parte. Este dificil de spus dacă gradul deficienţei mintale este direct
legat de această afectare celulară sau de susceptibilitatea individului la
influenţele sociale ale mediului; el poate fi limitat şi de problemele
fizice care intervin. Aproape toţi indivizii cu acest sindrom înţeleg
bine vorbirea, dar capacitatea lor de comunicare variază (având în
vedere şi dimensiunile anormale ale limbii).
Cauza Sindromului Down nu a fost, încă, stabilită cu
certitudine: statistic, se pare că afectează, în general, copiii mamelor
Cauze, categorii şi descrieri ale tulburărilor psihice 189
mai vârstnice (peste 35 ani). S-a sugerat, la un moment dat, că
Sindromul Down ar fi determinat de o infecţie virală transmisă de la
bunică pe linie maternă; ovulele rămân într-o stare în care diviziunea
este suspendată, de la stadiul fetal până la momentul maturizării, după
pubertate. O explicaţie alternativă ar fi aceea că, cu cât ovulele sunt
depozitate, timp mai îndelungat, cu atât riscul de afectare este mai
mare. Aceasta ar explica de ce copii cu Sindrom Down provin mai ales
de la mame peste 35 ani. în 1993, mamele cu vârste de peste 35 ani au
deţinut doar 13% din totalul naşterilor, dar, dintre acestea, peste 50%
au născut copii cu Trisomie 21. Bărbaţii, după pubertate, formează
celule spermatice zilnic, dar cercetările (Magenis şi colab. 1977) arătă
că în peste 25% dintre cazurile de sindrom Down extracromozomul a
fost purtat de tată. Şi în această situaţie este implicată vârsta înaintată
a părintelui.
Trisonia 21 poate fi identificată timpuriu în cursul sarcinii, prin
examinarea lichidului amniotic, care înconjoară fetusul. Recent, a fost
pus la punct un nou test de sânge, mai simplu şi mai ieftin, adecvat
tuturor femeilor gravide şi numai celor peste 35 ani). Acesta previne
riscul avortului spontan; pus în evidenţă prin amniocenteză. în cazul
identificării Sindromului Down din perioada sarcinii, mamele din
Marea Britanie au dreptul să aleagă sau nu avortul.
b) Fenilcetonuria (Phenylketonuria, PKU) este o boală relativ
rară (aproximativ un caz la 14 000 de naşteri), deşi se estimează că
una din 70 de persoane poartă gena recesivă responsabilă. Când o
pereche de gene recesive deficiente acţionează asupra formării unei
enzime, procesul metabolic este întrerupt. Copilul, născut cu capacităţi
intelectuale normale, suferă de o deficienţă a fenilalaninei; ca urmare,
se formează şi se acumulează în organism derivatul acestei enzime,
acidul fenilpiruvic. Acesta împiedică mielinizarea axonilor, afectând,
în special, neuronii din lobul frontal. Retardarea mintală este
profundă, dar nu există semne fizice. Din fericire, această anormalitate
biochimică este uşor detectabilă prin testele de sânge prevăzute, în
mod obişnuit, pentru copii născuţi de câteva zile. Dacă testul este
pozitiv, capilului i se prescrise un regim alimentar special, până la
vârsta de 6-7 ani, când mielinizarea este relativ completă. Astfel, sunt
190 Diferenţe interindividuale
minimalizate sau chiar îndepărtate posibilele leziuni ale sistemului
nervos central.
Dostları ilə paylaş: |