Raport privind starea factorilor de mediu

Sol
Suprafaţă - ha
Soluri moderat puternic acide	13841
Soluri slab şi puternic acide	4259
Soluri cu conţinut redus de humus	34069
Soluri slab aprovizionate cu azot	48974
Soluri slab aprovizionate cu fosfor	93690
Soluri slab aprovizionate cu potasiu	19164
Terenuri cu pantă peste 5%	19164
Eroziune de suprafaţă	11786
Exces de umiditate	4259
Soluri neevoluate	11711
Soluri cu textură grea	75591

Sursa datelor: Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov
Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.)
Sursele principale de poluare a solului sunt:

• depunerile uscate şi umede din atmosferă;

• depozitarea inadecvată de deşeuri şi reziduuri menajere şi industriale pe terenuri neamenajate corespunzător;

• deversarea de nămoluri, şlamuri şi ape uzate pe terenuri agricole sau de altă natură;

• chimizarea în exces a terenurilor şi culturilor agricole;

• degradarea solului prin factori fizici a căror acţiune este favorizată de practici greşite (despăduriri, lipsa unor lucrări de consolidare şi apărare etc.);

• poluarea cu plumb este specifică pentru zonele cu trafic auto intens.

Practic, toate emisiile influenţează negativ solul prin încorporarea de elemente chimice cu caracter toxic. Încărcarea solului cu astfel de elemente (cum sunt metalele grele, sulful s.a.) degradează însuşirile fizice, chimice şi biologice contribuind astfel la reducerea capacităţii productive a solurilor.

2. 
   Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor
   

În arealul ocupat de Municipiul Bucureşti solurile au fost puternic modificate antropic, tipurile naturale întâlnindu-se astăzi doar pe suprafeţe restrânse din unele parcuri şi din zonele periferice puţin influenţate de activităţile umane (zona forestieră nordică şi zona agricolă nord-vestică).

Prima fază a modificărilor antropice puternice a fost datorată construcţiilor de toate felurile în care, prin operaţiuni de decopertare, modelare, etc, s-au creat practic alte tipuri de sol.

A doua fază a început odată cu industrializarea masivă şi cu intensificarea traficului rutier.

Deteriorarea solurilor este în multe cazuri rezultatul utilizării defectuoase a terenurilor, agricultura sau păşunatul excesiv, defrişările, urbanizarea sau acumularea de poluanţi proveniţi din activităţile industriale.

În anul 2008 a fost aprobată lista localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole, listă care a fost publicată în Ordinul 1552/2008 – pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole.

În termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2012, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului - ICPA Bucureşti, împreună cu Administraţia Naţională "Apele Române", va revizui zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole, la nivel de cadastru agricol, şi va întocmi hărţile cu aceste zone.
La nivelul judeţului ILFOV au fost identificate următoarele zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi:

Tabel 4.1.4.1.