Proiectul evacanta 2009 Economia Bazata pe Cunoastere

Proiectul evacanta 2009

Economia Bazata pe Cunoastere

De prin presă adunate și iarăși la lume date

Arta incondeierii oualor se transmite mai departe
De, Daniel Garleanu | 22.04.2009 ( Afisari: 181)Ziarul de Vrancea

Artista populara Simona Noaptes, eleva la Colegiul National Unirea, lucreaza chiar si o ora jumatate pentru a desavirsi un singur ou

Pentru Simona Noaptes din Vintileasca, Pastele este un motiv de bucurie in plus, tinara fiind cunoscuta in toata Tara Vrancei pentru talentul cu care incondeiaza ouale, mestesug pe care l-a deprins de la batrinii satului. Realizarea unui model manual poate dura chiar si 90 de minute, dar tinara face totul cu drag. Uneori, un ou de Paste este vopsit in sase-sapte culori pina se ajunge la negru, culoarea eternitatii. Ouale se incondeiaza cu ajutorul unui condei, un instrument facut din lemn care are la capat un tubulet subtire din tabla prin care se trage un fir de par de porc, care se inmoaie in ceara. Cu el se traseaza pe ou modelul dorit. Din miinile Simonei se nasc felurite desene care mai de care mai impresionante, dar care pastreaza arhetipurile populare traditionale. Astfel, pe ouale de Paste ea incondeiaza izvoade care marturisesc despre mediul de viata al omului si ocupatiile sale. Luceafarul mare, steaua dupa care s-au calauzit magii, coarnele cerbului, cirja ciobanului, friul innodat, paianjenul mare, frunza de stejar in multe variante, frunza de artar, calea ratacita, palma Maicii Domnului, fierul plugului, floarea Pastelui, unghia caprei, radasca, scrinciobul sau vitelnita, toate aceste simboluri se regasesc pe ouale caznite in casele gospodinelor din Vintileasca si pe care tinara le-a deprins inca din clasa a III-a. In 2008, Simona Noaptes a avut ocazia sa participe la Olimpiada Nationala de Mestesuguri Populare de la Sibiu, de unde s-a intors in Vrancea cu premiul I. De asemnea, tot anul trecut, ea s-a intors de la Sibiu cu cel mai bun premiu de la concursul “Icoana din sufletul copilului”. Ultima iesire a fost la inceputul acestei luni, cind a facut o demonstratie de incondeiere in foaierul Senatului, la degustarea de vinuri organizata de podgorenii vrinceni.

Simona Noaptes este eleva in clasa a IX-a la Colegiul National “Unirea” Focsani si spune ca a fost rugata de colegii de clasa sa le faca oua cu desene personalizate. “Am fost intrebata de colegii de clasa daca pot sa le fac oua cu numele lor si am promis ca o sa le fac”, ne-a spus Simona. Mari iubitori de folclor, parintii ei sint foarte incintati pentru ca fiica lor stie sa picteze, sa deseneze, sa teasa, dar si sa cinte. De altfel, ea este un membru de nadejde in Ansamblul folcloric de la Vintileasca, “Dorul Ciobanasului”, condus de profesoara Stana Apostu Georgescu. Simona este hotarita sa nu faca din talentul ei o afacere si nu incondeiaza pentru bani, ci numai din placere si pentru a pastra traditia pascala. In urma ei, la Vintileasca, si alti copii deprind arta incondeiatului, ca si cusaturile traditionale, in sectia locala a Scolii de Arte si Meserii Focsani. Directoarea scolii din comuna, Stana Georgescu, spune ca in mod curent batrinele satului sint chemate la scoala pentru a face demonstratii. (Daniel GIRLEANU)

Traditii pascale stravechi: valaritul si hora cu scinciob
De, Iulia Nicolaie | 18.04.2009 ( Afisari: 272)Ziarul de Vrancea

TVR va filma obiceiurile de Paste pentru documentarul “Zestrea Romanilor”
Sarbatorile pascale reprezinta pentru unii vrinceni mult mai mult decit miel, oua si cozonac. Doua obiceiuri vrincenesti dainuiesc de sute de ani in unele localitati din judet, valaritul si scrinciobul, numit si datul in dulap. Valaritul este specific pentru vaile Putnei si Zabalei si se mai practica in mod special la Nereju, in a doua zi de Paste. Baietii tineri se organizeaza in grupuri si merg pe rind la fetele bune de maritat, acompaniati de lautari. Simbolul specific al “valarilor” este steagul alb cu flori si busuioc. Urarile specifice acestei traditii au fost pastrate de-a lungul anilor de catre sateni si preluate de generatiile tinere. “Ceata” valarilor strabate intreaga zona si ureaza “Hristos a inviat!” tuturor celor care le deschid poarta si le asculta uralele, iar in schimb primesc oua rosii si cozonac. “Au plecat valarii-n sat, la fete de maritat si la hora sa le joace, c-asa la valari le place", spun tinerii pe masura ce cauta fecioare pe care sa si le faca mirese. Acest obicei cu specific vrincean ii va atrage in anul acesta si pe reprezentantii Televiziunii Nationale, care vor filma intreg periplul valarilor, pentru un documentar intitulat “Zestrea Romanilor”. Echipa TVR-ului a filmat traditiile din Saptamina Mare din zona Vintileasca, precum curatenia in cimitir, in gospodarii, framintatul cozonacului si bocitul mortilor, care inca se mai pastreaza aici. Luni, acestia vor filma hora satului la Vintileasca, unde a fost reinventat si scinciobul. Obiceiul scrinciobului este unul de amiaza, realizat tot de tineri flacai, care are loc tot in cea de-a doua zi de Paste. Aceasta traditie aduna laolalta toti satenii, care asista la datul in leagan al tinerelor fete. Scrinciobul, pe vremuri miscat fie manual sau antrenat de cai, s-a motorizat intre timp. Ca rasplata pentru datul in scrinciob, baietii primesc oua inrosite din partea “mindrutelor”. Acest obicei are, printre altele, si rolul de a lega cununii trainice intre fete si flacai. Din pacate, vrincenii incep sa uite vechile traditii si obiceiuri, iar cultura urbana isi intinde tentaculele si in satele vrincene. “Obiceiurile vrincenesti se diminueaza de la an la an, pe masura ce intervine poluarea sociala, economica si unele “traditii noi”. Aceste doua obiceiuri inca se mai pastreaza, dar cu greu”, ne-a spus Eugen Stoianof, directorul Centrul pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale din Vrancea.

Femeile din Vintileasca, specialiste la razboi

Autor : Nicoleta Epure, ziarul „Corect”

Razboiul de tesut duce pe oricine cu gandul la vremurile de demult, cand pe timp de iarna tesutul la razboi era principala preocupare a femeilor, mai ales a celor din zona de munte. Presurile si stergarele tesute manual inca mai sunt la mare cautare, insa numai in strainatate. La noi, munca migaloasa a femeilor de la munte nu mai este apreciata. Batranele se plang ca nimeni nu mai cumpara lucrurile tesute la razboi, asa ca traditia risca sa se piarda in timp.

Vintileasca este o comuna unde timpul pare ca a stat in loc. Oamenii locului sunt cumsecade, fiecare fiind dispus sa se laude cu traditiile locului. Si au si cu ce. Asa am gasit cateva tesatoare din sat, cu care toata lumea se mandreste. Localnicii stiu cat de valoroasa este munca femeilor care trudesc in razboiul de tesut, asa ca le pretuiesc ca atare. Prima tesatoare la care am mers este Maria Noaptes. Tanti Maria are 62 de ani si toata ziua nu sta locului. Odata cu venirea primaverii, femeia nu mai are atat de mult timp sa mai stea la razboi, insa acesta are locul sau de cinste in casa. Tanti Maria mai ca nu voria sa ne primeasca in casa pentru ca incepuse curatenia de Paste. Se ferea sa nu vedem dezordinea din casa, insa, intr-un final ne-a lasat sa descoperim putin din tainele tesutului la razboi. Femeia incepe sa ne povesteasca despre ceea ce face ca si cum ne-ar fi cunoscut de o viata. Ca orice crestin, Tanti Maria tine post si ne spune ca nu a avut timp sa aseze toate prin casa, pentru ca a fost la adunat urzici. Mai mult, femeia se pregateste si sa primeasca preotul din sat care va vesti apropierea Invierii Domului Isus Hristos. „Am fost la urzici ca eu postesc si imi era sa mananc urzici, nu alta. Si am pus si fasole la fiert sa am mancare”, ne povsteste Maria Noaptes.

„Mie nu mi-i drag sa torc”

Tanti Maria se aseaza la razboiul de tesut iar mainile-i fermecate incep sa misune in jurul firelor. Incepe sa ne explice ceea ce face, vaitandu-se ca nu prea mai are fire rosii. „Bag suveicile, cand ajung la capat schimb picioarele, odata marginile, odata la jumate, ca sa inchei cu asta alba, ca daca nu inchei cu asta alba, nu mai ies florile astea”, ne povesteste femeia. De pe mana ei ies adevarate minunatii. Maria Noaptes ne spune ca pe vremuri, cand sotul ei era cioban, valorifica lana oilor. O torcea, desi recunoaste ca acest lucru nu i-a fost drag, apoi facea firele si pe urma trecea la tesut, nu inainte sa aleaga modelul dorit. Meseria a furat-o cand era mica, de la mama ei. „Tes de cand eram mica, la 16 ani m-au invatat parintii. Acum am 62 de ani. Tes cuverturi. Desi nu se mai poarta, eu le mai schimb pe cele pe care le am acum. Nu se mai poarta la noi. Inainte foloseam lana de la oi, ca am avut sotul cioban. Si faceam noi din lana. Acum cumparam firele. Mai toarce lana o sora de-a mea si iau de la ea, ca mie nu mi-i drag sa torc. Torc si eu, dar asa mai putin”, povesteste femeia.

„Tinerii nu mai vor sa invete sa teasa”

Tanti Maria ar vrea sa invete si pe altii aceasta arta, insa nimeni nu mai vrea sa teasa. Tinerii nu mai sunt interesati sa invete munca la razboiul de tesut, iar presurile si stergarele confectionate nu mai au cautare. „Nu mai vor tinerii sa invete sa teasa. Tinerii rad de mine cand ma vad ca ma asez la razboi”, pune Maria Noaptes. Femeia adauga faptul ca aceasta arta nu este deloc usoara, mai ales ca procesul este destul de indelungat. Cu toate acestea, odata firele aranjate, nu ii ia mai mult de trei-patru ore sa termine o cuvertura. „Mai mult de un metru si douazeci pe zi nu faci. Cam in patru zile fac o cuvertura, cu mancare cu tot. Dupa cum is si muierile de iuti. Ca ti se mai rup firele”, povesteste femeia din Vintileasca. Tanti Maria spune ca nici fata ei, nici nepoata nu au vrut sa invete sa teasa. „Am un baiat marinar si o fata. Fata nu a invatat sa teasa, nu a vrut sa se bage ca nu i-a fost drag. A fost mai alintata. Vine nepoata si imi zice «Ce faci mamaita cu astea pe perete? Da-le jos, taie peretele asta, punem altul fals». Pana mor eu astea asa raman, ca bani nu ai si nu ai cu ce sa cumperi”, a mai spus Tanti Maria. De altfel, femeia are in propria-i casa o camera in care a asezat cu drag numai lucruri de artizanat, toate lucrate de mana ei, de-a lungul timpului.

„Ducem traditia mai departe”

Mergand in sat, am ajuns la o alta femeie care are razboi de tesut, din care ies adevarate minuni. Este mandra de fata ei care va duce traditia mai departe, pentru ca a furat meseria de la ea. Cu toate acestea, este convinsa ca acum tesatoria nu mai este cautata. „Presuri tes. De cand ma stiu tes. Si fata a invatat sa teasa. Bunica, mama, eu, fata, toate am tesut. Ducem traditia mai departe. Firele le luam din comert. Dam comanda la magazin ca nu prea se mai gasesc. Nu se mai ocupa lumea cu asa ceva. Mai folosim si coade, mai vechi, mai noi”, ne povesteste Floarea Marinescu. Tanti Floarea coase si stergare, insa acum se plange ca nu mai vede prea bine. Isi aduce aminte insa de vremea cand cosea la lumina lampii sau a lumanarii. „Am aici un stergar cusut cu franjuri si matase. Nu as mai vedea sa cos acum. Inainte coseam la lampa, sau la lumanare. Puneam cate o lumanare intr-o cana cu malai si coseam acolo. Acuma nu mai videm. Mi-a fost drag sa tes si sa cos. Eu cu razboiul tineam casa”, ne mai spune femeia. Floarea Marinescu se plange insa ca acum nu mai are unde vinde presurile si stergarele. Mai lucreaza doar cand vreo femeie din sat ii da comanda. „Le-am vinde dar nu avem cui. Am mai lucrat la comanda pentru oamenii din sat. Noi avem sa vindem si putem sa lucram”, spune femeia. Si sotul sau, Ion Marinescu a invata o meserie si este foarte cautat in zona. Este tamplar si se lauda ca face totul manual. „Eu lucrez manual si sunt mai cautat decat cei care au masini. Cred ca aveam vreo 10 ani cand am doborat copacul sa fac razboiul. Este facut de mine. O sa se puna iar accent pe lucrul manual pentru ca sunt lucruri sfinte. Sunt rezistente si foarte frumoase”, ne spune Ion Marinescu.

„

Lana o vopsim natural”

O alta femeie din comuna Vintileasca, de data aceasta o tanara din sat, ne povesteste ca a mers la mai multe expozitii din judet dar si din tara pentru a se mandri cu tesaturile facute la razboi, dar si cu costumele populare. Femeia spune ca toate procedeele pe care le urmeaza pana ce tesatura este gata sunt foarte lungi. Totul incepe cu vopsitul lanii. Femeile din Vintileasca inca mai prefera sa vopseasca lana natural. Ele spun ca astfel culorile dureaza mai mult si sunt mult mai aprinse. Pentru aceasta insa, trebuie sa se pregateasca din timp, sa adune tot ce le trebuie. „Noi lana o vopsim natural. Folosim coji de prun, de nuc, trebuie sa ne pregatim din timp si sa adunam buruieni ca sa vopsim lana. Cele colorate chimic se decoloreaza, cele naturale asa raman. Costumele populare, camasile vechi de sute de ani sunt spalate in clor. Culorile de la model nu ies pentru ca sunt vopsite natural”, ne spune femeia.

Straie populare scoase la vanzare

Necazurile si bolile au impins o femeie din Vintileasca sa scoata la vanzare unul din lucrurile care i-au fost foarte dragi. Este vorba despre un costum popular foarte vechi. Costumul constituie un chilipir pentru cei care colectioneaza astfel de straie. „Un costum popular foarte vechi, de peste 150 de ani, il vinde cu 10 milioane, daca intereseaza pe careva. Are fir de argint si camasa are fluturi in ea cum se purta odata. Este foarte frumos. Nu se mai imbraca femeile cu costume populare. Ele au costume, dar nu le prea mai imbraca”, ne spune o femeie din comuna.

Vrincencele au facut furori la Salaj
De, Iulia Nicolaie | 12.05.2009 ( Afisari: 169)

Elevele au impresionat prin lucrarile despre hora satului si meseriile traditionale de pe Valea Rimnicului

Clubul Copiilor Simleu Silvaniei din judetul Salaj organizeaza in fiecare an, in luna mai, manifestarea internationala “Traditiile in cultura Europeana contemporana”. Cu aceasta ocazie, profesoara Stana Georgescu si tinerele din Vintileasca, Simona Noaptes si Loredana Stoian, eleve la Colegiul National “Unirea”, respectiv Liceul Pedagogic “Spiru Haret”, au participat la simpozion cu lucrarile “Hora in satul arhaic Vintileasca si in prezent” si “Fierarul si rolul sau in lumea satului de pe Valea Rimnicului”. Echipa vrinceana si-a facut documentarea prin traiul intr-o lume plina cu obiceiuri, traditii si meserii stravechi precum fieraritul, cusatura traditionala pe pinza sau piele, incondeiatul si vopsitul oualor in culori naturale, tesutul in razboi sau dogaritul. “Elevele nu au cunoscut obiceiurile doar traind alaturi de ele sau cu ele, ci le-au si studiat cu atentie la scoala si le-au practicat in cadrul “Ansamblului Folcloric Dorul Ciobanasului” al scolii sau in cadrul sectiei externe de mestesuguri din Vintileasca a Scolii Populare de Arte si Meserii Focsani. Asa au prins drag de ele si au reusit sa realizeze care este importanta lor in istoria neamului romanesc, in educarea tinerei generatii si nu numai, in pastrarea identitatii nationale si in formarea sentimentului de mindrie nationala la romani, sentiment pe care aceste eleve il au cu siguranta. Pentru ele adolescenta inseamna carte, film, prieteni, calculator, internet, dans modern, muzica, sport dar si folclor“, ne-a spus directoarea scolii, Stana Georgescu. Lucrarile vrincencelor l-au impresionat pe Valeriu Chiper, directorul Teatrului Dramatic de Etnografie si Folclor din Chisinau, dar si pe folcloristul maramuresean Pamfil Biltiu. Ambii si-au exprimat dorinta de a face o vizita pe plaiurile Vrancei, pentru a studia obiceiurile, portul si traditiile noastre. Reprezentantii Scolii Vintileasca au tinut sa le multumeasca dirigintilor si directorilor de la liceele “Unirea” si Pedagogic pentru sprijinul acordat. (Iulia NICOLAIE)

Icoane si oua incondeiate, expuse la Galeriile de Arta
De, Ciprian Fanaru | 17.04.2009

Trecatorii au avut posibilitatea sa cumpere oua incondeiate chiar de la

„laureatii” expozitiei, cu preturi intre 2 si 10 lei

Ieri, la Galeriile de Arta din Focsani a fost vernisata expozitia intitulata „De la psalmi si icoane la Sfinta Scriptura si muzica sacra”, ajunsa deja la a XI-a editie. Dupa cum a subliniat si directorului Teatrului Muncipal din Focsani, actorul Sorin Francu, manifestarea are rolul de a stimula creatia populara si de impiedica pierderea traditiilor. Expozitia a fost precedata de un concurs cu sase sectiuni, la care s-au inscris initial 400 de concurenti, iar in urma unei selectii riguroase s-au calificat in finala doar 40. Mesterii s-au intrecut la sectiunile icoane, incondeierea oualor, crestaturi populare, sculptura, arta fierului si instrumente populare. Partea cea mai interesanta, legata de sarbatorile pascale, sint ouale incondeiate. „La cele mai simple lucrez 10, 20 de minute. Am mai participat la concurs, pe care l-am cistigat anul trecut, iar fiul meu de 15 ani a luat mentiune”, ne-a spus Iftinca Tanase, mester popular din Vintileasca. Premiile la sectiunea de incondeiere au revenit Ioanei Banu, Iftincai Tanase, ambele din Vintileasca, si Elenei Bouros din Reghiu, iar Gabriela Stoica, de 14 ani, din Cimpuri, a luat mentiune. Directorul Liviu Nedelcu si-a felicitat elevii de la Scoala Populara de Arte si Meserii Focsani pentru premiile obtinute la arta fierului si pe cistigatorul sectiunii crestaturi populare, Cristi Dudu din Nereju, dar si pe Ramona Galatean din Brosteni, care a primit locul I la sectiunea icoane. Invitati speciali au fost trei violonisti si un pianist, elevi la Liceul de Muzica „George Enescu” din Bucuresti, care au incintat audienta cu partituri de Chopin si Mendelssohn. Trecatorii au avut posibilitatea sa cumpere oua incondeiate chiar de la „laureatii” expozitiei, cu preturi cuprinse intre 2 si 10 lei. Expozitia va fi deschisa pina vineri, 24 aprilie. (Ciprian FANARU)

Vrancea, in zodia vinului si a sarbatorii
De, Mihaela Besleaga | 24.10.2008 ( Afisari: 946)

In acest week-end va fi petrecere si voie buna la Focsani, Adjud, Jaristea si Bordesti. Pina duminica, pe scena Festivalului Bachus din SUD vor urca Voltaj, Andra, Loredana, Pepe si Alexandra Ungureanu, dar si interpreti de muzica populara. La Tirgul Traditional de Toamna, la Adjud vor fi expuse obiecte de artizanat si produse specifice sezonului autumnal, dar va avea loc si un concert in aer liber. Si comunitatile rurale se tin de serbari, Jaristea si Bordestiul sarbatorind fiecare Zilele comunei

Vrancea se imbraca in straie de sarbatoare in acest sfirsit de saptamina. La finalul campaniei de recoltare si in apropierea unei alte campanii, cea electorala, citeva localitati mioritice organizeaza sarbatori pentru vrinceni, de la serbari cimpenesti pina la festivaluri „internationale”. In aceste zile, distractia va fi in toi la Focsani, cu Festivalul Bachus, la Adjud, unde are loc Tirgul Traditional de Toamna, dar si in comunele Jaristea si Bordesti, care isi serbeaza zilele.

Ieri „s-a dat cep” in mod oficial sarbatorii la Festivalul International al Viei si Vinului „Bachus 2008”, editia a XV-a. Evenimentul va tine trei zile, pina duminica, in zona stadionului SUD, unde vor expune mesterii populari si se pot face degustari de vinuri la standurile special amenajate. De asemenea, aici este amplasata si scena pe care vor urca mai multe formatii folclorice si de muzica usoara, care vor da tonul distractiei pina duminica noapte, cind festivalul se va incheia printr-un foc de artificii. Spre deosebire de alti ani, deschiderea oficiala a festivalului nu a mai fost atit de plina de fast, lipsind traditionalul car alegoric tras de boi. Festivitatea, care a debutat la ora 11.00, in parcarea stadionului din Sud, a fost marcata de prezenta inedita a ansamblurilor si formatiilor artistice traditionale din Nereju, Spulber, Paltin, Nistoresti, Naruja, Vintileasca, Jitia si Dumitresti, artistii, de la cei mai mici la cei mai mari, fiind imbracati in costume populare, cu masti din piele si „inarmati” cu buciume. Cuvintul de deschidere a sarbatorii a fost rostit de Catalin Vrabie, directorul Directiei Relatii Interene si Internationale din cadrul Consiliului Judetean, delegat in lipsa de presedintele CJ, Marian Oprisan, care isi aroga de obicei dreptul pentru deschiderea sarbatorii. Legendarul Zeul Bachus, intruchipat si in acest an de actorul Sorin Francu, a relatat povestea devenirii vinului si a dat tonul la voia buna. Inaugurarea festivalului a fost un bun prilej de promenada pentru oficialitatile locale si judetene, dar si pentru o parte dintre candidatii la parlamentare, care au vizitat standurile mesterilor populari, apoi s-au oprit sa deguste vinuri. Alaturi de primarul Decebal Bacinschi si oficialitati ale CJ, doi reprezentanti ai unei asociatii viti-vinicole din Sicilia si-au clatit ochii cu obiecte traditionale romanesti si au degustat din licoarea bahica a carei devenire a inceput aici pe vremea lui Burebista. Petrecerea a continuat pina pe seara, cu un spectacol de muzica populara, sustinut de Ansamblul Folcloric Profesionist „Tara Vrancei” si de ansambluri si formatii artistice traditionale din mai multe comune din zona montana a judetului.

,,Bate vint cald de vacanta” De, Ziarul de Vrancea | 01.07.2008 ( Afisari: 137) "Elevii Scolii Vintileasca isi petrec vacanta ajutindu-i, cei mai multi, pe parinti in treburile gospodaresti, citind, jucindu-se cu prietenii pe la porti, prin poieni sau pe terenurile de sport din comuna. Unii pleaca la rude, altii merg cu parintii in concediu." “Totusi, cele mai frumoase activitati de vacanta au legatura tot cu scoala. Este bine stiut ca vintilenii au un respect deosebit pentru scoala. Pe 15 iunie, elevii nostri s-au intilnit cu prietenii lor de la Scoala Vinatori, cu care au un parteneriat. Oaspetii, condusi de d-na director Dascalu Mariana, care a debutat la Vintileasca in meseria de profesor cu 20 de ani in urma, au cunoscut scoala noastra unde d-na profesoara Noaptes Cuta, impreuna cu eleva Noaptes Simona le-au facut o prezentare in Power Point a localitatii. De aici, au mers cu totii in drumetie la Pietrele Fetei, a caror legenda au aflat-o de la gazde. S-au jucat, au cules flori, apoi au prezentat un spectacol in cadrul serbarii folclorice traditionale care are loc pe plaiul de la intrarea in comuna in fiecare an, de Rusalii. Musafirii i-au incintat pe spectatori cu muzica populara, dar si cu dans modern. Originalitatea folclorului… Intre 19 si 21 iunie, Ansamblul Folcloric «Dorul Ciobanasului» al Scolii Vintileasca a fost prezent la Festivalul National al elevilor «Calusul romanesc» de la Slatina, de unde s-au intors cu cupa, placheta si premiul I pentru originalitatea folclorului si a tinutei in spectacole. Au cunoscut cu acest prilej Slatina, ca un oras prosper, curat, cochet, cu oameni luminosi la fata, primitori si mereu zimbitori si amabili. Au vizitat la Biblioteca Judeteana o superba expozitie de arta a elevilor de la Palatul Copiilor, au facut cunostinta cu ceramica de Oboga, localitate din zona Balsului, au si achizitionat citeva piese pe care le vor expune la scoala. Au fost impresionati de eleganta Sectie de Literatura Engleza, de Sectia pentru Copii a Bibliotecii, cu aparatura audio-video, cu colturi vesele pentru lectura, in culori si desene atragatoare si au facut mai ales cunostinta cu 37 de formatii de dansuri si ansambluri folclorice renumite ale elevilor din toata tara, pe care le-au admirat si de la care au invatat multe despre «Dansul Calusarilor» in primul rind, traditia romaneasca, primul dans intrat in patrimoniul imaterial U.N.E.S.C.O, protejat de U.N.E.S.C.O. alaturi de sculpturile lui Brincusi si manastirile din Nordul Moldovei. “Este minunat sa ne cunoastem tara…“ La intoarcere au fost curiosi sa vada casa lui Nicolae Ceausescu de la Scornicesti. Au vizitat Muzeul «Curtea Domneasca» din Tirgoviste si au fost impresionati de istoria acestor locuri, de Turnul Chindiei si de vitejia domnilor care au locuit la Curte cu sute de ani in urma. Intre 20 si 22 iunie, un grup de 40 de elevi de la Vintileasca, sub indrumarea citorva cadre didactice au facut o superba excursie pe Valea Prahovei, Rucar, Bran, Brasov, Risnov, Transfagarasan, Lacul Bilea, Manastirea Argesului si s-au intors deosebit de impresionati de frumusetea locurilor, de istoria si puterea creatoare a neamului romanesc, dar si convinsi ca, inainte de a vedea alte meleaguri, este minunat sa ne cunoastem tara care are pentru noi izvor nesecat de surprize placute. Pe 26 iunie, Scoala Vintileasca a fost prezenta la faza judeteana a olimpiadei de mestesuguri traditionale care a avut loc la Muzeul Satului din Petresti, prin elevele sale Noaptes Simona, Negru Anisoara (incondeiat oua), Banu Marilena si Stoian Loredana (cusaturi traditionale). Simona si Loredana, alaturi de alti elevi din Nereju si Spulber, vor reprezenta Vrancea la faza nationala a olimpiadei care va avea loc in august, la Sibiu. Peste doua saptamini, Ansamblul «Dorul ciobanasului va fi prezent la Festivalul international de Folclor al Elevilor «La fintina dorului», Simleul Silvaniei, Salaj.” Directorul Scolii Vintileasca, Stana Georgescu-Apostu