Revista presei 11 aprilie 2011 Cuprins

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE”

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA






REVISTA PRESEI

11 aprilie 2011



Cuprins:

Localităţi lăsate în beznă 7

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMES-TISA
Guvernul da bani pentru localitatile afectate de inundatiile din 2010
15 localitati din Bistrita-Nasaud care in vara anului trecut au fost afectate de inundatii vor primi bani de la Guvern. Prin Programul National de Dezvoltare Rurala infrastructura rutiera din cele 15 localitati va fi refacuta. Pagubele inregistrate in urma calamitatilor se ridica la aproximativ 20 de milioane de lei. Inundatiile din anul 2010 au afectat sute de gospodarii. Zeci de poduri si drumuri au fost distruse iar pagubele facute de ape au fost insemnate. Pentru a oferi sprijin celor care au fost afectati de inundatii, Executivul a alocat ieri bani pentru refacerea drumurilor si a podetelor dar si pentru refacerea si consolidarea infrastructurii de prevenire si de protectie impotriva inundatiilor. Astfel, in localitatile Teaca, Spermezeu, Caianu Mic, Sintereag, Silivasu de Campie, Taure, Chiuza, Rebra, Parva, Sarata, Reteag, Corabia, Matei, Malut si in municipiul Bistrita vor fi executate lucrari pentru refacerea infrastructurii care a fost grav afectata in urma inundatiilor. La nivel national pentru refacerea infrastructurii rutiere din cele aproximativ 700 de localitati afectate de inundatiile a fost alocat un buget de 218.400.000 de euro. Bistriteanul/Andreea BOJOR
Inundatii – Despagubiri – 18 localitati din Maramures cer bani dupa inundatiile din vara anului trecut
Aproximativ 700 de localitati rurale calamitate in urma inundatiilor din vara anului 2010 vor beneficia de finantare prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) pentru refacerea infrastructurii rutiere afectate, a anuntat guvernul intr-un comunicat de presa. Din Maramures, ar urma sa fie vizate 18 localitati, potrivit rapoartelor Prefecturii Maramures. Din datele oficiale a rezultat ca infrastructura a fost afectata de inundatii in Arinis, Bârsana, Cernesti, Cupseni, Farcasa, Grosii Tiblesului, Petrova, Ruscova, Valea Chioarului, Baiut, Bistra, Copalnic Manastur, Dumbravita, Gârdani, Leordina, Miresu Mare, Poienile de Sub Munte si Sieu. Guvernul a aprobat lista localitatilor rurale care vor beneficia de finantare prin Programul National de Dezvoltare Rurala pentru refacerea infrastructurii rutiere comunale afectate in urma inundatiilor din iunie-august 2010 in sedinta de guvern de ieri, 7 aprilie. Lista a fost intocmita pe baza datelor colectate de Ministerul Administratiei si Internelor, prin prefecti, urmând ca refacerea infrastructurii afectate sa se desfasoare prin intermediul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
Peste 218.442.000 euro se vor acorda prin PNDR pentru refacerea drumurilor si lucrarilor de conservare a infrastructurii de prevenire si de protectie impotriva inundatiilor. Guvernul a stabilit mai multe criterii de acordare a banilor, inclusiv faptul ca o comuna care depune proiect la PNDR nu mai poate depune documentatie de decontare din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene sau invers.Alexandru Ruja /emaramures
Bani pentru cele 18 localitati afectate de inundatii

La nivelul judetului Maramures, in urma inundatiilor din vara anului trecut, a fost afectata infrastructura edilitara-tehnica in 18 unitati administrativ-teritoriale. Acestea ar urma sa primeasca bani pentru refacerea infrastructurii afectate. Este vorba despre localitatile Arinis, Barsana, Cernesti, Cupseni, Farcasa, Grosii Tiblesului, Petrova, Ruscova, Valea Chioarului, Baiut, Bistra, Copalnic Manastur, Dumbravita, Gardani, Leordina, Miresu Mare, Poienile de Sub Munte si Sieu.  Aproximativ 700 de localitati rurale calamitate in urma inundatiilor din vara anului 2010 vor beneficia de finantare prin PNDR pentru refacerea infrastructurii rutiere afectate. Guvernul Romaniei condus de Emil Boc a aprobat, in sedinta de astazi, lista localitatilor rurale care vor beneficia de finantare prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) pentru refacerea infrastructurii rutiere comunale afectate in urma inundatiilor din iunie-august 2010. De mentionat faptul ca lista a fost intocmita pe baza datelor colectate de Ministerul Administratiei si Internelor, prin prefecti, urmand ca refacerea infrastructurii afectate sa se desfasoare prin intermediul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. “Ministrul Administratiei si Internelor, Traian Igas, a precizat ca este vorba de aproximativ 700 de localitati care vor beneficia de acest sprijin. La randul sau, Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Valeriu Tabara, a explicat ca acest lucru a fost posibil ca urmare a unor modificari aduse PNDR pentru a permite finantarea lucrarilor de refacere a infrastructurii rurale afectate de inundatii, dupa ce MADR a solicitat, in acest sens, sprijinul Comisiei Europene, in iulie anul trecut. Astfel, Programul National de Dezvoltare Rurala a fost modificat in sensul introducerii a doua submasuri pentru care s-a propus o alocare publica de 218.442.000 euro”, au aratat reprezentantii Guvernului. Este vorba despre submasura 322d) „Investitii privind lucrari de refacere si modernizare a infrastructurii rutiere afectate de inundatii in anul 2010” si submasura 125c) „Lucrari de refacere si conservare a infrastructurii  de prevenire si de protectie impotriva inundatiilor”.Oficialii Guvernului au mai subliniat faptul ca in ceea ce priveste submasura d) din cadrul masurii 322 a PNDR, alocarea publica prevazută prin program este de 155.942.700 euro (din care 124.754.160 euro de la bugetul UE, ceea ce reprezinta 80% din finantare, si 31.188.540 euro din bugetul national). “Criteriile de eligibilitate care trebuie indeplinite pentru ca o localitate rurala sa poata primi sprijin in cadrul acestei submasuri sunt urmatoarele:

- Comuna care prezinta proiectul trebuie sa fie cuprinsa in lista localitatilor cu infrastructura tehnico-edilitara afectata de inundatiile din anul 2010 aprobata in sedinta de astazi a Guvernului, iar proiectul trebuie sa vizeze reconstructia si modernizarea de drumuri comunale, poduri si podete afectate de inundatii in 2010 si apartinand proprietatii publice a unitatii administrative, respectiv comuna. 

-Proiectul trebuie sa fie realizat in spatiul rural conform definitiei din PNDR;

- Proiectul nu prevede investitii in infrastructura rutiera afectata de inundatiile din 2010, finantate prin programe comunitare sau nationale;

- Beneficiarul trebuie sa prezinte studiul de fezabilitate si toate avizele si autorizatiile necesare investitiei;

- Investitia sa respecte Planul Urbanistic General - judetean sau local, respectiv beneficiarul se angajeaza sa asigure mentenanta investitiei", au mai mentionat cei de la Guvern.

In ceea ce priveste proiectele eligibile, selectia se face tinandu-se cont de o serie de criterii stabilite in PNDR. In primul rand este vorba despre gradul de afectare a infrastructurii rutiere propuse prin proiect, calculat ca ponderea lungimii drumului afectat propus a fi refacut prin proiect din lungimea totala a drumului. Apoi, infrastructura rutiera propusa prin proiect asigura direct accesul la principalele cai rutiere, respectiv drumuri nationale, judetene sau comunale. 

In alt treilea rand, vorbim de localitati rurale care nu au primit sprijin anterior din fonduri comunitare pentru investitii in infrastructura rutiera. Celelalte criterii sunt legate de faptul ca trebuie sa vorbim despre localitati rurale din regiunile cu grad de saracie ridicat, respectiv trebuie sa fie un proiect care se incadreaza intr-o strategie de dezvoltare locala sau judeteana. Mai trebuie amintit faptul ca sprijinul public - comunitar si national - acordat in cadrul acestei submasuri va fi de pana la 100% din totalul cheltuielilor eligibile, iar valoarea totala eligibila a proiectului trebuie sa nu depaseasca 1,5 milioane euro/proiect.Dragos Hojda/citynews

Meteo Maramures – Frig si precipitatii mixte sunt prognozate in Maramures
Meteorologii prevad pentru astazi, 10 aprilie, o vreme rece in judetul Maramures. Cerul va fi noros si local vor cadea precipitatii sub forma de ploaie care vor avea caracter de aversa. Trecator precipitatiile se pot transforma sub forma de lapovita. La munte va ninge. Vantul va sufla moderat, cu intensificari temporare indeosebi pe parcursul zilei, iar in zona de munte va prezenta intensificari de pana la 100 km/h.
Temperaturile maxime vor fi cuprinse intre 7 si 10 grade Celsius, iar cele minime intre -2 si 1 grad Celsius.

Hidrologii apreciaza ca, in urmatoarele 24 de ore, debitele si nivelurile principalelor rauri din judet vor avea valori variabile. Ioana Osan /emaramures

Avertizare: Maramuresul va fi lovit de vijelii
Centrul Meteorologic Regional Transilvania Nord a trimis catre autoritatile maramuresene o informare care avertizeaza asupra producerii unor fenomene meteorologice periculoase immediate. Alerta este valabila pana la ora 15:00. In atentionarea cod galben se precizeaza ca la nivelul judetului Maramures se vor produce intensificari ale vantului cu rafale ce pot depasi local 60-65 km/h, iar la munte peste 100 km/h. Fenomene meteolorogice asociate intensificarilor de vant sunt precipitatiile sub forma de ploaie, care vor avea caracter de aversa.  Sistemul atmosferic care contribuie la producerea acestor fenomene meteorologice periculoase se deplaseaza de la vest spre sud-est. Prefectul Sandu Pocol, in calitate de presedinte al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta, a solicitat avertizarea comitetelor locale pentru situatii de urgenta si pregatirea echipelor de interventie. Situatia hidrometeorologica este monitorizata permanent de pompierii militari din cadrul Centrului Operational al ISU Maramures si de angajatii din dispeceratul Sistemului de Gospodarire a Apelor Maramures. Precipitatiile de ploaie care au caracter de aversa pot antrena material lemnos sau aluviuni si pot conduce la colmatarea podurilor sau podetelor. In acest context, este de evitat lasarea autovehiculelor pe podetele aferente, din fata gospodariilor si anexelorm proprii. Cetatenii sunt rugati sa anunte, prin sistemul unic de apeluri de urgenta 112, aparitia unor probleme generate de intensificarile de vant sau precipitatiile sub forma de aversa. Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta recomanda  cetatenilor sa isi inchida ferestrele de la locuinte si alte categorii de constructii. La deplasarea in afara locuintelor, este necesar sa se evite trecerea prin apropierea imobilelor aflate in constructie, copacilor, stalpilor, panourilor publicitare, constructiilor cu elemente de arhitectura care pot fi dislocate de rafalele de vant si care le pot pune viata in pericol. O atentie deosebita trebuie acordata si sarpantelor de pe blocurile de locuinte, ce pot fi smulse de rafalele de vant puternic si pot pune in pericol viata persoanelor care trec sau se afla prin acele zone. Fiind perioada de weekend, turistii care se aventureaza pe trasee montane sunt sfatuiti sa isi anunte prezenta in zona jandarmilor montani si salvamontistilor si sa evite parcurgerea unor trasee dificile sau necunoscute pentru a nu fi pusi in situatia de a fi expusi unor pericole care sa le puna in primejdie viata.Tania Purcaru/citynews

Avarii – Vijeliile de ieri noapte au avariat reteaua de energie electrica din Finteusu Mare, Valea Chioarului, Mesteacan si Prislop
Vijeliile care au lovit ieri noapte Maramuresul au produs avarii in retele de distributie cu alimentare a energiei electrice. Localitatile Finteusu Mare, Valea Chioarului, zonele Mesteacan si Prislop au ramas fara curent electric, iar echipe de interventie s-au dus in zonele afectate pentru remedierea deficientelor. Cantitatea maxima de precipitatii inregistrata a fost de 23 l/mp la Vadu Izei, pe raul Iza; 21,4 l/mp pe raul Tisa; 21,1 l/mp pe la Sacel, pe raul Iza; 15,8 l/mp la Ulmeni, pe raul Somes si la Ruscova, pe raul Ruscova; 14.4 l/mp la Sighetu Marmatiei. In Baia Mare, vantul a prezent intensificari, noaptea trecuta, de pana la 76 km/h. Temperatura maxima a fost de 11 grade Celsius la Ocna Sugatag si 15 grade Celsius in Baia Mare. Izolat, la munte a fost semnalata ceata. Nu au fost inregistrate probleme deosebite, iar circulatia rutiera s-a desfasurat in conditii normale de trafic, chiar daca, in unele zone, rafalele de vant au rupt crengi de copaci.
Nivelurile si debitele au fost in crestere pe majoritatea cursurilor de apa din judet. Nu au fost semnalate probleme deosebite. Pentru astazi, 8 aprilie, meteorologii prevad ca vremea va fi in general instabila si rece. Cerul va fi temporar noros si pe arii extinse vor cadea ploi care vor avea si caracter de aversa. In zona montana inalta, precipitatiile vor fi si sub forma de lapovita si ninsoare. Vantul va sufla in general moderat cu intensificari temporare, iar in zona montana inalta va avea valori mai mari, de peste 100 km/h . Temperaturile maxime vor fi cuprinse intre 10 si 13 grade Celsius, iar cele minime intre 3 si 5 grade Celsius. Ioana Osan/emaramures
Efecte ale vijeliei care s-a abatut joi noaptea in judetul nostru
Localităţi lăsate în beznă

Vijelia care s-a abătut în noaptea de joi spre vineri asupra Maramureşului a lăsat câteva localităţi în întuneric. Vântul a suflat în rafale şi a atins o viteză de peste 50 km/h. Intensificările de vânt au produs avarii în reţele de distribuţie cu alimentare a energiei electrice din judeţ. Localităţile Finteuşu Mare, Valea Chioarului, zonele Mesteacăn şi Prislop beneficiau ieri de alimentare parţială cu energie electrică. Echipe de intervenţie au acţionat imediat în zonele afectate şi lucrează pentru remedierea deficienţelor. Pe arii extinse, îndeosebi în cursul nopţii, au căzut ploi cu caracter de aversă, însoţite de descărcari electrice. Cantitatea maximă de precipitaţii înregistrată: 23 l/mp la Vadu Izei, pe râul Iza; 21,4 l/mp pe râul Tisa; 21,1 l/mp pe la Săcel, pe râul Iza; 15,8 l/mp la Ulmeni, pe râul Someş şi la Ruscova, pe râul Ruscova; 14.4 l/mp la Sighetu Marmatiei. În Baia Mare, vântul a prezentat intensificări, de până la 76 km/h. Nivelurile şi debitele au fost în creştere pe majoritatea cursurilor de apă din judeţ. La staţia hidrometrică Ulmeni, de pe râul Someş, au fost înregistrate, într-un interval de o oră, precipitaţii sub formă de ploaie care au totalizat 15,8 l/mp.

• Locuitorii din Lăpuşel, sub ameninţarea sterilului de la Bozânta

În cursul după-amiezii de vineri, 8 aprilie, vijelia anunţată de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) a făcut ravagii în Maramureş. Rafalele de vânt care au depăşit 60 de km/oră au adus, în zona localităţii Lăpuşel, cantităţi mari de praf din zona iazului Bozânta (pulbere de steril de flotaţie). La faţa locului s-a deplasat prim comisarul Călin Ştefan şi primarul comunei Recea, Octavian Pavel. Prefectul Sandu Pocol a fost anunţat de producerea acestui fenomen şi a dispus, în calitate de preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, avertizarea cetăţenilor din localitatea Lăpuşel. Populaţiei i s-a recomandat să îşi închidă ferestrele de la locuinţe şi să spele foarte bine, sub jet puternic de apă, legumele din gospodăria proprie, înainte de a le consuma.Lavinia SĂBĂCIAG şi Amalia BABICI MAN/Glasul Maramuresului

Colibita, 120 de ani de turism aproape ingropati de 20 de ani de democratie
Dacă nu existau câţiva întreprinzători particulari care au reabilitatat zona în ultimii ani şi lucrările de modernizare a DJ 172 efectuate de Consiliul Judeţean în ultimii doi ani, Colibiţa rămânea doar la stadiul de ruine în care a ajuns hotelul construit de autorităţile comuniste în zonă. Marile probleme în această zonă sunt reprezentate un drum rutier modernizat şi marcat cu semne de circulaţie, transport în comun între staţiunea turistică şi gara sau autogara, de un punct farmaceutic, de amenajarea şi iluminarea locurilor de promenadă, apă curentă, canalizare, energie electrică şi terenuri de joacă pentru copii. Mai mult, accesul la lac pe malul stâng se poate face doar contra cost şi doar după acceptul dar de proprietarii de terenuri din zonă care sunt şi proprietarii vilelor.
Gazeta de Bistriţa continuă ancheta demarată cu privire la starea în care se găseşte turismul din judeţul Bistriţa-Năsăud. În acest context, episodul trei face referire la zona Colibiţei, una din cele mai frumoase şi importante locaţii turistice din BN.
Prezentare generală

Colibiţa reprezintă poarta de intrare în Munţii Căliman, amplasarea sa pe malul lacului de acumulare cu acelaşi nume, oferind diverse posibilităţi de odihnă şi recreere.

Colibiţa este de fapt o staţiune climaterică, situată la 830 m altitudine, la o distanţă de 18 km de Prundul Bârgăului, pe versantul sudic al Munţilor Bârgăului, pe valea râului Bistriţa. Atestată documentar, încă din anul 1760, Colibiţa se mai numeşte şi "Poarta Călimanilor" are în zonă rezervatii naturale intinse pe 800 ha şi este înconjurată de un brâu măreţ de piatră: Vf. Căsarul, Vf. Măguriţa, Vf. Ariilor,Buba, Dălbidanul. Dincolo de pădurile de brad ce îmbălsămează aerul, cadrul mai depărtat al Colibiţei îl formează vârfurile maiestuoase ale Călimanilor. Climatul foarte plăcut, aerul bine ozonat, ploile rare şi vântul puţin sesizabil datorită adăpostului montan, recomandă această localitate pentru cei suferinzi de afecţiuni uşoare ale căilor respiratorii, anemie etc. Deasemenea din aceasta staţiune se ramifică mai multe trasee turistice, unele plecând spre m-ţii Călimani, iar altele peste m-ţii Bârgăului spre Pasul Tihuţa si are oportunitatea tot mai pregnanta dezvoltarii paletei formelor de turism moderne.

Scurt istoric

Turismul a apărut în această zonă la finele secolului al XIX-lea, atunci când, conform documentelor vremii, o domnişoară din Bistriţa s-a vindecat de tuberculoză graţie aerului din această zonă extrem de bogat în ozon. Conform respectivelor documente, evenimentul s-ar fi produs în anul 1883, atunci când, un Hans Lewi, din Bistriţa, şi-a trimis fata bolnavă de tuberculoză la Colibiţa, pentru odihnă şi refacere. După trei luni, fata s-a însănătoşit. Cazul a făcut mare vâlvă în cercurile medicale din Bistriţa. Erika Schuller, o arhitectă din Bistriţa a trecut prin aceeaşi experienţă, după care a construit în zonă un sanatoriu cu 16 camere, unde erau trataţi bolnavii de tuberculoză. Aici au fost trataţi, în perioada interbelică şi în preajma celui de-al Doilea Război Mondial  şi copiii săraci bolnavi pulmonar, dar şi studenţii care sufereau de TBC. Activitatea sanatoriului a luat sfârşit în 1944, când a fost incendiat. Colibiţa a funcţionat ca staţiune balneo climaterică până în 1975, timp în care în zonă s-au construit vile în stil elveţian şi cabane pentru turişti. Zona a intrat în paragină în anii 80, când a început construcţia barajului care a dus la apariţia lacului de acumulare.   

Legendă şi adevăr

Ca orice zonă împădurită şi care se respectă din Transilvania, nici despre Colibiţa, legendele nu sunt puţine, ele trecând pe tărâmul paranormalului după apariţia acumulării de apă. Localnicii cei mai în vârstă, spun că aşezarea ar fi apărut pe la finele secolului al XVIII-lea, atunci când aici exista doar uriaşe păduri aflate în stăpânirea animalelor sălbatice. Aşa cum era de aşteptat, singurii oameni care tranzitau zona erau ciobanii şi … căutătorii de aur. Pe urmă, se spune că ar fi venit un cioban care şi-a făcut aici o colibă, după care au mai venit încă nişte oameni, pe rând, construind o crâşmă, o biserică, şi tot aşa. Pe la 1887 a apărut aici un sanatoriu pentru cei bolnavi de plămâni, devenind o staţiune vestită în Transilvania. Din păcate, aproape de sfârşitul celui de-al doilea război mondial, clădirea sanatoriului va fi incendiată de Armata Roşie. Pe urmă, după venirea comuniştilor la putere, liniştea sătenilor va fi făcută praf şi pulbere de buldozere, camioane uriaşe şi miile de muncitori veniţi aici să construiască ceea ce se vede astăzi în acele locuri.

Cum a apărut staţiunea Colibiţa???

Totul a început în anul 1923, moment când Asociaţia “Caritatea” din Cluj a început să cumpere terenuri şi case de la localnici, acţiune care s-a încheiat abia după zece ani, adică în anul 1933. În toţi aceşti ani, asociaţia a demarat şi construcţia mai multor pavilioane destinate unui sanatoriu care să asigure cure de recuperare pentru cei cu probleme pulmonare. Finanţarea pentru ridicarea pavilioanelor sanatoriului era asigurată din mai multe surse: donaţii private, sume provenite de la Ministerul Sănătăţii şi Liga Naţională Antituberculoasă, colecte la balurile mascate şi spectacolele de binefacere organizate de societatea „Caritatea“ etc. De obicei, „sezonul“ din staţiunea Colibiţa începea la 1 mai şi se încheia la 1 septembrie, fiind destul de aglomerat. În 1931, la Colibiţa a început construirea unui pavilion destinat cu prioritate ocrotirii şi îngrijirii studenţilor universitari de la Cluj. Alături de Olivia Deleu, unul dintre cei mai fervenţi susţinători ai construirii pavilionului studenţesc a fost doctorul şi profesorul universitar Iuliu Haţieganu, care a dat din partea rectoratului universităţii circa 200.000 de lei pentru acesta şi a obţinut din partea Ministerului Instrucţiunii alţi 250.000 de lei. Deşi pavilionul studenţesc a fost inaugurat cu mare fast în vara anului 1932, iar prima serie de studenţi cu leziuni tuberculoase a şi beneficiat de un sejur de şase săptămîni, universitatea plătindu-le integral şederea, criza economică a anilor ’30 a întrerupt pentru un timp finalizarea clădirii. În vara lui 1933, inundaţii violente au izolat pentru trei săptămîni pavilioanele sanatoriului de restul lumii, distrugînd calea ferată şi podul de acces spre localitate; dar chiar şi în aceste condiţii, în perioada august-septembrie aici au fost cazaţi 85 de tineri. Aceste sincope sporadice au fost repede depăşite, iar pavilionul studenţesc a funcţionat cu succes şi în anii următori. În urma colectelor publice şi a unor noi donaţii din partea persoanelor private şi a autorităţilor locale transilvănene, aici s-au amenajat trei camere noi, destinate special studenţilor bănăţeni, celor bihoreni şi celor sălăjeni. Atmosfera unui sejur studenţesc la Colibiţa era animată, fiindcă se organizau tombole, spectacole de divertisment, excursii prin împrejurimi şi turnee sportive. Războiul a întrerupt brutal activitatea pavilioanelor de la Colibiţa, iar perioada comunistă a adus cu sine organizarea unor tabere de pionieri în fostele clădiri ridicate de societatea „Caritatea“, dar şi în alte case din zonă.

Legenda bisericii din apă şi morţile suspecte

Ca orice lac apărut pe vatra unui sat secular, acumularea de la Colibiţa are şi ea parte de tot felul de legende. Una dintre ele spune că atunci când apele devin lipezi, turiştii pot vedea de pe baraj turla şi crucea Bisericii, după care, la câteva zile distanţă, o persoană se îneacă în apele reci şi adânci ale lacului. “ E blestemul lacului”, spun localnicii, în schimb, Dumitru Hangan, un om al locului şi proprietarul unei pensiuni spune că este doar o legendă: “ Se vorbeşte că a rămas biserica pe fundul lacului, că au rămas clădiri. Dar au fost scoase, au fost scoase şi buturugile copacilor de acolo", spune el. Marea tulburare a apelor şi aşa învolburate ale lacului a avut loc în vara anului 2005, atunci când o tânără de 18 ani a plonjat cu maşina în lac şi s-a înecat. În maşină se afla şi fratele ei, care, însă, a avut prezenţa de spirit să deschidă portiere şi să iasă. Trupul fetei ei a fost găsit după mai bine de 20 de zile, de către un grup de scafandri speologi, din cadrul Corpului Român Salvaspeo. De asemenea, în vara anului 2008, un tânăr din Reghin a dispărut, în timpul nopţii, în apele lacului.

O staţiune, două staţiuni, nicio staţiune

Atât de mult au vorbit politicienii locali de acordarea titlului de staţiune pentru „acumularea” din zona Colibiţa, că marea majoritate a votanţilor au cam uitat acest lucru. S-a vorbit în timpul ministrului Agaton şi al PDSR-ului lui Adrian Năstase de „margarete” şi declararea zonei drept staţiune turistică. Nu s-a întâmplat nimic, pentru că în vremea respectivă, drumul care trecea prin Colibiţa şi ajungea în satul Miţa nu depăşea stadiul de potecă bombardată. Pe urmă, liniştea s-a aşternut până în anul 2009, atunci când, vicepreşedintele PDL, deputatul Ioan Oltean a confirmat faptul că zona turistică de la Colibiţa ar putea fi declarată staţiune turistică. Oltean spunea la vremea respectivă că depus la Ministerul Turismului documentaţia necesară pentru ca zona Colibiţa să devina staţiune şi să fie introdusă oficial în circuitul turistic naţional, având în vedere că este deja o zonă foarte frecventată de turisti. Tot atunci, Consiliul Judeţean condus de Liviu Rusu a alocat suma de 1,1 milioane de lei pentru începerea lucrărilor de reabilitare la DJ 172, fiind vorba de primii trei kilometric din cei 12,5 ai acestui drum, adică de tronsonul ce leagă satul Miţa de coada lacului de acumulare.

Criterii pentru atestarea unei staţiuni turistice

Pentru atestarea unei staţiuni turistice trebuie îndeplinite obligatoriu criteriile obligatorii şi 75% din punctajul maxim acordat pentru criteriile suplimentare, în cazul staţiunilor de interes naţional, şi 50% pentru staţiunile turistice de interes local. Aşadar, Colibiţa pe lângă potenţialul de care beneficiază, are nevoie de un drum rutier modernizat şi marcat cu semne de circulaţie, transport în comun între staţiunea turistică şi gara sau autogara, de un punct farmaceutic, de amenajarea şi iluminarea locurilor de promenadă, apă curentă, canalizare, energie electrică şi terenuri de joacă pentru copii. De asemenea, pentru a fi staţiune de interes naţional trebuie să dispună de un număr minim de 500 locuri în structurile de primire turistică, iar cele de interes local trebuie să dispună de minim 100 locuri. Existenţa unor terenuri cu regim de rezervare a locurilor care să oprească în gara care deserveşte staţiunea, a unor spaţii comerciale pentru activităţi de prestări servicii, a unor săli de spectacole şi săli de conferinţe cu o capacitate totală de minim 40 la sută din numărul locurilor existente în staţiune, a unei reţele de canalizare centralizată sunt de asemenea câteva din aspectele de care Colibiţa duce lipsă.

Există şi bârgăuani fericiţi

Povestea lui Constantin Hangan, omul care a făcut din hobby o afacere profitabilă, începe în urmă cu 20 de ani, perioadă când pe locul actualei pensiuni nu exista decât casa părintească unde a văzut lumina zilei: „ Aici nu era nimic, dor câteva case şi lacul acesta. Aici era un mic băruleţ la care veneau localnicii şi puţinii turişti care se rătăceau în zonă. La începutul anilor 90, oamenii începeau să descopere zona, lacul, tot acest peisaj mirific. Într-o dimineaţă am ieşit pe târnaţ şi am privit mai cu atenţie spre lac: atunci am realizat că este şansa vieţii mele", îşi aminteşte Constantin Hangan.
El spune că după ce a deschis băruleţul, de fapt o încăpere cu câteva mese, a reuşit să pună la punct un număr de trei camere în casa părintească: „ Nu a fost nimic eroic şi nimic senzaţional. Am plecat de jos şi am muncit de mi-au ieşit ochii, asta pentru cei care vor o reţetă a succesului", spune interlocutorul nostru. Povestea cu şmecherii care vin să facă chefuri în Colibiţa, pare să-l irite pe Hangan: „Aici nu sunt şmecheri, aici vin tot felul de şmecheri cu maşini scumpe şi-şi bat joc de noi şi de turişti. Ascultă manele, aruncă gunoaiele în lac şi se dau cu bărci cu motor, deşi acest lucru este total interzis. Eu mă lupt pentru turismul ecologic, iar alţii îl distrug", spune Hangan.
După anul 2000, Constantin Hangan, care nu are studii de specialitate, a mai făcut câteva camere şi a dat prima definiţie pentru turism: „ Turismul nu este activitatea în care cumperi o sticlă de bere sau de coniac şi te duci cu ea pe malul lacului, iar după ce am trecut de faza asta, lucrurile au început să funcţioneze, să prindă contur", explică Constantin Hangan. Marea problemă a lui Hangan este statutul ciudat al localităţii Colibiţa: „ Noi nu suntem nici cal, nici măgar, localitatea asta nu e nimic, iar povestea cu staţiunea e una frumoasă, dar e pentru copiii proşti. Până vom avea o infrastructură adevărată, adică apă curentă, energie electrică, canalizare şi drumuri mulţumitoare, vor mai trece încă 10 ani. Şi, dacă tot vorbim de drumuri: au început să lucreze la ele abia din 2009, aşa că am pierdut aproape 20 de ani de agroturism în Colibiţa", susţine Hangan.
În pensiunea pe care o administrează totul se găteşte cu produse naturale, de la mămăligă, până la ţuica de pere sau de prune: „ Toate gemurile şi dulceţurile sunt făcute din fructe culese de localnici, iar eu plătesc bine şi la timp. Când am timp, mă duc şi eu pe munţi şi strâng afine sau mure, nu e nicio ruşine", spune Hangan.

Ce spune Liviu Rusu???

Preşedintele Consiliului Judeţean, Liviu Rusu (PDL), nu renunţă la visul său de transformare a zonei de agrement Colibiţa în staţiune, chiar dacă, pentru început, e posibil ca aceasta să fie doar de interes local. Pentru dobândirea unui astfel de statut, e nevoie ca autorităţile să asfalteze drumurile de acces şi să asigure unele utilităţi. „Avem intenţia de a asfalta şi drumul de acces dinspre Mureşenii Bârgăului, cu ieşire directă la DN 17. În felul acesta, am avea şi mai multe şanse să transformăm Colibiţa în staţiune”, ne-a spus Rusu.

Alin Cordoş

În episodul al patrulea vă vom prezenta modul cum s-a construit Castelul “Dracula” din Pasul Tihuţa, sumele uriaşe de bani care au fost investite în zonă şi cine, cum şi de ce a distrus singura pistă de bob din nord-vestul Transilvaniei. /Gazeta de Cluj
Teme de mediu

Locuitorii din satul Sasar sunt satui de poluare!
În vara anului 2010, Consiliul Local Recea a hotărît să interzică folosirea tehnologiilor cu cianură, transportul şi depozitarea sterilului cu cianuri pe teritoriul administrativ al comunei. Hotărîrea a fost comunicată şi SC Romaltyn Mining SRL Baia Mare (urmaşa SC Aurul SA, lichidată prin faliment, de Tribunalul Maramureş), noua firmă cu capital străin ce intenţionează să reia activitatea de producere a aurului cu ajutorul cianurii şi care a solicitat pentru început autorizaţie integrată de mediu de la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj-Napoca. Şi Consiliul Local Baia Mare se opune repornirii uzinei de extragere a aurului Romaltyn - prin HCL 84/2010 a interzis eliberarea autorizaţiei de construcţie pentru lucrări suplimentare de investiţii în incinta unităţii.
Cu toate aceste riscuri, Romaltyn a cerut autorizaţie integrată de mediu, iar Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj-Napoca analizează dacă sînt îndeplinite condiţiile legale privind prevenirea accidentelor şi reducerea/controlul poluării. Între timp, Romaltyn execută lucrări de investiţii care să asigure funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor - în caz că va obţine autorizaţie de mediu şi va fi reautorizată pentru activităţi de extragere a metalelor preţioase prin prelucrarea sterilului de flotaţie sau a concentratelor aurifere. Romaltyn a obţinut autorizaţie de la Consiliul Judeţean Maramureş, pentru construirea în extravilanul satului Săsar a instalaţiei de preparare a laptelui de var şi de detoxifiere a tulburelilor, lucrări ce se află în plin lucru.
Primarul comunei Recea, Octavian Pavel ne spune: Nu mi se pare corect ca Romaltyn să reia activitatea, ne-am săturat de atîta poluare, Constituţia României prin articolul 35 recunoaşte dreptul cetăţenilor la un mediu înconjurător sănătos, iar Uniunea Europeană susţine protecţia şi calitatea mediului. Viceprimarul de Recea, Valer Mădăras: Cînd cetăţenii din Săsar am acceptat amplasarea iazului, ni s-a spus că noua metodă australiană de extragere a aurului cu cianură este nepoluantă, dar ne-am înşelat amarnic, mor păsările ce zboară peste lacul toxic, praful luat de vînt acoperă culturile, oamenii se plîng de poluare. Cetăţenii din Săsar (am stat de vorbă cu cinci oameni) susţin că aerul din zonă este plin de praf şi de substanţe iritante (cianura miroase a migdale amare), mai ales cînd vîntul bate dinspre iaz. Au fost minţiţi, li s-a spus că iazul va fi ecologic, că apa ce va fi deversată în aval va fi putea fi băută de oameni... Li s-a promis că depozitul de steril din apropierea satului va fi acoperit cu glii de pămînt, însă nu s-a realizat nimic. Pentru cele 90 ha de teren expropriat, proprietarii au primit 2 milioane lei/ha, în loc de 10 milioane cît apare în acte - unde sînt 8 milioane, se întreabă oamenii păcăliţi. Mai ales copiii sînt alergici la aerul poluat, aşa că părinţii nici nu vor să audă că firma Romaltyn îşi va relua activitatea de producţie cu cianuri pe teritoriul satului. Primarul Pavel intenţionează să organizeze un referendum, pentru a afla cîţi locuitori se opun redeschiderii Romaltyn şi cîţi nu. Un fost muncitor la Transgold, Aurul, Flotaţia Săsar şi Remin (acum bolnav de ficat) ştie că din toată afacerea aceasta cu aur, Remin nu a cîştigat nici un leu profit, iar primarul Pavel cunoaşte că în bugetul local n-a intrat nici un leu de la Aurul/Romaltyn.
SC Romaltyn SRL Baia Mare ne va răspunde în scris la întrebările pe care le-am pus, în legătură cu intenţia de repornire, contestarea în contencios a hotărîrilor locale, procesul cu Statul Maghiar după accidentul ecologic din anul 2000, ce avantaje are zona dacă fabrica de aur va reporni şi ce garanţii există că zona nu va fi poluată. Aşteptăm răspunsul!Graiul Maramuresului
Groapa de gunoi incepe de pe strada Paltinisului
UN BLESTEM NUMIT CRAICA. Deşi traversează localităţile Satu Nou de Sus, Baia Mare şi Recea, Craica a devenit o groapă de gunoaie doar pe raza municipiului reşedinţă de judeţ. Şi asta din cauza sutelor de ţigani care s-au aciuat pe malul pârâului. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât pârâul devine un adevărat pericol pentru cei care locuiesc în zonă. Focarele de infecţie îi ameninţă pe băimărenii din cartierul Hatvan în fiecare sezon cald. Din cauza mirosurilor insuportabile şi a mormanelor de gunoi ce zac chiar sub geamul băimărenilor ce locuiesc pe strada Păltinişului, aceştia sunt nevoiţi să îşi ţină ferestrele închise. „Nici măcar nu pot să mă uit pe geam, că văd numai gunoaie în jurul meu. Zici că blocul în care locuiesc este clădit exact pe o groapă de gunoi”, a declarat Ioana Pop, băimăreancă ce locuieşte pe strada Păltinişului. Din păcate, autorităţile se ţin în continuare de promisiuni deşarte, în timp ce băimărenii din cartierul Vasile Alecsandri îşi pierd încrederea că vor mai scăpa vreodată de ţiganii şi gunoaiele din zonă. Primarul interimar al Băii Mari, Istvan Ludescher garantează că igienizarea atât a pârâului Craica cât şi a râului Săsar se face de câte ori este nevoie. „Igienizarea pârâului Craica intră în atribuţiile noastre. Cu ajutorul Serviciului Public Ambient Urban, vom reuşi să trimitem oameni în zonă care să asigure curăţenia. Pentru igienizarea albiilor pârâului Craica vor acţiona asistaţii sociali care prestează munca în folosul comunităţii”, a declarat acesta. De această dată se pare că de vină sunt... viiturile, nicidecum ţiganii care locuiesc ilegal în zonă. Lavinia SĂBĂCIAG /infomm
Actualizare – Alerta – Nori de praf – Sterilul de pe iazul Bozanta, purtat de vant in localitatea Lapusel
Autoritatile din Maramures au intrat in alerta dupa ce vantul puternic din zona Lapusel a ridicat nori de praf de pe iazul Bozanta. Pulberea de steril a fost purtata de rafalele de vant in localitate, putand constitui un pericol pentru oameni. Acestora li s-a recomandat sa isi inchida ferestrele de la case si sa spele foarte bine legumele din gospodaria proprie inainte de a le consuma. a aceasta ora, in zona iazului Bozanta se afla comisarul Calin Stefan din cadrul Garzii de Mediu Maramures si Octavian Pavel, primarul localitatii Recea, de care apartine satul Lapusel. Asta pentru ca vantul sufla cu 60 km/h si transporta praf - pulbere de steril -in localitatea din vecinatate. Prefectul Sandu Pocol a a dispus, in calitate de presedinte al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta, avertizarea cetatenilor din localitatea Lapusel. Populatiei i se recomanda sa isi inchida ferestrele de la locuinte si sa spele foarte bine, sub jet puternic de apa, legumele din gospodaria proprie inainte de a le consuma.  De la distanta, satul Lapusel parea acoperit de o ceata galbuie din cauza prafului de steril ridicat de vant de pe halda din Bozanta. Pulberea se lasa incet peste sat starnind ingrijorare in randul localnicilor, desi, spun acestia, situatia nu e noua. Grav este ca regiunea Recea-Lapusel e una dintre zonele ce aprovizioneaza cu legume orasul Baia Mare.  “E praful de pe pirita, care e depozitata acolo catre Sasar undeva. De cate ori sufla vantul, se intampla astfel de probleme. De multi ani, eu sunt aici de 12 ani, la Recea”, a spus Rodica Bud, din Recea. “Vine de la iazurile de decantare, vine de cate ori sufla vantul...”, a completat Malvina Somcutean, din Lapusel, adaugand ca nimeni nu a intervenit niciodata sa rezolve problema si ca agricultura din zona este evident afectata.
Langa halda, aerul era aproape irespirabil, iar vantul puternic aproape ca te dobara. Autoritatile le-au recomandat oamenilor sa ramana in casa, cu ferestrele inchise, insa putini s-au conformat. “Afecteaza culturile...Doar si la gura se simte acum, nu?” - s-a plans un localnic indapertandu-se apoi cu capul bagat intre umeri si gura ascunsa in bluza. Masinile au circulat pe traseul Recea-Lapusel cu 50 km/h din cauza vizibilitatii reduse de praf, iar trenul ce trece pe sub halda de steril a incetinit cand a ajuns in zona.
ACTUALIZARE: Potrivit agentiei Mediafax, care il citeaza pe seful Garzii Nationale de Mediu, Silvian Ionescu, exista riscul ca norii de steril sa produca o poluare transfrontaliera. "In prezent nu putem spune ca avem o problema. Intr-adevar, vantul care sufla puternic ridica praful de pe fostele halde de steril si de pe malurile iazurilor de decantare, care nu sunt ude. Trebuie sa le controlam in special pe cele din apropierea frontierei, pentru ca nu cumva sa avem probleme cu poluarea transfrontaliera. In rest, nu prea avem ce sa facem. Bani de investitii pentru instalatii care sa ude incontinuu pamantul nu exista, iar respectivele halde apartin Ministerului Economiei", a declarat Ionescu, in cursul zilei de azi. Seful Garzii Nationale de Mediu a precizat ca nu exista posibilitatea unor sanctiuni. El a subliniat ca situatia s-ar putea agrava fara o interventie corecta, chiar daca in prezent nu sunt probleme deosebite. "Trebuie, in esenta, sa udam haldele respective, astfel incat vantul sa nu mai poata ridica praf", a mai spus Ionescu. Sterilul provenind de la minele de aur poate contine si metale grele, insa, potrivit oficialului, in cantitati "neinsemnate". Alexandru Ruja /emaramures
Locuitorii din Lapusel, sub amenintarea sterilului de la Bozanta
AMENINŢAŢI DE STERIL. În cursul după-amiezii de vineri, 8 aprilie, vijelia anunţată de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) a făcut ravagii în Maramureş. Rafalele de vânt care au depăşit 60 de km/oră au adus, în zona localităţii Lăpuşel, cantităţi mari de praf din zona iazului Bozânta (pulbere de steril de flotaţie). La faţa locului s-a deplasat prim comisarul Călin Crişan şi primarul comunei Recea, Octavian Pavel. Prefectul Sandu Pocol a fost anunţat de producerea acestui fenomen şi a dispus, în calitate de preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, avertizarea cetăţenilor din localitatea Lăpuşel. Populaţiei i s-a recomandat să îşi închidă ferestrele de la locuinţe şi să spele foarte bine, sub jet puternic de apă, legumele din gospodăria proprie, înainte de a le consuma.Amalia BABICI MAN /infomm

Lucrarile de la stadion polueaza Clujul, spun tinerii liberali

Clujul este plin de praf, susţin tinerii liberali, după ce, luna trecută, senatorul liberal Marius Nicoară îi cerea primarului Sorin Apostu să îşi ceară scuze pentru că în loc de aer curat, clujenii înghit mult praf. De această dată, tinerii liberali atrag atenţia că în Cluj poluarea, dar în principal praful, este rezultatul lucrărilor de construcţie, iar acest lucru se datorează faptului că organizările de şantier lasă de dorit. Exemplul invocat de reprezentanţii TNL Cluj-Napoca este marele proiect al viitorului stadion “Cluj Arena”, pe motiv că lucrările executate aici un respectă prevederile H.C.L. nr. 191/2009  privind amenajarea organizării de şantier.

TNL: Stadionul nu respectă normele de mediu

Conform acestei hotărîri, „organizările de şantier trebuie să fie dotate cu rampă de spălare, amenajată corespunzător, astfel încât la ieşirea vehiculelor de pe şantiere, carosabilul să nu se murdărească. Praful şi mizeria rămîn pe străzi, în urma camioanelor care părăsesc zona lucrărilor cu anvelopele pline de noroi. Noroi, care, ulterior, ajunge în canalizarea oraşului sau se transformă în praf şi este purtat de vînt direct în plămînii clujenilor, riscînd să provoace astm, cancer pulmonar, moarte timpurie sau boli cardiovasculare”, arată TNL într-un comunicat remis presei. Iar cea mai bună dovată în opnia acestora este praful şi chiar mizeria de pe Splaiul Independenţei sau Strada Garibaldi.

Vor sesiza primăria că legea e încălcată

Tinerii liberali sînt decişi să depună mîine o sesizare către primărie prin care vor solicita să se ia toate măsurile necesare pentru respectarea hotărîrii de CL. Vizat este unul din obiectivele prioritare ale Consiliului Judeţean (CJ), şi anume stadionul. Acesştia susţin că este necesară construirea unei platforme betonate cu sistem de colectare a apei, racordată la canalizare, sau a unei fose septice şi a unei pompe de apă sub presione. „Cluj Arena este un obiectiv important ce trebuie realizat. Dar, indiferent de numele constructorului sau de amploarea lucrărilor, curăţenia trebuie respectată, iar sănătatea clujenilor nu trebuie pusă în pericol sub nicio formă, mai ales că, în aerul din Cluj, concentraţia de praf admisă este deja cu mult depăşită. Nivelul de poluare din municipiu a atras inclusiv atenţia Uniunii Europene. Comisia Europeană a inclus Clujul pe lista celor mai poluate cinci zone din ţară, care au contribuit la declanşarea procedurii de infringement împotriva României”, a precizat preşedintele organizaţiei municipale de tineret a PNL Cluj-Napoca, Ioan Bîldea./Anca Giurgiu/Foaia Transilvana

Dej: „Planteaza un arbore”, o campanie de succes!

Cu prilejul Anului Internaţional al Pădurii şi Luna Plantării Arborilor, în perioada 15 martie - 15 aprilie, Ocolul Silvic Dej şi Primăria Municipiului Dej desfăşoară campania “Plantează un arbore”, într-o zonă afectată de alunecări de teren, din vecinătatea Complexului Balnear Toroc. Şi, spre plăcuta surprindere a organizatorilor, ideea a fost îmbrăţişată cu entuziasm de dejeni, mai ales de cei tineri. Astfel, pînă la sfîrşitul campaniei, suprafaţa de aproximativ 12.000 mp va fi plantată cu 6.000 de puieţi puşi la dispoziţie de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, cele 24 de parcele care compun perimetrul fiind plantate exclusiv de echipe de voluntari. Printre cei care au participat deja la această acţiune se numără echipele de la Şcoala “Mihai Eminescu”, Şcoala “Avram Iancu”, Colegiul “Andrei Mureşanu”, Organizaţia Naţională Cercetaşii României - Filiala Dej, Asociaţiunea ASTRA Dej, Biserica Penticostală Nr. 1 Dej, Clubul Rotary Dej, Radio Fir, Primăria Dej, Ocolul Silvic Dej şi militari ai UM 015011 Dej. Lor li se adaugă noile echipe constituite, care împreună cu Ocolul Silvic vor finaliza săptămîna aceasta întreaga acţiune. Pentru plantarea unei parcele se utilizează în medie 200-300 de puieţi (cătină, salcîm, plop, frasin, prun), iar asistenţa tehnică de specialitate, pe întreaga perioadă, este asigurată de Ocolului Silvic Dej. De asemenea, parcelele alocate fiecărei echipe vor fi marcate pe teren, pentru supravegherea în continuare a perimetrului, pînă la “reuşita definitivă” a plantaţiei (4-5 ani). Pentru limitarea efectelor negative ale păşunatului, puieţii proaspăt plantaţi vor fi împrejmuiţi cu un gard (400 ml gard / 4-5 rînduri de sîrmă ghimpată fixată pe stîlpi de lemn), sîrma ghimpată necesară fiind pusă la dispoziţia voluntarilor de către firmele Metalicplas şi Mexom din Dej. Tot la capitolul “sponsori” mai trebuie amintiţi Progecad SRL Dej şi Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, care au contribuit cu titlu gratuit la măsurătorile de pe teren, analizele de sol şi consultanţa de specialitate. Magdalena Vaida/ Faclia