Tabelul nr. 6
Structura traficului maritim de mărfuri (1995 - 1996)
Mărfuri traficate
|
1995
milioane tone
|
1996
milioane tone
|
Petrol brut
|
1 415
|
1 450
|
Produse petroliere
|
381
|
395
|
Cărbuni
|
423
|
437
|
Minereuri de fier
|
402
|
390
|
Cereale
|
196
|
188
|
Alte mărfuri
|
1 870
|
1 930
|
Total mondial
|
4 687
|
4 790
|
Fluxurile comerciale cele mai importante se realizează mai ales între trei mari spaţii economice: America de Nord, Asia-Pacific şi Europa Occidentală, care împreună totalizează 80% din schimburile internaţionale. Navele cele mai utilizate sunt cele cu o capacitate sub 50 000 tdw.
Tabelul nr. 7
Structura capacităţii navelor pentru transportul de mărfuri (1994)
Tonaj – tdw
|
Ponderea din totalul mondial %
|
Sub 50 000
|
53,3
|
50 000 – 99 999
|
19,2
|
100 000 – 199 999
|
16,7
|
200 000 – 299 999
|
15,6
|
300 000 – 399 999
|
3,6
|
Peste 400 000
|
1,5
|
Sursa : Quid ’98
Flota comercială mondială totaliza, la sfârşitul anului 1994, 694,7 mil. tdw, ceea ce reprezintă o creştere de 1,6% faţă de anul 1993. Principalii deţinători erau ţările dezvoltate, cu 437,8 mil.tdw, reprezentând 68,2% din total, urmate de ţările in curs de dezvoltare cu 149,9 mil.tdw, adică 21,6%. Ţările Europei Centrale şi Estice deţineau numai 5,6% din total, iar statele socialiste din Asia doar 3,2%. Tot ţărilor dezvoltate le revine 55,9% din comerţul mondial al flotei maritime, în timp ce ţărilor în curs de dezvoltare numai 1/3 din comerţul mondial maritim de mărfuri.
Tabelul nr. 8
Flota de transport de mărfuri (1997)
Nr. crt.
|
Ţara
|
Tonaj brut capacitate (mil. tdw)
|
Ponderea din total mondial (%)
|
1.
|
Panama
|
79,6
|
16,84
|
2.
|
Liberia
|
58,1
|
12,29
|
3.
|
Grecia
|
27,2
|
5,75
|
4.
|
Bahamas
|
23,9
|
5,05
|
5.
|
Cipru
|
23,1
|
4,88
|
6.
|
Norvegia
|
21,1
|
4,46
|
7.
|
Malta
|
19,1
|
4,04
|
8.
|
Japonia
|
17,6
|
3,60
|
9.
|
Singapore
|
16,4
|
3,47
|
10.
|
China
|
15,8
|
3,34
|
Total mondial 472,6 100,00
|
Sursa: Quid ’98
La capacităţile existente pentru mărfurile generale se adaugă cele ale tancurilor petroliere, ceea ce modifică mult ordinea de mai sus. Capacitatea flotei comerciale mondiale este alcătuită în proporţie de 60% din nave pentru transportul petrolului.
Întreaga activitate de transport maritim este strâns legată de port, un complex de instalaţii pe apă şi uscat care asigură operaţiile de acostare, transbordare a mărfurilor şi pasagerilor, depozitarea şi prelucrarea mărfurilor, aprovizionarea şi repararea navelor. Manipularea mărfurilor se face cu ajutorul macaralelor fixe şi mobile la cheiuri şi dane, a macaralelor plutitoare etc. În multe porturi, în legătură cu spaţiile de depozitare s-au dezvoltat adevărate zone industriale.
Porturile americane moderne şi dispunând de spaţii largi pot manipula circa un miliard de tone/an de mărfuri. Cele mai multe sunt specializate pe anumite tipuri de mărfuri: petrol, minereuri, fructe tropicale, containere. Printre marile porturi ale S.U.A., care înregistrează un trafic mai mare de 30 mil. t/an (în total 16) sunt: New York, Hampton Roads, Corpus Christi, New Orleans (la Golful Mexic), pe ţărmul Oceanului Atlantic, Los Angeles pe cel al Pacificului.
În Japonia, dintre porturi pe primul loc se situează Keihin, un complex portuar ce cuprinde toate porturile din Golful Tokyo, urmat de Kobe-Osaka, Nagoya ş.a.
Cantităţile cele mai mari de mărfuri încărcate/descărcate în porturile maritime au înregistrat Japonia (800 mil.t), S.U.A. (650 mil.t), Marea Britanie (350 mil.t), Germania (300 mil.t), Franţa, Olanda, Australia, Canada etc.
Dostları ilə paylaş: |