON), Teleorman (320.122,6 mii RON), Mehedinti (258.224,7 mii RON), Olt (220.672,1 mii RON), Galati (214.470,4 mii RON), Botosani (209.215,0 mii RON), Dolj (203.397,1 mii RON), Suceava

(202.092,0 mii RON), Satu Mare (195.276,9 mii RON).

Situatia pagubelor la nivelul judetului Giurgiu.


Table 42 Situatia pagubelor produse de inundatii si fenomene meteorologice periculoase in perioada ianunarie-decembrie 2005
Principalele cauze ale producerii inundatiilor, au fost urmatoarele:

• 
  caderea unor cantitati importante de precipitatii(cumulat peste 200 l/mp), care in perioada de primavara s-au suprapus peste stratul de zapada existent (in unele zone acesta depasind 1 m), conducand la volume ale viiturii exceptionale(pe raul Timis, in sectiunea Sag, volumul viiturii a fost de 770 mil. mc., depasind pe cel din anul 2000, care a fost de 250 mil. mc)
  

• 
  avarierea digurilor ca urmare debitelor produse, care au depasit debitele de calcul proiectate ale digurilor, precum si a timpului extrem de mare de solicitare al acestora(peste 20 zile, la maxim 5 zile aparand in general fenomenele de tasare si infiltratii);
  

• 
  crearea unor brese in acumularile piscicole din administrarea Consiliilor Locale si persoanelor fizice, ca urmare a intretinerii deficitare, obturarii evacuatoarelor sau efectuarii unor suprainaltari neautorizate;
  
• 
  defrisarea padurilor si efectuarea necorespunzatoare a unor lucrari agrotehnice care faciliteaza procesele de eroziune si conduc la marirea coeficientului de scurgere pe versanti si antrenarea unor cantitati mari de aluviuni;
  
• 
  inexistenta rigolelor si a santurilor de scurgere a apelor pluviale sau neintretinerea celor existente, in multe localitati rurale;
  
• 
  colmatarea, subdimensionarea sau neintretinerea retelelor de canalizare a localitatilor, care sunt neadecvate regimurilor torentiale de scurgere;
  
• 
  amplasarea unor obiective neautorizate (case, anexe gospodaresti, etc) in zonele inundabile;
  
• 
  construirea locuintelor, in zone inundabile, pe fundatii necorespunzatoare si din materiale de foarte slaba calitate;
  
• 
  depasirea capacitatii de transport a sectiunii podurilor si podetelor, atat datorita subdimensionarii cat si datorita obturarii sectiunilor de scurgere cu materiale lemnoase, deseuri menajere sau reziduri tehnologice, depozitate in albia raurilor sau antrenate de pe versanti; nerealizarea de catre detinatori a lucrarilor pentru asigurarea scurgerii in zona podurilor in conformitate cu prevederile legale in vigoare;
  
• 
  lipsa sau insuficienta stocurilor de materiale si mijloace de interventie, la nivelul comitetelor locale pentru situatii de urgenta;
  
• 
  neasigurarea permanentei la unele primarii din mediul rural, ceea ce intrerupe functionarea fluxului informational pentru avertizarea-alarmarea populatiei;
  
• 
  necunoasterea de catre administratia publica locala si de catre populatie a atributiilor si respectiv, a masurilor ce trebuie luate in situatii de urgenta generate de inundatii si fenomene meteorologice periculoase.
  

Sinteza situatiilor de urgenta produse ca urmare a inundatiilor pe teritoriul judetului Gurgiu in anii 2005-2006
Anul 2005

16-20 februarie 2005 datorita precipitatiilor abundente inregistrate in judetul Giurgiu si judetele limitrofe cat si a topirii stratului de zapada s-au produs cresteri de niveluri si debite pe raurile Neajlov, Dimbovnic, Sabar si Glavacioc, inregistrandu-se urmatoarele niveluri maxime: Neajlov la PH Vadu Lat 230 cm in data de 17.02.2005, fiind depasita cota de inundatie cu 30 cm, Neajlov la PH Calugareni 278 cm in data de 19.02.2005 fiind depasita cota de inundatie cu 18 cm si Sabar la Poienari 220 cm in data de 18.02.2005 fiind depasita cota de inundatie cu 20 cm. Aceste depasiri de cote si niveluri au produs urmatoarele efecte negative:

- au fost afectate 8 localitati (7 din revarsarea raului Neajlov respectiv Crevedia Mare, Bucsani, Clejani, Bulbucata, Iepuresti, Singureni si Calugareni si o localitate din revarsarea raului Glavacioc respectiv Ghimpati);

- situatia pagubelor pe localitati se prezinta astfel:

1. 
   Crevedia Mare – 50 ha teren agricol cultivat, 50 ha pasune, 150 m DC si 1 podet;
   
2. 
   Bucsani – 30 ha teren agricol cultivat, 31 ha pasune si 20 m DC;
   
3. 
   Clejani – 250 ha teren agricol cultivat, 200 ha pasune si 80 m DC;
   
4. 
   Bulbucata – 20 ha teren agricol cultivat si 20 m DC;
   
5. 
   Iepuresti – 100 ha teren agricol cultivat, 90 ha pasune si 2 podete;
   
6. 
   Singureni – 1 ha teren agricol cultivat si 15 ha pasune;
   
7. 
   Calugareni – 5 gospodarii, 6 ha teren agricol cultivat, 150 ha pasune;
   
8. 
   Ghimpati – 35 ha pasune;
   

- circulatia pe drumurile afectate s-a desfasurat cu dificultate sau a fost intrerupta pentru anumite perioade de timp.