Propunerea de politici publice cu privire la normele de administrare corporativă pentru întreprinderile cu cotă de stat Autor: Direcția politici de administrare și deetatizare a proprietății publice, Ministerul Economiei Data

Propunerea de politici publice cu privire la normele de administrare corporativă pentru întreprinderile cu cotă de stat
Autor: Direcția politici de administrare și deetatizare a proprietății publice, Ministerul Economiei
Data: 18/09/2012

Proiect

CUPRINS

CUPRINS 2

INTRODUCERE 4

BENEFICIARII POLITICII PUBLICE 5

DESCRIEREA PROBLEMEI 6

OBIECTIVELE POLITICII PUBLICE 17

OPȚIUNILE DE SOLUȚIONARE A PROBLEMEI ŞI ANALIZA 18

Opțiunea 1. Status quo 29

Opțiunea 2. Implementarea măsurilor care țin de transparență și control, stabilirea cerințelor față de preformanță și competențe, minimizarea conflictului de interese, cu păstrarea modelului decentralizat de administrare a cotelor statului în întreprinderi 30

Opțiunea 3. Implementarea măsurilor care țin de transparență și control, stabilirea cerințelor față de preformanță și competențe, minimizarea conflictului de interese, cu trecerea la model dual de administrare a cotelor statului în întreprinderi 31

Impactul economic 31

Impactul fiscal 34

Alte impacturi 36

SINTEZA PROCESULUI DE CONSULTARE 37

ANEXA nr. 1 Competențele APP 40

ANEXA nr. 2 Informaţia din Registrul Patrimoniului Public privind numărul agenţilor economici cu cotă de stat din administrarea autorităţilor administraţiei publice centrale şi valoarea patrimoniului de stat 41

ANEXA nr. 3 Transparența și dezvăluirea informației de către întreprinderile cu cotă de stat 42

ANEXA nr. 4 Componența consiliilor întreprinderilor cu cotă de stat 44

ANEXA nr. 5 Prejudiciile depistate de Inspecția Financiară 50

ANEXA nr. 6 Experiența internațională în îmbunătățirea performanței întreprinderilor cu cotă de stat 51

ANEXA nr. 7 Exemple de impacturi ale reformelor guvernării corporative 78

ANEXA nr. 8 Analiza cost-beneficiu 80

ANEXA nr. 9 Analiza impactului fiscal 83

ANEXA nr. 10 Lista instituțiile și persoanelor participante la procesul de consultare 85

INTRODUCERE

Politica statului privind administrarea proprietății publice este promovată de către Ministerul Economiei. Instituția responsabilă de realizarea nemijlocită a politicii este Agenția Proprietății Publice, aflată în subordinea ministerului. Instituțiile responsabile de administrarea patrimoniului public se ghidează în promovarea și realizarea politicii în special de Legea nr. 121 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, Legea nr. 146 privind întreprinderile de stat și Legea nr. 1134 privind societățile pe acțiuni. Competenţele autorităţilor administraţiei publice centrale în domeniul administrării bunurilor proprietate publică, potrivit prevederilor Legii nr. 121, sunt prezentate în Anexa nr. 1.

Conform datelor prezentate în Raportul privind administrarea și deetatizarea proprietății publice în anul 2011, la data de 01.01.2012, statul deținea cotă în 442 întreprinderi, dintre care 274 întreprinderi de stat și 168 societăți pe acțiuni, valoarea totală de bilanț a patrimoniului fiind de circa 25 miliarde lei. Agenția Proprietății Publice, conform competențelor prevăzute de Lege este fondator a 19 societăți pe acțiuni și 4 întreprinderi de stat, majoritatea fiind expuse spre privatizare. Celelalte întreprinderi sunt gestionate de către alte organe ale administrației publice centrale (Anexa nr.2).
Statul își are rolul său în crearea și administrarea anumitor întreprinderi. În mod normal, aceste întreprinderi ar trebui să activeze în domenii ce nu reprezintă un interes pentru sectorul privat. Astfel unul din scopurile acestor întreprinderi este livrarea anumitor bunuri și servicii importante pentru societate la un nivel corespunzător. În asemenea cazuri, rolul de fondator și administrator al statului este argumentat și necesar. Legea nr. 121 privind administrarea și deetatizarea proprietăți publice, stabilește domeniile în care statul trebuie să-și păstreze intervenția prin afaceri, prin aprobarea categoriilor de întreprinderi care nu sunt pasibile de privatizare:

• 
  întreprinderile de stat care efectuează înregistrarea de stat a întreprinderilor şi a bunurilor, certificarea mărfurilor şi a tehnicii, alte întreprinderi de stat care îndeplinesc, în exclusivitate sau în parte, funcţii auxiliare ale statului;
  
• 
  întreprinderile de stat/municipale care exploatează drumurile auto, bunurile transportului feroviar, aviatic, fluvial şi prin conducte, alte întreprinderi din infrastructura socială şi/sau economică de uz sau de interes naţional ori local;
  
• 
  întreprinderile de stat/municipale, inclusiv cele de prăsilă şi de însămânţare a animalelor, societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar public care asigură funcţionarea stabilă a unor anumite sectoare ale economiei naţionale.
  

Aspectul eficienței administrării întreprinderilor fondate și administrate de către stat este abordat și tratat diferit. Instituțiile internaționale, precum Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială consideră că cea mai bună soluție este privatizarea acestor întreprinderi. În același timp, OECD și mulți experți internaționali susțin că întreprinderile cu cotă de stat au potențialul de a deveni, practic, la fel de eficiente ca și întreprinderile cu capital privat în cazul când la baza acestora sunt puse niște principii de administrare corporativă corespunzătoare, care includ stimulente sănătoase pentru persoanele implicate în administrare .¹

Această propunere de politici publice analizează problematica legată de performanța, sau prin alte cuvinte eficiența, întreprinderilor cu cotă de stat și țintește asupra cauzelor problemei, care constau într-un șir de lacune în procesul de administrare a întreprinderilor care duc la o performanță redusă. În baza studierii experienței altor țări, recomandărilor organizațiilor internaționale, precum și reieșind din analiza soluțiilor implementate anterior și opiniilor factorilor interesați, au fost elaborate câteva opțiuni care ar putea reduce din efectul cauzelor problemei și spori performanța întreprinderilor cu cotă majoritară de stat. În baza analizei beneficiilor și costurilor opțiunilor, se propune să fie aprobată opțiunea cea mai favorabilă.
Propunerea dată ține de aspectele administrării întreprinderilor cu cotă de stat și nu abordează domeniul deetatizării proprietății publice, accentul fiind pus pe performanța întreprinderilor, indiferent de faptul dacă aceste întreprinderi vor fi sau nu expuse privatizării. Prin urmare, Propunerea nu vine cu recomandări în vederea privatizării bunurilor publice.
Adițional, analiza nu se extinde asupra instituţiilor finanţate de la bugetul de stat şi/sau din mijloace speciale, instituţiile cu autofinanţare și nonprofit, alte instituții similare, așa ca instituții de învățământ, centre de sănătate publică, spitale. La fel, nu s-a analizat oportunitatea reorganizării întreprinderilor în instituții publice sau alte tipuri de organizații în baza naturii produselor și serviciilor oferite de acestea. Ministerul Economiei intenționează să elaboreze o politică aparte în vederea reorganizării întreprinderilor de stat în instituții publice sau societăți comerciale. Acest lucru este condiționat în special de: (i) incompatibilitatea unor funcții de stat cu statutul de agent economic a instituțiilor care le dețin; (ii) distorsionarea concurenței libere pe piață prin oferirea unor facilități din partea statului pentru întreprinderile de stat și (iii) dificultăți în asigurarea eficienței administrării corporative a întreprinderilor de stat în comparație cu societățile comerciale.
Opțiunile propuse în această PPP pot servi drept recomandări inclusiv pentru întreprinderile municipale.