Republica moldova consiliulraionalsoroc a

Secretarul Consiliului Raional Ion Spataru

REPUBLICA MOLDOVA

C O N S I L I U L R A I O N A L S O R O C A

DECIZIA

Nr. 7/5 din 07 februarie 2008

„ Cu privire la aprobarea Planul de sănătate

al raionului Soroca în perioada 2008-2017;

aprobarea Programul raional de combatere

a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2007-2011;

aprobarea Programul raional de acordare asistenţei

medicale stomatologice a copiilor din instituţiile

medicale din teritoriu pentru anul 2008-2009”.

În temeiul art. 43 (1) g) din Legea privind administraţia publică locală (nr. 436 – XVI din 28.12.06), în baza art.6 din legea ocrotirii sănătăţii (nr.411 – XII din 28.03.95), Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1471 din 24 decembrie 2007“ Cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoldare a sistemului de sănătate în perioada 2008-2017”, art. 25 din Legea privind asigurarea sanitaro – epidemiologică a populaţiei nr. 1513-XII din 16 iunie 1993 şi având în vedere programul Naţional de combatere a hepatitelor virale B,C şi D pentru anii 2007 – 2011 (Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1143 din 19 octombrie 2007), Consiliul Raional

D E C I D E:

1. A aproba Planul de sănătate al raionului Soroca în perioada 2008-2017 (anexa nr.1) şi Planul de Acţiuni perioada 2008-2017 (anexa nr.2).

2. A aproba Programul raional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2007-2011 (anexa nr.3).

3. A aproba Programul raional de acordare asistenţei medicale stomatologice a copiilor din instituţiile medicale din teritoriu pentru anul 2008-2009” (anexa nr.4)

3.1. Directorul IMSP Spitalul raional Soroca”A. Prisacari” (d. Angela Rusnac) va examina anual realizarea programului şi să întreprindă măsuri pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute.

3.2 A propune primariilor crearea pareteneriatul între Consiliul Raional şi Consiliile Locale în vederea:

3.2.1. Încheerea acordului de parteneriat între Consiliul Raional Soroca şi Consiliile Locale.

3.2.2 Să aloce primăriilor suma de 81940 lei pentru acoperirea costului transportului din fondul de rezervă a Consiliului Raional conform anexei nr.5

3.2.3 A solicita primăriilor alocarea mijloacelor financiare pentru acoperirea a 50% a costului transportului din surse locale.

4. A obliga conducătorii instituţiilor medico-sanitare publice să dea publicităţii în presă şi să afişeze în instituţiile medicale nomenclatorul de servicii medicale gratuite pacienţilor care dispun de poliţe de asigurări medicale.

5. A primi de la Compania Naţională de Asigurări în Medicină în proprietate publică raională două autoturisme „Susuki Jimny” în sumă de a cîte 182750 lei şi a le transmite în gestiune economică IMSP „Centrul Medicilor de Familie”

6. Controlul asupra executării prezentei decizii se pune în sarcina d-lui Vladimir Nicuţa vicepreşedinte al raionului.

Preşedinte al şedinţei Constantin Volniţchii
Secretarul Consiliului Raional Ion Spataru

Anexa nr.1

Planul

de sănătate al raionului Soroca în perioada 2008-2017

I. Introducere

1. Planul de sănătate în raionul Soroca în perioada 2008-2017

(în continuare - Planul) este parte componentă a politicii social-economice a raionului, direcţionată spre dezvoltarea sistemului de sănătate în teritotiu, în care sînt concretizate scopurile şi priorităţile de bază, expuse în Programul de activitate a Guvernului pe anii 2005-2009 “Modernizarea ţării -

bunăstarea poporului”, în Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS), în Programul Naţional “Satul Moldovenesc”, în Planul de Acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană, în Politica Naţională de Sănătate şi în Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova, Programul de activitate a Consiliului raional de dezvoltare strategică al raionului, în Programul raional “Satul Moldovenesc”, Programele raionale în domeniul sănătăţii.

2. Scopul Planului, care constituie platforma viitoarelor acţiuni de consolidare a performanţelor sistemului de sănătate în raion, este ameliorarea continuă a sănătăţii populaţiei, protecţia cetăţenilor de riscurile financiare în accederea spre serviciile de sănătate, reducerea inegalităţilor în utilizarea şi distribuirea serviciilor de sănătate şi satisfacerea beneficiarilor acestora.

3. Planul se înscrie în obiectivul de restructurare a sistemului de sănătate iniţiat în ultimii zece ani, porneşte de la identificarea problemelor prioritare existente şi trasează modalităţile de abordare şi

intervenţie, care, în condiţiile unei implementări consecvente şi adecvate,vor asigura rezultate mai bune pentru performanţa sistemului de sănătate şi pentru starea de sănătate a populaţiei, inclusiv în situaţia unor resurse limitate.

II. Descrierea situaţiei actuale

Secţiunea 1

Starea de sănătate a populaţiei

5. Speranţa medie de viaţă la naştere în Republica Moldova demonstrează tendinţe similare evoluţiilor observate în statele vecine şi în unele ţări ale Europei de Est. Declinul indicatorului în cauză a fost stopat şi în prezent constituie în raion 67,9 ani ( 63,8 ani bărbaţi şi 71,1 ani femei), fiind totuşi în continuare mult sub media de viaţă în statele Uniunii Europene.

6. Raionul Soroca a obţinut succese considerabile în ceea ce priveşte indicatorii esenţiali de sănătate, precum diminuarea ratei mortalităţii infantile şi a mortalităţii materne. În perioada 2001-2007, de exemplu, rata mortalităţii infantile a scăzut cu 36% (de la 16,1 decese la 1000 nou-născuţi în 2001 la 10,3 decese la 1000 nou-născuţi în 2007). În perioada 2005-2007 mortalitate maternă nu s-a înregistrat. Mortalitatea infantilă în raionul Soroca este mai joasă decăt media pe republică 12,2 la 1000 nou-născoţi, dar cu toate acestea, indicatorii respectivi sînt mai înalţi decît media europeană.

7. Mortalitatea populaţiei apte de muncă este mai mare decît în ţările Uniunii Europene. In raion acest indicator este de 14,4 la 1000 locuitori comparativ cu 13,2 la 1000 locuitori media pe ţară. Cele mai importante cauze ale deceselor în raionul Soroca sînt bolile aparatului circulator, traumele şi otrăvirile, tumorile maligne. Bolile aparatului digestiv sînt de asemenea o cauză importantă a deceselor în raion. Pe parcursul anului 2007, din numărul persoanelor decedate în 63,7% decesul a survenit prin boli ale aparatului circulator, preponderent persoanelor în vîrstă aptă de muncă

aparatului circulator, în 12,4% decesul a survenit prin boli oncologice, în 8 % de patologia aparatului degestiv, în 6,9% de leziuni traumatice, inclusiv 22,2% în vărsta aptă de muncă.

. Cauzele generale ale deceselor nu se modifică nici dacă se iau în considerare diferenţele de vîrstă.

8. Consumul de alcool şi tutun sînt factori de risc patogen importanţi care determină profilul epidemiologic al ţării, din cauza faptului că aceste practici sînt într-o legătură strînsă şi cu multe maladii cronice, precum bolile aparatului circulator, tumorile maligne şi, în special, cu maladii ale ficatului.

9. Sistemul sănătăţii în raionul Soroca demonstrează un profil epidemiologic ambiguu, care se caracterizează prin bolile infecţioase şi parazitare, cele condiţionate de epidemia HIV/SIDA şi

tuberculoză, iar pe de alta, de ofensiva bolilor cronice necontagioase specifice ţărilor unde tranziţia epidemiologică a ajuns la etape avansate, precum cancerul şi bolile aparatului circulator. In raionul Soroca ratele de prevalenţă a patologiilor cardiovasculare sunt la nivel înalt: în 2006- 756,0 la 10 000 populaţie, iar în 2007- 856,8 la 10 000, inclusiv infarctul miocardic constituie 4,9 la 10 000 populaţie în 2007, infarctul cerebro-vascular – 3,6 la 10 000. Rata prevalenţei tumorilor maligne se înregistrează la cifre de 1010,84 la 100 000 populaţie, pericolul major este depistarea a procesului în 28,5% în faza tardivă. Diabetul zaharat este una din acea patologie, care se estimează în prevalenţă de 122,1 la 10 000 populaţie, fiind o patologie care poate fi prevenită, depistată precoce, preîntîmpinate complicaţiile.

10. Analizate prin prisma Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, rezultatele activităţii sistemului sanitar în republică şi raion denotă următoarele: ratele de mortalitate şi morbiditate, incidenţa tuberculozei şi HIV/SIDA devansează încă indicatorii regionali, ceea ce demonstrează necesitatea depunerii unor eforturi semnificative pe termen mediu şi lung pentru alinierea la parametrii europeni. Evaluarea pe etape a dinamicii indicatorilor vizaţi prin Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului anticipă cu o mare doză de probabilitate diminuarea către anul 2015 a ratei de incidenţă a tuberculozei şi o predicţie mai puţin sigură pentru realizarea obiectivelor-cheie care vizează reducerea mortalităţii infantile, mortalităţii materne şi a incidenţei HIV/SIDA.

Secţiunea a 2-a

Asigurările de sănătate

11. Asigurările obligatorii de asistenţă medicală, introduse la 1 ianuarie 2004, au făcut asistenţa medicală mai accesibilă sub aspect financiar, iar prin protecţia financiară oferită de asigurările de sănătate,

sistemul sanitar a devenit mai receptiv la necesităţile populaţiei. A crescut, în raport cu situaţia de pînă la această reformă de esenţă, şi satisfacţia populaţiei faţă de serviciile de sănătate ce i se oferă. A crescut finanţarea sistemului ocrotirii sănătăţii În prezent, în sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală sînt cuprinse circa 74,4% din populaţie, iar circa 65% din resursele fondurilor

asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală sînt surse bugetare alocate pentru categoriile de populaţie asigurate de către stat. Asigurările obligatorii de asistenţă medicală nu au reuşit însă să includă printre contribuabili şi populaţia de vîrstă aptă de muncă autoangajată. Potrivit studiilor efectuate, aproape o jumătate din populaţia în vîrstă de 25-44 ani nu beneficiază de asigurări de sănătate. Deşi în ultimii ani acumulările în bugetul consolidat pentru sănătate au sporit esenţial, cheltuielile totale

efectuate pentru sănătatea fiecărui locuitor sînt mult sub nivelul ţărilor vecine.

Secţiunea a 3-a

Asistenţa medicală primară

12. Medicina de familie în raion a devenit o specialitate prin lege, iar asistenţa medicală primară este considerată prioritară şi situată pe poziţia de “avanpost” al sistemului de sănătate. Fiind cea mai

eficientă, din punctul de vedere al costului, formă de asistenţă medicală, cu impactul cel mai mare asupra indicatorilor de sănătate, oferind accesibilitate şi continuitate, asistenţa medicală primară continuă să se

confrunte cu o serie de probleme grave. Prin Decizia Consiliului raional asistenţa medicală primară a fost delimitată de serviciul spitalicesc şi consultativ de ambulator, fiind creată IMSP “Centrul Medicilor de Familie”- ca persoană juridica, cu autonomie financiară. Aceast procedeu a permis ca în 2008 asistenţa medicală primară să fie contractată direct cu Compania Naîională de Asigurări în Medicină. Prin Decizia Consiliului raional a fost aprobat nomenclatorul instituţiilor medicle la nivelul asistenţei medicale primare.Ca rezultat a fost lichidate barierele în dezvoltarea asistenţei medicale primare, în scopul stimulării medicii de familie să introducă practici moderne pentru a îmbunătăţi calitatea şi volumul serviciilor. Rămîne ca în cel mai scurt timp acest domeniu să fie fortificat şi utilizat la capacităţile sale maxime pentru a obţine o eficienţă cît mai mare a alocării resurselor financiare destinate sistemului de sănătate şi a spori calitatea

serviciilor medicale prin implementarea mecanismelor de motivare a prestatorilor de asistenţă medicală primară, inclusiv prin aplicarea plăţilor stimulative în funcţie de performanţa prevăzută în contract.

Secţiunea a 4-a

Spitalele

13. In raionul Soroca serviciul spitalicesc este dotat cu fond de 375 paturi. Asigurarea populaţiei cu paturi constituie 641, nivelul de spitalizare la 100 locuitori este 16,3 cazuri, coieficientul de utilizare a paturilor este de 74,6., rotaţia patului 29,2 ori.. Eficientizarea continuă a infrastructurii spitaliceşti, dotarea cu echipament modern şi eficient din punctul de vedere al costului, implementarea tehnologiilor noi de tratament, externalizarea serviciilor spitaliceşti nemedicale, reprofilarea paturilor în paturi de îngrijire de lungă durată a pacienţilor cu maladii cronice, crearea paturilor geriatrice şi tratament paleativ, precum şi alte măsuri ar putea reduce costurile fixe, pentru ca resursele rămase să fie direcţionate spre ameliorarea calităţii serviciilor medicale.

Secţiunea a 5-a

Medicii şi asistentele medicale

14.. În 2006 numărul total de angajaţi în reţeaua asistenţei medicale a raionului Soroca

constituie 987 persoane.

În raionul Soroca activează:

	Total	Dispun de categorie	Superioară	I categoria	II categoria
Medici	182	157 – 86.3%	67 – 36.8%	73 – 40,1.0%	17 –9.1%
Asistente medicale	513	380 – 74.1%	264 – 51,5%	104 – 20,3%	12 –2,3%
Infermiere	188
Alt personal	94

IMSP Spitalul raional SOROCA „ A.Prisacari”

	Total	Dispun de categorie	Superioară	I categoria	II categoria
Medici	113	92 –81.4%	50– 44.3%	40 –35.1%	9 –7.8%
Asistente medicale	260	203 – 78.1%	159 – 61,2%	34 –13.1%	10 –3,9%
Infermiere	128
Alt personal	63

IMSP”Cenrul Medicilor de Familie”

	Total	Dispun de categorie	Superioară	I categoria	II categoria
Medici	69	65 – 94,2.1%	17 – 24.6%	33 – 45.2%	8 – 10.9%
Asistente medicale	253	177 – 69.9%	105 – 41,5%	70 – 27.7%	2 – 0.8%
Infermiere	60
Alt personal	31

Asigurarea populaţiei cu medici şi asistente medicale al sectorului spitalicesc la 10000 populaţie:

• 
  medici - 11,2;
  
• 
  personal medical mediu - 25.21;
  

Completarea sectorului spitalicesc cu cadre medicale:

• 
  medici - 70,2 % RM – 91,7 (anul 2006)
  
• 
  personal medical mediu – 92,2 %
  

Asigurarea populaţiei în Asistenţei Medicale Primare cu medici şi asistente medicale de familie la 10000 populaţie:

• 
  medici - 6,8; RM - 5,7 (anul 2006)
  
• 
  personal medical mediu - 26,0; RM - 15,7 (anul 2006)
  

Completarea Asistenţei Medicale Primare cu medici şi asistente medicale de familie:

• 
  medici – 66, 4 %; RM - 89,6 (anul 2006)
  
• 
  personal medical mediu – 88,5 %
  

Dinamica pozitivă a calităţii serviciilor medicale e menţionată, în primul rând, prin creşterea profesionalismului lucrătorilor medicali în asistenţa medicală primară , şi serviciul spitalicesc. Ca exemplu: a crescut cota-parte a medicilor care posedă categorie de specialitate în asistenţa medicului de familie de la 43 % în 2001 la 82,2 % 2006 şi sectorul spitalicesc de la 61% în 2001 la 84,2% 2006.

Asistenţa Medicală Primară


Asistenţa Medicală Spitalicească

Diagramele prezentate reflectă, că în sectorul spitalicesc şi în CMF majorarea nivelului de perfecţionare al cadrelor medicale este un proces continuu şi e în avansare din an în an. În vizorul permanent al IMSP ,,Spitalul raional Soroca” este creşterea profesionalismului lucrătorilor medicali prin participarea la specializări, perfecţionări în domeniile respective, societăţi, conferinţe, congrese la nivel republican şi internaţional

Numărul total de angajaţi fiind în scădere pe parcursul ultimilor doi ani.

Astfel, numărul lucrătorilor medicali se micşorează în ultimii ani :

	Medici	Asistente medicale
IMSP Spitalul raional SOROCA „ A.Prisacari”	-0,87 %	1,16 %
IMSP”Cenrul Medicilor de Familie”	-2,82 %	-4,53 %
TOTAL Refluxs	- 1,6 %	-1,7 %

. O problemă majoră este şi disproporţia distribuirii resurselor umane în interiorul reţelei.

Continuă refluxul lucrătorilor medicali medicali din sistemul sănătăţii.

Secţiunea a 6-a

Analiza SWOT

Părţile forte:	Oportunităţi:
· Voinţa politică şi existenţa în sistem a potenţialului pentru implementarea Planului. · Disponibilitatea organismelor internaţionale şi a ţărilor donatoare de a acorda asistenţă financiară şi tehnică pentru sistemul de sănătate. · Numărul mare de organizaţii neguvernamentale active în domeniul sănătăţii şi în domeniul medico-social care pot fi utilizate ca resurse în programe de parteneriat. . Existenţa resurselor materiale şi financiare necesare implementării Programului.	- Aprobarea Politicilor rationale de sănătate. - Aprobarea Programelor rationale în domeniul sănătăţii. - Conlucrarea eficientă a sectorului intersectoral la toate nivelurile Administraţiei Publice Locale. - Implementarea asigurărilor obligatorii de sănătate, care a avut o influenţă benefică asupra sistemului de sănătate – sporirea accesului la serviciile de sănătate. - Existenţa proiectelor investiţionale în sistemul de sănătate (Banca Mondială, Uniunea Europeană). - Creşterea competenţei în sistemul sanitar şi sporirea calităţii actului medical. - Prezenţa în teritoriu a organizaţiilor neguvernamentale active ţn domeniul sănătăţii şi în domeniul medico-social, care pot fi utilizate ca resurse în programe de parteneriat
Părţile slabe:	Riscuri/pericole:
Infrastructura fizică insuficient dezvoltată şi dotarea insuficientă a instituţiilor medicale. - Acoperirea preponderentă cu servicii medicale de calitate la nivel de localitate rurală. - Lipsa unui sistem informaţional integrat şi unitar, care să interconecteze toţi furnizorii de servicii medicale, precum şi instituţiile cu atribuţii în asigurarea sănătăţii. - Incidenţa mare a bolilor cronice nontransmisibile şi insuficienţa măsurilor de prevenire a acestora. - Insuficienţa cercetărilor fundamentale a factorilor de risc pentru bolile cronice nontransmisibile	- Motivarea insuficientă a lucrătorilor medicali. - Influenţa asupra accesibilităţii serviciilor medicale şi a calităţii lor. - Menţinerea preferinţelor pentru sistemul de sănătate urban faţă de cel rural. - Exodul forţei de muncă din sistemul de sănătate. - Capacităţile şi abilităţile manageriale insuficiente la nivelul sistemului de sănătate. - Riscul majorării şi severizării bolilor transmisibile şi nontransmisibile, care determină împreună grave pierderi umane, sociale şi economice. - Deficitul în asigurarea şi completarea cu cadre medicale a raionului.

.Secţiunea a 7-a

Concluzii

15. În ultimii ani în raion au fost realizate progrese semnificative în reformarea sectorului sănătăţii. Prima etapă a reformelor a fost orientată spre stoparea declinului sistemului de sănătate, condiţionat de criza financiară din ultimul deceniu al secolului trecut. A doua etapă a fost impulsionată, în mare parte, de introducerea asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, care au sporit substanţial nivelul de finanţare a sectorului, au ameliorat protecţia financiară a populaţiei şi accesul ei la servicii medicale. Următoarea etapă a reformelor prevede mobilizarea tuturor resurselor spre remanieri structurale, care se vor solda cu sporirea eficienţei şi calităţii sistemului de sănătate.