Psihologia exercită o anumită fascinaţie şi generează o puternică motivaţie a cunoaşterii dimensiunilor
Yüklə 1,23 Mb. Pdf görüntüsü
|
| Factorii de mediu
Aşa cum, am arătat, chiar în cazul unei predispoziţii genetice pentru o boală psihică (precum depresia sau schizofrenia), influenţa mediului joacă un rol important. Dacă, de exemplu, în transmiterea şi manifestarea bolilor psihice ar fi implicată doar structura genetică, studiile asupra gemenilor ar trebui să indice o concordanţă 100%. Din moment ce nu este aşa, este evident că intervine influenţa mediului sau alţi factori. In continuare, vom prezenta câteva din teoriile care evidenţiază influenţa mediului în manifestarea tulburărilor psihice. Teoria asupra familiei a fost una dintre primele teorii legate de cauzele schizofreniei. Se consideră că familia tratează pe unul dintre Cauze, categorii şi descrieri ale tulburărilor psihice 197 membrii săi într-o manieră atât de bizară, încât acesta este direcţionat forţat către gânduri iraţionale 1 şi comportamente ciudate, devenind schizofren. S-a crezut că mama joacă un rol major, termenul, mamă schizofrenogenă descriind-o ca un promotor al acestei situaţii. Deşi au fost puse în evidenţă dezordini de comunicare şi relaţionări deformate în unele familii cu un membru schizofren, cercetările nu oferă un suport suficient acestei teorii. (Un exemplu de relaţionare deformată este cel în care mama nu arată afecţiune sau nu doreşte să fie îmbrăţişată de copil, dar acuză copilul că nu o iubeşte dacă nu-i arată afecţiunea lui). Importanţa atitudinii familiei faţă de un membru schizofren este clarificată de studiul lui Brown (1966), care arată că atitudinea familiei de exprimare a suportului şi afecţiunii are un efect profund - poate hotărî dacă schizofrenul se va decompensa şi se va întoarce în spital sau nu. Ipoteza sociogenică sugerează că schizofrenia este prevalentă în grupurile cu un nivel socio-economic scăzut. Hollingshead şi Redlich (1958) au desfăşurat un studiu longitudinal, pe durata a 10 ani, în Connecticut (SUA) şi au descoperit că rata schizofreniei era de două ori mai ridicată în grupurile cu cel mai scăzut nivel socio- economic, faţă de grupurile cu nivel socio-economic imediat superior. Kohn (1968) arată că această concluzie este susţinută de studii desfăşurate în Danemarca, Norvegia şi Anglia. In termeni cauzali, aceste date presupun că simpla apartenenţă la o clasă socială inferioară cauzează schizofrenia. Insă, această interpretare cere precauţie, pentru că pot interveni şi alţi factori: infecţii, deprinderi alimentare, consum de alcool sau chiar probleme de diagnostic, aşa cum am discutat în capitolul precedent. Este posibil ca subiecţii urmăriţi să nu provină din medii socio-economice inferioare, ci să fi decăzut până la acest nivel ca urmare a schizofreniei. Teoria decăderii sociale susţine că individul schizofren este incapabil să susţină un statut social, decăzând până la nivelul socio-economic inferior. Această teorie poate fi verificată prin comparaţii 198 Diferenţe interindtviduale între statusul ocupaţional şi socio-economic al părinţilor şi cel al copiilor lor schizofreni. Goldberg şi Morrison (1963), în urma unei astfel de investigaţii, au găsit date care confirmă decăderea socială, dar Hollingshead şi Redlich (1958) nu au ajuns la aceleaşi concluzii, susţinând teoria sociogenică (ca şi Kohn şi alţii). Factorii socio-culturali. Influenţa factorilor culturali se manifestă în societăţile în care există mai multe subculturi, iar sistemul de clasificare şi procesul de diagnosticare sunt unice. Crocetti, într-un studiu desfăşurat în Iugoslavia, a arătat că incidenţa schizofrenici în Peninsula Istria era de două ori mai ridicată decât în Croaţia; este de remarcat faptul că fiecare dintre aceste regiuni este ocupată de subculturi diferite, distincte. Depresia reactivă. Se consideră că unele tipuri de depresie reactivă sunt cauzate doar de un factor de mediu, în sensul că sunt o reacţie la un eveniment din mediul individului (de exemplu, un deces în familie). Totuşi, nu oricine care a pierdut o rudă apropiată suferă de depresie clinică, depăşind limitele unei suferinţe de dimensiuni normale. Probabil că, în depresiile reactive, sunt implicaţi şi alţi factori, genetici, biologici sau multicircumstanţiali. Yüklə 1,23 Mb. Dostları ilə paylaş:
|