Proiect tehnic

Studiu privind fenomenele naturale distructive din judetul Giurgiu:

Perceptia populatiei si solutii alternative de preintampinarea dezastrelor, in special a inundatiilor din zona transfrontaliera Giurgiu-Ruse


Elaborator:

SC ECO CONCRETE SRL

Data:

MAI 2009

Cuprins

Lista figurilor

Figure 1 Harta Europa: Romania 8

Figure 2 Harta Europa: Bulgaria 13

Figure 3 Harta Regiunea Ruse 14

Figure 4 Ponderea tipurilor de dezastre naturale survenite 22

Figure 5 Repartitia populatie afectate de dezastre naturale in functie de tipul acestora 22

Figure 6 Valoarea pagubelor materiale in functie de tipul de dezastru 23

Figure 7 Repartitia tipurilor de dezastre naturale 26

Figure 8 Repartitia populatie afectate de dezastre naturale in functie de tipul acestora 27

Figure 9 Valoarea pagubelor materiale in functie de tipul de dezastru 27

Figure 10 . Zonarea seismica a teritoriului Romaniei - scara MSK conf. SR 11100 - 1:1993 Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei 31

Figure 11 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani . Cod P100-1/2006 (Elaborator UTCB) 32

Figure 12 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc a spectrului de raspuns. Cod P100-1/2006 (Elaborator UTCB) 32

Figure 13 Evolutia istorica a populatiei in Judetul Giurgiu 44

Figure 14 Evolutia populatiei Judetului Giurgiu dupa recensamantul populatiei din 2002 45

Figure 15 Repartizarea populatiei Judetului Giurgiu pe sexe dupa recensamantul populatiei din 2002 46

Figure 16 Repartizarea populatiei regiunii Ruse pe sexe 48

Figure 17 Analiza comparativa a evolutiei populatiei totale in cele doua regiuni 49

Figure 18 Analiza comparativa a evolutie populatiei in mediul urban 49

Figure 19 Analiza comparativa a evolutie populatiei in mediul rural 50

Figure 20 Analiza comparativa a repartizarii populatiei pe sexe 50

Figure 21 Evolutia populatiei in zona transfrontaliea 53

Figure 22 Zonarea bazinelor hidrografice ale Bulgariei 66

Figure 23 Bazinul fluviului Dunarea 66

Figure 24 Spatiul hidrografic Arges -Vedea 69

Figure 25 Albie rau 71

Figure 26 Nivelul PIB Romania si Bulgaria (Eurostat 2003) 84

1. 
   Denumirea lucrarii: - “Studiu privind fenomenele naturale distructive din
   

judetul Giurgiu: Perceptia populatiei si solutii

alternative de preintampinarea dezastrelor, in

special a inundatiilor din zona transfrontaliera

Giurgiu-Ruse”

2. 
   Sef proiect: - d-na Adriana Udroiu
   

Sef Serviciu –Consiliul Judetean Giurgiu

3. 
   Faza de proiectare: - Studiu de specialitate
   
4. 
   Beneficiar: - Consiliul Judetean Giurgiu
   
5. 
   Furnizare date necesare - Consiliul Judetean Giurgiu
   

- ISU GIURGIU

- ADMINSTRATII PUBLICE LOCALE

- Populatia afectata

6. 
   Proiectant General - SC ECO CONCRETE SRL
   

STR. TEILOR NR 42 , SLOBOZIA ,

JUD. IALOMITA

7. 
   Surse de obtinere a datelor: - DIRECTIA DE TOPOGRAFIE MILITARA (harti)
   

- U.T.C.B. ( harti risc seismic )

Date generale privind privind fenomenele naturale distructive
Pe teritoriul Romaniei se produc cu o frecventa mai mare sau mai mica , fenome naturale distructive de tipul : cutremurelor de pamant , inundatiilor si alunecarilor de teren care provoaca adesea pierderea de vieti omenesti, mari pagube materiale si importante prejudicii cadrului natural .

In acest context, administratiilor publice centrale si locale le revine sarcina de a adopta toate masurile necesare in vederea prevenirii si atenuarii efectelor acestor fenomene .

Obiectivele specifice si rezultatele estimate a fi obtinute
Obiectivele specifice ale proiectului sunt caracteristice domeniilor protectiei populatiei, a infrastructurilor si a mediului inconjurator, care se refera la analiza consecintelor factorilor naturali de risc si la analiza de impact a acestora. Datele experimentale privind istoricul, periodicitatea, amploarea si consecintele diverselor dezastre naturale precum si perceptia populatiei afectate dar si a pagubelor umane si materiale produse de acestea, cu scopul evidentierii riscului crescut la care sunt supuse: populatia, infrastructura si mediul inconjurator, iar ca finalitate posibilitatea de informare in timp util, in vederea luarii masurilor oportune, a factorilor decizionali la nivel local si central.

Situatia pe plan international privind abordarea dezastrelor naturale

Un eveniment periculos produs , datorat unui hazard natural devine un “dezastru natural” atunci cand efectele sale asupra vietii si proprietatii oamenilor, precum si asupra mediului reprezinta consecinte de severitate majora. Cu cat o regiune este mai saraca, cu atat este mai sever impactul social al dezastrului.

Reducerea efectelor dezastrelor naturale (conform statisticilor , inundatiile provoaca cca.70% din totalul pagubelor mondiale), reprezinta un obiectiv de prima necesitate in cadrul actiunilor privind cooperarea internationala precum si in cadrul Uniunii Europene.

In acest context in decembrie 1989, Adunarea Generala a Natiunilor Unite a adoptat Rezolutia nr.44/236 care in mod unanim a instituit „Deceniul International pentru Reducerea Dezastrelor Naturale -IDNDR„ .Institutia isi propune : „ .reducerea prin actiune internationala concertata in special in tarile in curs de dezvoltare , a pierderilor de vieti omenesti, a pagubelor economice si a disfunctiilor economico-sociale cauzate de dezastre naturale precum inundatiile, cutremurele, alunecarile de teren„ .

Una din prerogativele de baza a IDNDR a constat in „ amplificarea masurilor de evaluare, predictie si micsorare a dezastrelor naturale prin programe de asistenta tehnica si transfer de tehnologie, proiecte pilot, de educare si instruire a cadrelor specializate conform cu locul si dezastru specific„. Ulterior aceasta rezolutie s-a materializat printr-un plan de actiune realizat in martie 1991 de catre experti de larga recunoastere mondiala.

In conformitate cu planul de actiune in perioada 1991-2000 s-au realizat cu diferite grade de aprofundare urmatoarele obiective considerate ca parte din acordurile planurilor regionale de dezvoltare durabila:

• 
  Determinari la scara mondiala a probabilitatii de producere a dezastrelor si riscului aferent,
  
• 
  Elaborare de planuri si programe de prevenire le scara nationala si/sau locala a dezastrelor,
  
• 
  Acces atat la sistemul de alerta mondial, cat si la sistemele regionale, nationale, locale.
  

Aceste trei obiective cu caracter general s-au realizat prin implementarea unui plan detaliat, care contine urmatoarele proiecte:

Identificarea zonelor de producere a evenimentelor periculoase si evaluarea acestora evenimente are ca rezultat al acestei actiuni obtinerea de harti cuprinzand identificarea , caracterizarea evenimentelor distructive sau hazardurilor naturale precum si masurile necesare privind prevenirea si atenuarea efectelor .

Prezentul proiectGiurgiu'>” Studiu privind fenomenele naturale distructive din judetul Giurgiu:

Perceptia populatiei si solutii alternative de preintampinarea dezastrelor, in special a inundatiilor din zona transfrontaliera Giurgiu-Ruse” , corespunde si indeplineste aceste cerinte.

• 
  Determinarea vulnerabilitatii si a riscului precum si analiza de tip cost/beneficiu Se urmareste evaluarea cantitativa a costului masurilor de prevenire si a cheltuelilor conexe, raportat la valoarea pagubelor evitate pe durata normata a lucrarilor propuse pentru un eveniment cu o anumita frecventa de aparitie. Calculele de eficienta economica sunt necesare stabilirii totalitatii sistemelor sau schemelor de amenajare privind lucrarile necesare pentru arealele situate in zonele de risc,
  
• 
  Reducerea gradului de periculozitate al dezastrelor prin elaborarea unor politici coerente privind constientizarea si controlul hazardurilor naturale. In acest sens se propun si se dezvolta planuri de dezvoltare pentru gasirea unor solutii optime. Este cazul elaborarii planurilor de aparare si interventie la nivel judetean in cadrul Inspectoratelor Situatiilor de Urgenta,
  
• 
  Stabilirea sistemelor informationale, de monitorizare, predictie si prognoza. Scopul sistemelor informationale este de a identifica si a oferi o prognoza timpurie si corecta care sa permita luarea deciziilor corespunzatoare privind atenuarea efectelor,
  
• 
  Planificarea de lunga durata si realizarea de lucrari structurale de prevenire a efectelor dezastroase, precum si conceperea de masuri nestructurale de reducere a consecintelor acestora. In cadrul masurilor structurale este cazul elaborarii planurilor de aparare contra inundatiilor, a schemelor directoare de amenajare si management ale bazinelor hidrografice si a planurilor de urbanism si amenajarea teritoriului, in curs de realizare. Masurile nestrucrurale constituie mijloace complementare de aparare foarte eficace,
  
• 
  Planificarea de scurta durata a masurilor de preintampinare a dezastrelor, precum si a masurilor de urgenta in cazul producerii acestora. In acest sens au fost redactate “Manualul Prefectului “ si “Manualul Primarului “ precum si alte documentatii redactate de Inspectoratelor Situatiilor de Urgenta privind masurile ce trebuie aplicate din primele faze ale producerii fenomenelor,.
  
• 
  Luarea de masuri de interventie anterior evenimentelor periculoase. Aceste masuri se refera la asigurarea din timp a disponibilitatilor de echipament de salvare adecvat precum si materiale necesare consolidarii lucrarilor de aparare existente. Aceste masuri intra in atributiile Inspectoratelor Situatiilor de Urgenta, primariilor precum si forurilor judetene,
  
• 
  Instruirea personalului care urmeaza a fi implicat in perioada dezastrului sau dupa producerea acestuia in paralel cu informarea populatiei. Conform “Manualul Prefectului “ si “Manualul Primarului “ este necesar sa se organizeze cursuri , demonstratii practice pe diverse cazuri de simulare ale fenomenelor,
  
• 
  Dezvoltarea si diversificarea transferului de tehnologie. In cadrul acestui program se mentioneaza ca tarile care au tehnologie si experienta bogata in acest domeniu este necesar sa transfere si sa beneficieze aceste sisteme eficace sub forma de know how in folosul tarilor cu posibilitati materiale si tehnologice mai reduse.
  

Amplificarea cercetarilor privind dezvoltarea tehnologiilor si a managementului dezastrelor. Participarea colectiva a tarilor la efortul de cercetare, a elaborarii modelelor si metodelor de previziune si prognoza precum si a masurilor de de informare, salvare a bunurilor si vietilor omenesti, constituie un factor activ (in care si Romania este implicata) al institutiilor si forurilor europene din cadrul U.E.
In acest context international al participarii colective a tarilor la efortul de cercetare, a elaborarii modelelor si metodelor de previziune si prognoza precum si a masurilor de informare si salvare a bunurilor si vietilor omenesti , in care si Romania este implicata ca si membru U.E. s-a impus ca necesara realizarea acestui studiu de specialitate avand ca tema ” Studiu privind fenomenele naturale distructive din judetul Giurgiu: Perceptia populatiei si solutii alternative de preintampinarea dezastrelor, in special a inundatiilor din zona transfrontaliera Giurgiu-Ruse.

Euroregiunea Danubius

Creata in 2002, la initiativa Consiliului Judetean Giurgiu si a Prefecturii Ruse, Euroregiunea Danubius este o asociatie care cuprinde judetul Ruse, din partea bulgara, si judetul Giurgiu din partea romana.

Scopul principal al asociatiei este de a incuraja cooperarea transfrontaliera in toate domeniile de activitate, prin realizarea unor programe si proiecte comune, finantate din surse externe.

Activitatile de baza ale Asociatiei sunt:

• 
  sprijinirea organelor centrale si locale in realizarea Conventiei Europene pentru colaborare transfrontaliera intre societatile si organele teritoriale, precum si identificarea solutiilor pentru rezolvarea problemelor transfrontaliere comune /taxele pentru trecerea frontierei.
  
• 
  incurajarea, consultarea si coordonarea colaborarii transfrontaliere intre Bulgaria si Romania in domeniul: dezvoltarii economice, transporturilor, mediului, invatamantului, turismului, pietei muncii, protectiei sanatatii si agriculturii.
  
• 
  dezvoltarea relatiilor intre membri sai prin schimb reciproc, coordonare si consultatii in domenii echivalente de raspundere.
  

O prioritate in activitatea Asociatiei o reprezinta primariile satelor din regiunile Ruse si Giurgiu. Astfel, a fost realizat un proiect pentru infratire si colaborare transfrontaliera. De asemenea, o atentie deosebita este acordata si colaborarii intre agentii economici din cele doua zone. 
Orasele Giurgiu (Romania) si Ruse (Bulgaria) situate pe maluri opuse ale Dunarii sunt confruntate cu acelasi tip de probleme de dezvoltare si oportunitati pe care le pune procesul de tranzitie, desi la nivele diferite ca amploare si scop, privind dezvoltarea lor durabila pe termen lung, in acord cu strategiile nationale respective. Ele impart aceeasi responsabilitate referitoare la utilizarea durabila si siguranta ecologica a fluviului Dunarea.

Din partea municipalitatilor din Ruse si Giurgiu se acord un interes special relatiilor de colaborare transfrontaliere si a economiei in contextul dezvoltarii durabile, in care industria de turism ocupa un loc important.

Dunarea , reprezinta cel mai important fluviu international al Europei, strabatand-o de la Vest la Est, pe 2860 Km, din apropierea Rinului pana la Marea Neagra. Pe teritoriul Romaniei, intre Buzias si Marea Neagra, Dunarea parcurge circa 1075 Km, pe traseul sau, integral navigabil, distingandu-se patru sectoare cu trasaturi peisagistice si turistice distincte. Dintre acestea, sectorul Portile de Fier – Calarasi care include si zona Giurgiu, face parte din Dunarea navigabila (pentru vase cu pescaj de circa 2 m) si are valente economice si turistice exceptionale. Dunarea - actor principal al Euroregiunii Ruse-Giurgiu
   Alaturi de Carpati si de Marea Neagra, Dunarea reprezinta una din componentele majore ale cadrului natural fata de care definim asezarea Romaniei pe continent. Ea aduna toate raurile de pe teritoriul tarii noastre determinand caracterul unitar al retelei hidrografice. Aproape o doime din lungimea cursului navigabil al Dunarii se gaseste pe teritoriul Romaniei. Izvoraste din Muntii Padurea Neagra din Germania, are doua izvoare si dupa ce uda teritoriul a 10 tari si a 4 capitale se varsa in Marea Neagra prin trei brate: Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe.  Caracteristicile fluviului sunt mult influentate de relieful strabatut si de conditiile climatice. Dunarea margineste teritoriul orasului inspre S-E, pe o distanta de 7,3 km. Din Dunare se formeaza,  in dreptul orasului, canalele Cama si Sf. Gheorghe , iar in aval de oras bratele Smarda si Ara.

Judetul Giurgiu



Figure 1 Harta Europa: Romania
Asezarea geografica

Judetul Giurgiu este situat in partea de sud a tarii, in cadrul marii unitati geografice numita Campia Romana, cu o suprafata de 3.526 km². Altitudinea maxima este de 136 m, inregistrata in nordul judetului, iar altitudinea minima este de 12 m, in Lunca Dunarii.

Municipiul Giurgiu este port la Dunare si dispune de 2 km chei amenajat la Dunare si 1,5 km la canalul SF. Gheorghe.

Din punct de vedere al infrastructurii judetul Giurgiu beneficiaza de intalnirea intr-un centru plurinodal a trei sisteme de circulatie: rutier feroviar si naval. Pe langa legatura rutiera si feroviara europeana est –vest si nord-sud in Giurgiu exista punct de control la trecerea frontierei si terminal vamal pentru marfuri pe artera E85. Un terminal de containere nou se afla in curs de realizare in Zona Libera Comerciala Giurgiu. Transportul international de marfuri si calatori in tranzit se realizeaza prin 3 puncte de control trecere frontiera: PCTF si terminalul vamal pentru marfuri legat de podul de peste Dunare – “Podul Prieteniei” singurul pod ce leaga Romania de Bulgaria peste granita naturala ce o constituie Dunarea, Punct Control de Trecere a Frontierei (PCTF) Mocanasul si Ramadan legat de transportul cu bacul peste fluviu.

Portul Giurgiu este unul dintre porturile principale pe sectorul fluvial al Dunarii. In Zona Libera Giurgiu se afla un terminal de containere. In domeniul turistic exista posibilitate de asigurare de servicii pentru pasageri, cu linie de ferry-boat din Giurgiu pana in portul Ruse, de cealalta parte a Dunarii.
  Podul de peste Dunare, construit in perioada 1952- 1954, denumit simbolic “Podul Prieteniei” este singurul pod peste Dunare dintre Romania si Bulgaria cu o lungime totala de 2,8 km si 30 m inaltime. Structura podului este pe doua nivele, cu partea superioara pentru trafic rutier si partea inferioara pentru trafic feroviar.Sectiunea din mijloc a podului poate fi ridicata functie de inaltimea vaselor care se deplaseaza pe Dunare.

Pozitia geografica a judetului in Campia Burnazului a favorizat statutul de judet agricol pentru Giurgiu. Pe langa productia agricola de bunuri si servicii agricole a judetului sunt preponderente industria textila, a confectiilor si cea alimentara.

Relieful judetului Giurgiu este unul tipic de campie si lunca. si este caracterizat de o varietate de forme, specifice pozitionarii de-a lungul fluviului Dunarea: lunca, zone terasate, insule, balti, canale.
           Teritoriul orasului Giurgiu este situat la contactul dintre silvostepa si lunca si reprezinta unitatea geomorfologica cea mai tanara a reliefului, in mare parte rezultat al actiunii Dunarii, constituit fiind din lunca, insule, balti si canale (brate). Suprafata dintre fluviu si Campia Burnazului, cu latimi de peste 10 km, este subdivizata in: grind, lunca interna, lunca externa si uneori terasa de lunca, dispuse longitudinal si inegal dezvoltate; langa albia minora se desprinde fasia grindurilor, cu inaltimi de 1-5 m si cu latimi de la cateva zeci pana la  cateva sute de metri.
       

Reteaua hidrografica este alcatuita din raurile care dreneaza teritoriul judetului, din aceasta categorie facand parte Argesul cu afluentii sai principali (Dambovita, Sabarul, Neajlovul); fluviul Dunarea reprezinta colectorul general si pe o lungime de 72 km desparte judetul de Bulgaria; cel mai important lac este Comana, situat in lunca Neajlovului.

Resursele naturale sunt putine si sunt reprezentate de: zacamintele de petrol din partea de nord a judetului, pietrisurile si nisipurile care se extrag din Dunare si din albiile raurilor Arges, Neajlov.

Rezervatiile naturale sunt:

      padurea Comana – este o rezervatie floristica situata la nord de lacul Comana, la 30 Km de Bucuresti, ce ocupa o suprafata de 630,5 ha;

      padurea Manafu - situata la cca.36 km sud-vest de Bucuresti, in comuna Izvoarele, fiind declarata rezervatie forestiera cu o suprafata de 278 ha.
Administratia locala
In judetul Giurgiu, reteaua de invatamant cuprinde in anul 2007-2008, 110 unitati scolare dintre care 6 gradinite independente, 86 scoli generale, 4 licee teoretice si vocationale, 9 grupuri scolare, o scoala de muzica, clubul sportiv scolar, Palatul copiilor, o scoala postliceala si un centru de recuperare educare si integrare.

in municipiul Giurgiu functioneaza o sectie de invatamant superior a Academiei de Studii Economice Bucuresti, un Centru Teritorial ID al Universitatii Spiru Haret, un Centru Euporean Interuniversitar Romano Bulgar (BRIE) si un Incubator de Afaceri (situat in parcul Tehnologic si Industrial Giurgiu Nord).

La nivelul anului 2007, reteaua sanitara cuprinde 5 spitale, 1 unitate medico-sociala, 2 ambulatorii de spital, 4 dispensare medicale, 115 cabinete medicale individuale de familie, 37 cabinete stomatologice individuale, 9 cabinete medicale de specialitate, 3 cabinete medicale scolare, 7 puncte farmaceutice, 1 centru de sanatate si 1 centru de transfuzie sanguina.

Probleme la nivelul judetului:

• 
  lipsa spatiilor pentru institutiile nou infintate (sediu Serviciul Judetean de Ambulanta);
  
• 
  lipsa spatiilor in mediul rural pentru implementarea unor proiecte care necesita imobile (cladirea Spitalului de Pneumoftiziologie Izvoru com. Vanatorii Mici este revendicata);
  
• 
  redimensionarea capacitatii centrului de hemodializa si dotarea lui (aparatura cu numar de ore de functionare depasit);
  
• 
  lipsa resursei umane calificate la nivelul primariilor.
  

Economia

Domenii de activitate cu cea mai mare pondere in economia judetului

-%-

Nr. crt.	Domeniile de activitate	100,0
1	agricultura	36,3
2	industrie total, din care:	13,2
3	- extractiva	3,1
4	- prelucratoare	9,1
5	- energie electrica si termica, gaze si apa	1,0
6	constructii	6,4
7	comert	5,5
8	celelalte domenii	38,6