Revista presei 28 februarie 2011 Cuprins

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE”

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA






REVISTA PRESEI

28 februarie 2011



Cuprins:

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMES-TISA
Prognoza meteo – Vreme frumoasa, dar rece astazi in judet
Vremea a fost in general inchisa in ultimele ore, cu cerul acoperit. Pe arii extinse a nins. Cantitatea maxima de precipitatii s-a intregistrat la Copalnic si a avut valoarea de 4,1 l/mp. Vantul a suflat slab in general, cu unele intensificari in zona inalta de munte, unde a atins valoarea de 43 km/h. Izolat s-a semnalat ceata. Prognoza meteorologica prevede pentru astazi, 26 februarie, o vreme, in general frumoasa, dar rece noaptea si dimineata. Cerul va fi variabil. Vantul va sufla slab, la moderat. Temperaturile vor avea valoarea cuprinsa intre minus10 grade Celsius si 4 grade Celsius, mai coborate in depresiunile montane. Izolat, in zonele joase se va semnala ceata pe arii restranse. 
Stratul de zapada masoara 39 cm la Cavnic; 31 cm la Copalnic; 25 cm la Luhei; 24 cm la Cicarlau; 22 cm la Firiza; 21 cm la Ruscova; 20 cm la Mara; 13 cm la Leordina; 12 cm la Viseu de Sus, Moisei, Bistra si Mara; 11 cm la Bicaz; 9 cm la Suciu de Jos. Valorile termice estimate pentru astazi sunt de -10 grade Celsius la Miresu Mare; -9 grade Celsius la Tamaia; -7 grade Celsius la Cavnic; -6 grade Celsius la Targu Lapus, Sacel, Viseu de Sus si Borsa ; -4 grade Celsius in Baia Mare; -3 grade Celsius in Pasul Gutai, Baia Sprie, Leordina, Bogdan Voda si Copalnic.

Debitele si nivelurile cursurilor de apa din judet au fost variabile, influentate de fenomenele de iarna instalate. Gheata la mal este formata pe cursurile raurilor Tisa, Viseu, Vaser, Ruscova, Iza, Mara, Cavnic si Firiza. Curge zapada inghetata pe cursului raului Suciu. Pentru urmatoarele 24 de ore, hidrologii prevad in continuare debite si niveluri variabile, influentate de fenomenele iernii. Ioana Osan/emaramures
Maramures: Ceata si polei pe sectoarele de drumuri judetene

Circulatia rutiera in judetul Maramures se desfasoara in conditii de iarna. Nu sunt drumuri blocate sau pe care traficul rutier sa se desfasoare cu dificultate.Atentie soferi! Este semnalata ceata pe un tronson al DN 18 la Petrova, respectiv pe DJ 108A, in zona localitatii Tamaia. Vizibilitatea este redusa sub 100 de metri. Temperaturile scazute din noaptea trecuta au favorizat formarea de polei pe urmatoarele tronsoane de drumuri judetene: DJ109 F Targu Lapus- Coroieni; DJ 109G Romanesti-Mesteacan; DJ 110C Vima Mica-Vima Mare; DJ 184 Cavnic-Baia Sprie; DJ 109F Cavnicv-Budesti; DJ183 Firiza-Izvoare; DJ 184A sindresti-Dumbravita; DJ182C Coas-surdesti; DJ 193 E Asuaju de Sus-Asuaju de Jos; DJ108 P Oarta de Jos-Bicaz. Angajatii societatii care asigura si intretine viabilitatea drumurilor judetene au intervenit cu 15 autoutilaje si au imprastiat 98 tone de material antiderapant. La aceasta ora, majoritatea sectoarelor de drumuri judetene sunt curate si umede. Participantii la trafic intalnesc carosabil partial umed pe DN 18 in Pasul Gutai si Sighetu Marmatiei. Pe doua tronsoane ale aceluiasi drum national, la Petrova si Borsa carosabilul este uscat si alterneaza cu portiuni umede si partial umede la Viseu de Sus. Carosabilul DN 1 C si E 58 in Baia Mare, Satulung, Seini este umed. DN 17C la Viseu de Sus si DN 19 la Sighetu Marmatiei au carosabilul uscat. Carosabilul Angajatii sectiei de drumuri nationale au intervenit preventiv, cu patru autoutilaje si au raspandit opt tone de material antiderapant (patru tone pe DN1 C si E 58, respectiv patru tone pe DN 18 la Copalnic).

Conducatorii auto pot sesiza problemele cu care se confrunta in trafic si pot obtine informatii cu privire la starea de practicabilitate a drumurilor nationale si judetene la Dispeceratul Sectiei de Drumuri Nationale Baia Mare – telefon [phone], respectiv 0728.181.796, dispeceratul societatii de intretinere a drumurilor judetene.

Raman inchise, pe perioada de iarna, drumul judetean 109 F, pe relatia Cavnic-Strambu Baiut si tronsonul drumului judetean 183, pe relatia Izvoare-legatura cu DN18, in Pasul Gutai.

Vremea a fost in general frumoasa, dar rece noaptea si dimineata. Cerul a fost variabil mai mult senin. Vantul a suflat in general slab. Izolat s-a semnalat ceata. Stratul de zapada masoara: 30 cm la Cavnic;2 9 cm la Iezer; 26 cm la Copalnic; 25 cm la Luhei; 21 cm la Firiza; 19 cm la Mara; 18 cm la Ruscova; 14 cm la Suciu de Jos; 13 cm la Leordina; 12 cm la Viseu de Sus si Ulmeni; 11 cm la Bistra. Valori termice: -8 grade Celsius la Borsa si Tamaia; -7 grade Celsius la Petrova si Viseu de Sus; -6 grade Celsius la Cavnic, Targu Lapus, Copalnic si Miresu Mare; -5 grade Celsius in Pasul Gutai, Sighetu Marmatiei si Sacel; -4 grade Celsius in Baia Mare; -3 grade Celsius la Sacel si Baia Sprie; -2grade Celsius in Bogdan Voda si Leordina. Prognoza meteorologica prevede pentru astazi o vreme rece, local geroasa noaptea si dimineata. Cerul va fi variabil. Vantul va sufla slab, la moderat. Temperaturile vor avea valoarea cuprinsa intre -12 grade Celsius si 5 grade Celsius. in zonele joase, pe arii restranse se va semnala ceata.

Debitele si nivelurile cursurilor de apa din judet au fost in general stationare. Pe toate raurile sunt prezente fenomenele de iarna Gheata la mal este formata pe cursurile raurilor Viseu, Vaser, Ruscova, Iza, Mara, Cavnic si Firiza. Curge zapada inghetata pe cursurile raurilor Lapus si Suciu. Pentru urmatoarele 24 de ore, hidrologii prevad in continuare debite si niveluri usor variabile, influentate in continuare de fenomenele iernii, insa fara producerea de evenimente deosebite pe principalele cursuri de apa.

Cetatenilor li se recomanda sa fie atenti la turturii de gheata formati la streasina caselor sau blocurilor, mai ales a locuintelor situate in apropierea trotuarelor sau magazinelor comerciale amplasate la parterul blocurilor si care odata cu incalzirea vremii se pot desprinde si produce accidente nedorite, se arata intr-un comunicat al Prefecturii Maramures.ZiarMM.ro

Probleme cu apa in Chiesd
Primarul comunei Chieşd, Ioan Cătană, ne-a declarat, ieri, că la nivel local există probleme in ceea ce priveşte calitatea apei din cauza fostei exploatări miniere din zonă. Ioan Cătană a adăugat că problema apei in Chieşd va fi rezolvată după finalizarea lucrărilor cuprinse in proiectul privind realizarea unui amplu sistem de alimentare cu apă şi canalizare finanţat din fonduri de mediu. / Adrian Lungu/Salajeanul
Teme de mediu

Consilierii locali baimareni cer interventia presedintelui tarii in cazul reluarii activitatii la fosta uzina Aurul
TEAMĂ DE POLUARE. Consilierul local Gheorghe Grădinaru a repus pe tapet problema reluării activităţii fostei uzine Aurul din Baia Mare, în şedinţa ordinară de ieri a Consiliului Local Municipal. Alesul urbei a solicitat Executivului Primăriei Baia Mare să dispună descingerea Corpului de Control la firma Romaltyn Mining, pentru a se constata dacă această societate comercială face paşi premergători punerii în funcţiune a instalaţiei cu cianuri. Consilierul Gheorghe Grădinaru s-a arătat extrem de nemulţumit de atitudinea pasivă a unora din administraţia loală, faţă de această problemă. "În cazul poluării cu cianuri, nu este loc de pardon. Nu vă jucaţi cu populaţia unui oraş, cu sănătatea acestora", a punctat Gheorghe Grădinaru. Ca răspuns la solicitarea consilierului Grădinaru, primarul interimar István Ludescher a declarat că s-a făcut un control, în ultimele două săptămâni, în incinta firmei Romaltyn Mining, concluzia trasă de echipa de examinare fiind că acolo nu se construieşte nimic. István Ludescher a menţionat, însă, că "se execută lucrări la Bozânta, la instalaţia de prelucrare a apelor uzate de pe raza comunei Bozânta, care este condiţie pentru emiterea autorizaţiei integrate de mediu". În cazul în care acest document va fi emis pe numele firmei Romaltyn Mining de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj - a subliniat primarul interimar al municipiului Baia Mare - autorităţile băimărene nu vor mai putea face nimic sub aspectul stopării investiţiei de prelucare a sterilului prin metoda cianurării. În această perspectivă, consilierul Georghe Grădinaru a cerut emiterea unei ordonanţe prezidenţiale de întrerupere a lucrărilor la Romaltyn Mining Baia Mare.Bogdan PANAITE /infomm

Informatia Zilei va prezinta in premiera afacerea socanta a zgurilor de la Romplumb

Schema caracatitei sau cum vrea Mircea Maries sa iasa din insolventa!

De ce ati ales Baia Mare?

- M-am hotarat anul trecut, impreuna cu alti asociati de-ai mei, sa incep o activitate economica in domeniul productiei, respectiv in cel al valorificarii deseurilor, poate chiar extractiv sau chiar in alte domenii adiacente. Am aflat de existenta unor deseuri, zgura aceasta, in toamna anului trecut. Am luat probe, am vazut despre ce e vorba si am vazut ca este posibila valorificarea acestei zguri, care e de 20 de ani aici. Societatea a investit in utilaje, tehnica, personal…, pentru ca in domeniul acesta este importanta valoarea personala a fiecarui individ care lucreaza. M-am decis sa o prelucrez aici, desi as putea sa o iau si sa o transport in alta parte. Am auzit despre aceasta oportunitate de la o cunostinta comuna cu domnul Mircea Maries si am facut o asociere in participatiune pentru valorificarea acestor deseuri. Vreau sa precizez de la inceput ca mi se pare o situatie hilara sa spui ca ceea ce transportam noi, zgurile de la Romplumb, sunt considerate deseuri periculoase, in vreme ce exista milioane de tone de zguri cu concentratie de 30-40% plumb, depozitate prin toata Romania. Este un nonsens. Astea au 2-6% plumb.

- In ce conditii transportati deseurile?

- Puteti verifica. Sunt masini speciale. Cred ca totul este doar un balon de sapun creat de anumite personaje, manate de fel de fel de interese. Daca al nostru cu

2-6% plumb este periculos, atunci cel cu 30-40% pe care Romplumb il aduce din Polonia cum il numim?

- Cum doriti sa exploatati aceste deseuri?

- Am un punct de lucru aici, in Baia Mare, si sunt pe cale sa mai autorizez doua la Deva, Turnu Magurele, dar si in alte orase.

- Care sunt acele localitati, pentru ca nu toti aproba astfel de activitati?

- Nu-i adevarat. In orice loc din Romania, daca respecti conditiile impuse de legi, poti prelucra aceste deseuri, care nicaieri, pana in Baia Mare, nu au fost considerate periculoase. Din punct de vedere financiar, ca eu sa transport aceste materiale si sa le prelucrez intr-un alt oras, ar fi neprofitabil. Opinia publica este prost informata. Lumea nu stie ca exista tehnologia necesara pentru ca aceste 50.000 de tone de deseuri sa le transformam, spre exemplu, in 30.000 de tone de zgura cu continut de fier, si sa ramana doar 20.000 cu continut de plumb. Cred ca aici e vorba de rea vointa.

- Unde se mai foloseste aceasta tehnologie?

- Flotarea? Chiar la doi km de noi. La fosta Flotatie Centrala. Existau zeci in Romania. In momentul de fata mai functioneaza la Rosia Poieni, Zlatna, Abrud… peste tot in lume. Sunt identice cu ale noastre.

- Unde voiati sa prelucrati aceste deseuri?

- Acolo. Pe platforma de la IMMUM. La domnul Maries. Am un contract de participatiune cu firma Bavna Fer, care primeste doar un comision, conform contractului. Este un comision care are mai multe clauze.

- Cati bani ati investit in afacerea aceasta?

- Cu tot cu investitia in personal… 100.000 de euro in Baia Mare, numai prin activitati conexe< pregatirea oamenilor, a amplasamentului, rigole pe platforma. Niciuna dintre conditiile de mediu, care sunt foarte drastice, nu le-am incalcat. Dimpotriva. Ganditi-va ca din noiembrie am depus actele la Mediu, abia in decembrie am facut o sedinta publica, iar cand ni s-a spus “faceti asta”… noi am facut. Organele de mediu si-au facut bine treaba.

- Dar aveti ceva de ascuns acolo?

- Nu. Invit oricand media locala si chiar am de gand ca in zilele ce urmeaza sa organizez o conferinta de presa. Sa vada cu ochii lor, sa arate intregului oras ce este acolo. Sa nu mai aud povesti, informatii false…

- Deci in povestea aceasta, dumneavoastra ati investit 100.000 de euro.

- Nu. Doar cheltuielile. Dar nu asta e important. Eu dau de lucru la cateva zeci de oameni. Angajatii mei au salarii de la 2.500 de lei – muncitorul, la aproximativ 6.000 de lei – un specialist, inginer. Pe langa toate acestea, mai platesc 5.400 de lei statului pentru oamenii acestia.

- Dar cineva vrea sa va puna piedici?

- Eu asa cred. Pentru ca zgura sta aici de 20 de ani si pana acum nimeni nu s-a atins de ea. Acum vin eu… si vreau sa o prelucrez. Si se gasesc unii sa zica “vai cate miliarde o sa faca asta”. Eu insa vreau sa fac totul legal. Sa o transport in conditii perfect legale, cu masini autorizate, ca sa nu existe nici macar un risc, o duc intr-un depozit, care comparativ cu locul in care era pana acum (in curtea Romplumbului) exclude din start poluarea. Ganditi-va ca acolo o ploua, apa se infiltra peste tot, batea vantul, o imprastia peste acel cartier… Apoi apa cu care lucrez se recircuiteaza, astfel ca nu exista nici pierderi, care m-ar dezavantaja din punct de vedere economic, si nici scurgeri sau deversari, care ar putea fi interpretate ca si poluare. Mi se pare o ipocrizie sa te plangi toata ziua, cata poluare este in orasul tau, iar tu, ca si autoritate locala, sa nu faci nimic in acest sens. Dimpotriva, cand vine un agent economic care face o activitate asemanatoare ecologizarii i se baga bete in roate. Nu vreau facilitati, nici felicitari, ci vreau sa desfasor in conditii legale o activitate.

- Pontul… de unde l-ati avut?

- De la consilierul meu tehnic, care este un inginer recunoscut national si international si care cunoaste domeniul acesta. Singurul meu contact in Baia Mare, in aceasta afacere, este Mircea Maries.

- Si care este partea lui Maries in afacere?

- Imi pare rau. Nu pot sa va divulg aceste date fara acordul domnului Maries. Contractul este confidential.

- In momentul de fata ati transportat zgura la IMMUM?

- Am dus circa 1.000 de tone. Cu 4 masini, dar as putea duce cu 20. Acum insa sunt blocat, iar oamenii stau, nu iau salariile, nu duc bani acasa la familiile lor. Este o desfasurare a unei afaceri pe orizontala. Cu putinul meu creste putinul pe care il avem.

- Cat platiti chirie la Maries?

- Nimic. E o parte din contract. Dansul a pus la dispozitie terenul. Alte puncte ale acestui contract si care il includ pe Mircea Maries sunt obtinerea autorizatiilor pentru acest punct de lucru, pentru relatiile cu diferiti terti (firma de utilaje, firma de transport, SC Romplumb etc). Domnul Maries este cel care a cumparat zgura de la Romplumb. E vorba  de 50.000 de tone, plus-minus 10%. Dansul este proprietar.

- Cat a costat? Este pretul stiut de noi, adica 4 euro/tona?

- Da. Adica 200.000 de euro.

- Maries isi adauga ceva la pretul acesta? Cum va vinde zgura?

- Asta e o parte din contractul de participatiune, acolo este partea lui. Exista o parte procentuala din pretul de achizitii. Eu voi fi cel care va plati integral marfa, plus partea dansului.

- Adica procentul pe care il pune el acolo?

- Exact.

- Cat pierdeti in situatia actuala?

- Datorita faptului ca nu am inceput mai repede, pot sa va spun ca societatea mea pierde aproximativ 100 de milioane lei vechi pe zi, reprezentand cheltuielile cu angajatii, contractele cu tertii etc.

- Cine va fi responsabil pentru pierderi?

- Eu. Pentru deciziile gresite pe care le-am luat. In primul rand, as spune aici ca am evaluat eronat situatia din Baia Mare. Mi s-a adus la cunostinta de catre un specialist in acest domeniu ca in Baia Mare opinia publica ar fi foarte interesata sa elimine anumite puncte care genereaza poluare. Eu am crezut ca acest lucru va fi un atu in aceasta activitate.

- De ce nu functionati acum?

- Pe data de 27 ianuarie am intrat in legalitate. Legea insa spune ca e nevoie de 15 zile pentru mediatizare. Iar noi am inceput sa transportam ceva mai devreme. Juristii mei mi-au spus ca nu este nicio problema daca in perioada de mediatizare eu imi ridic marfa fara sa o prelucrez. Noi avem termen pana la 15 martie sa transportam marfa de la Romplumb. Fiecare zi de intarziere are prevazuta in contract o penalizare.

- Cat ar putea dura procesarea acestor zguri, presupunand ca totul al fi in regula din punct de vedere legal?

- Daca as obtine avizele necesare ca sa lucrez la capacitate mare, circa 1.000 tone/zi, fara sa existe niciun risc pentru comunitate sau pentru muncitori, as epuiza cele 50.000 de tone in circa 2 luni. Insa daca mi se baga bete-n roate si lucrez la capacitate foarte mica, pentru a procesa o asemenea cantitate ar fi nevoie de 10-15 ani. Ceea ce este exclus. In aceste conditii va marturisesc ca mi-as strange jucariile si m-as muta.

- Ati estimat vreun profit final pentru aceasta afacere?

- :titi vreun om de afaceri care incepe un bussines fara sa se gandeasca la profit? Ceea ce ma intrebati depinde mult si de raspunsul anterior. Suma variaza intre 300 si 500 de mii.

Cine este “castelanul” Mircea Maries?

Mircea Maries (originar din satul maramuresean Fersig) este unul dintre afaceristii maramureseni cu cea mai spectaculoasa evolutie din anii de dupa Revolutie. In mod samavolnic este considerat cel mai bogat om de afaceri din judet. A devenit proprietarul mai multor imobile si suprafete de teren de pe platforma fostului IMMUM – unde functioneza si una dintre firmele sale, TEHNOMIN SA – aflata in insolventa si plina de datorii. Mircea Maries, fost merceolog inainte de 1989, a devenit proprietar al fostei platforme industriale a municipiului Baia Mare, dar si celebrului castel din Satulung. Afaceristul se “adapa” in continurae din contracetele pe care le are firma sa, Tehnomin SA. Este maramureseanul cu cele mai multe prezente in celebrul Top 300 al celor mai bogati (si cinstiti, oare?) oameni de afaceri ai tarii.

Maries se “adapa” in continuare din Tehnominul aflat in insolventa

Consiliul Local vinde castelul Teleki de la Satulung catre Maries, cu pretul de 1,2 miliarde de lei (subevaluat, spun unii contestatari), in conditiile in care, pana la sfarsitul anului 1999 statul investise in lucrari de restaurare 1,6 miliarde de lei vechi. Mircea Maries intentiona sa transforme castelul intr-un hotel de patru stele. Pana in 1989, in castelul Teleki din comuna Satulung functionau un IAS comunal si birouri ale Trustului de Constructii Maramures.  Acum, gurile rele spun ca Maries ar fi vandut castelul…  In anul 2009, Directia Finantelor Publice a incercat sa vanda,  in repetate randuri, proprietati aparatinand lui Mircea Maries, printre care si castelul Teleki din Satulung, pentru a recupera datoriile pe care omul de afaceri  le are fata de bugetul statului roman, fara succesc insa.

Meseriasii din SRI Maramures

Meseria unui ofiter de informatii seamana izbitor cu cea a unui jurnalist de investigatii. Vorbim aici despre profesionisti. Nu despre circarii care in cazul serviciilor de informatii se multumesc sa traga cu urechea intr-o carciuma, la aventurile amoroase ale subiectului si nici la jurnalistul care sta 8 ore la birou culegand informatii de pe agentii sau raspunzand amabil solicitarilor venite de la prieteni sus pusi. Ne referim in ambele situatii la meseriasi. Din pacate, jurnalismul de investigatie e o specie pe cale de disparitie. Anchetele serioase au fost inlocuite cu stiri de can-can sau subiecte din categoria “fapt divers” – mai caldute. Ii pot intelege pe cei care au renuntat. :tiu numeroase cazuri. Colegi din presa nationala care pur si simplu n-au mai rezistat si au pus armele jos. Batalia este de cele mai multe ori inegala. Te zbati luni in sir, zile si nopti, sa duci la capat ponturi sau informatii despre indivizi bogati si corupti. Jungla prin care incerci sa te furisezi ca sa afli adevarul te raneste nu o data. Apoi, la final, daca ai norocul sa-ti vezi materialul publicat, pentru ca mafiotul a uitat sa-ti sune seful si sa-i promita o vacanta pe Riviera Franceza, raspunsul e un potop de amenintari venite telefonic, noaptea, sau prin “prieteni” binevoitori, presiuni asupra nevestei la serviciu, dojana copilului la scoala si alte asemenea murdarii. Tu castigi 10 milioane, iar cel despre care scrii da 10 milioane numai pe bikini cu cristale Swarovski, pe care-i cumpara amantei. Si de la un moment dat te saturi. Nu mai poti si renunti. In cazul ofiterului de informatii e vorba cam de aceeasi munca. Numai ca el nu-si publica “articolul”. Il transforma intr-un raport. Ajunge la Bucuresti, pe masa sefilor. De multe ori informatia lui e traficata si se scot bani frumosi din ea. Si nu se intampla nimic. :i lui ii vine, nu o data, sa puna armele jos. Sa iasa din sistem si sa se angajeze la privat. Unii, chiar la mafiot. Altii decid sa mearga mai departe. In cazul unei afaceri de coruptie, jurnalistul de investigatii si ofiterul de informatii calca de multe ori pe acelasi drum. Se intalnesc cu aceleasi informatii. Nu se cunosc, dar se simt. Se creeaza asa, pe nestiute, un soi de competitie. Omul de informatii isi va face raportul din materialul aparut in ziar? Sau o va lua inaintea jurnalistului? In alte momente cei doi se intersecteaza. Destinul lor pe undeva se aseamana. Deasupra, ca un blestem, in cele mai multe cazuri, vegheaza omul politic. El blocheaza informatia sau incearca sa maculeze jurnalistul, oferindu-i lunar, in plic, bani, un soi de renta. Nu pe viata, ci pe ciclu electoral. In cazul afacerii cu zguri de la Romplumb am crezut ca am fost primii. Dar, de data aceasta, ati fost buni, baieti! Chiar foarte buni!Bogdan Eduard/informatia zilei

Depozitul de deseuri din Cehu, fara autorizatie de mediu
Autorizaţia de mediu pentru depozitul de deşeuri menajere al oraşului Cehu Silvaniei, unde depozitarea gunoaielor ar trebui sistată din anul 2016, a fost suspendată. Potrivit informaţiilor furnizate ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, de directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Sălaj, Aurica Grec, pentru acest obiect "exista autorizaţie de mediu în programul de conformare pentru închiderea depozitului, dar Garda de Mediu a constatat şi a informat APM că două măsuri, stabilite în program, nu au fost realizate, deşi primăria oraşului a făcut cunoscut faptul că ele au fost realizate. Suspendarea autorizaţiei de mediu s-a făcut pentru şase luni, respectiv, până la îndeplinirea măsurilor propuse. Dacă în acest interval, se confirmă că ele s-au pus în practică, se poate relua activitatea, altminteri, aici nu se permite depozitarea deşeurilor menajere".

Din 2013 Sălajul va avea depozit ecologic

În ce priveşte starea celorlalte depozite de deşeuri menajere ale oraşelor, Aurica Grec a mai informat că la Şimleu Silvaniei s-a sistat depozitarea din 16 iulie 2009 şi s-a eliberat avizul de mediu pentru închiderea acestuia, procedura fiind în derulare. Depozitul de la Jibou, care are termen de sistare a activităţii pentru anul 2017, este autorizat şi măsurile din programul de conformare au fost realizate. La Zalău, sistarea activităţii este planificată pentru anul 2017 şi în prezent se derulează procedurile de autorizare. "Pentru depozitul de deşeuri menajere de la Zalău, procedurile au intrat, în sfârşit, în linie dreaptă şi am mare încredere în Consiliul Judeţean Sălaj, care este beneficiarul proiectului Sistem de Manegement Integrat (prin care va fi finalizată lucrarea de închidere a tuturor celor patru depozite de deşeuri menajere din mediul urban). Dacă nu s-a reuşit iniţial să se autorizeze depozitul, cum era corect şi facil, am reuşit acum să demarăm procedurile de autorizare cu sprijinul CJ şi al Prefecturii. Aşa cum am mai arătat şi cu alte ocazii, banii de la Uniunea Europeană pentru închiderea acestor depozite vor fi utilizaţi numai de autorităţile publice locale şi nu de către un privat. Din acest motiv, s-a şi tergiversat termenul de închidere a depozitului de la Zalău, am avut chiar şi un proces câştigat, pentru că APM a urmărit respectarea legislaţiei). Consiliul Judeţean a notificat cele patru primării de oraşe că intenţionează să preia depozitele şi să efectuaze lucrările de închidere în această perioadă, conform graficului de lucrări stabilit prin proiect", a precizat şeful APM Sălaj. Cât despre depozitul ecologic, Aurica Grec a menţionat că el este prevăzut a fi finalizat până la sfârşitul anului 2013, iar când acesta va fi funcţional celelalte depozite îşi pot sista activitatea.

Serviciile de salubritate, autorizate în 14 localităţi

În acelaşi context, Aurica Grec a făcut referire şi la stadiul reglementării serviciilor de salubrizare. Până la această dată, operatorii de salubritate din 14 localităţi rurale au obţinut autorizaţia de mediu pentru serviciile oferite. Totodată, s-a mai solicitat obţinerea autorizaţiei de mediu pentru încă 39 de localităţi rurale. Acestea au fost amânate, din cauza tergiversării problemelor legate de depozitul de la Zalău.

Trei depozite industriale, ecologizate

În judeţul Sălaj există cinci depozite de deşeuri industriale, din care, aşa cum informa Aurica Grec, "trei sunt depozite de deşeuri nepericuloase. Acestea au fost închise şi ecologizate şi aparţin firmelor SC Rominserv Valves SRL, SC Silcotub SA şi SC Michelin SA. Ele se înscriu printre printre primele depozite ecologice realizate în ţară, fapt ce demonstrează o disciplină de mediu cu care agenţii economici s-au familiarizat". Mai sunt, în Sălaj, două depozite de deşeuri industriale: "unul nepericulos, al SC Uzina Electrică Zalău şi unul periculos, al SC Silcotub SA, ambele sunt în operare şi funcţionează sub control, în baza autorizaţiei integrate de mediu", a subliniat directorul APM Sălaj./ A.M/ Magazin Salajean

Salajenii, interesati de patrimoniul natural
La nivelul comunităţilor locale, s-au derulat recent dezbateri publice pentru includerea a trei arii naturale protejate în Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000. "Este vorba, aşa cum a făcut cunoscut Aurica Grec, directorul Agenţiei de Protecţia Mediului Sălaj, de: Cursul Mijlociu al Someşului, de situl de la Lozna şi de Muntele Şes. Dezbaterile au scos în evidenţă faptul că populaţia este încântată să păstreze intact patrimoniul natural al judeţului. Comunităţile au fost informate asupra beneficiilor şi restricţiilor impuse faţă de aceste areale". Pe lângă cele trei obiective naturale, în Sălaj mai sunt declarate 15 arii naturale şi două situri "Natura 2000". Sunt în derulare trei proiecte pentru protejarea patrimoniului natural, la Racîş (comuna Hida), Rezervaţia Mlaştina Iaz (comuna Plopiş) şi Grădina Zmeilor (comuna Bălan). Şeful APM Sălaj a remarcat implicarea autorităţilor locale în promovarea ariilor naturale şi în atragerea de fonduri pentru valorificarea lor şi a dezvăluit faptul că acestea pot lua în custodie aceste arii protejate. În acest sens, ele au de făcut dovada că deţin logistica şi au specialiştii necesari în gestionarea ariei naturale./ A.M./Magazin Salajean
Primaria Cehu Silvaniei amendata cu 50.000 de lei pentru groapa de gunoi
Garda de Mediu a amendat primăria Cehu pentru că nu a realizat două măsuri din planul de conformare in vederea inchiderii depozitului in iulie 2016. Depozitarea deşeurilor menajere in groapa de gunoi din Cehu Silvaniei este sistată de aproape trei săptămani. Primăria a fost amendată de Garda de Mediu pentru neindeplinirea unor măsuri de conformare in vederea inchiderii, iar in data de 8 februarie Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) a suspendat şi autorizaţia pentru depozitare. Groapa de gunoi de la Cehu Silvaniei are autori-zaţie de mediu incă din 2008, cu program de conformare in vederea inchiderii, valabilă pană la data de 16 iulie 2016, cand depozitarea trebuie sistată. "Autorizaţia de mediu este suspendată la iniţiativa Gărzii de Mediu, care a constatat şi informat APM că două măsuri din programul de conformare nu au fost realizate, deşi primăria ne informase că aceste măsuri au fost realizate", a declarat Aurica Grec, directorul executiv al APM. Primarul va primi autorizaţia de mediu pentru depozitarea deşeurilor doar in momentul in care vor fi realizate două măsuri.

Varga: "Măsuri absurde, depozitul oricum se inchide"

Primarul din Cehu Silvaniei, Andrei Varga, ne-a spus că nu vede utilitatea unor astfel de investiţii in condiţiile in care deponia se va inchide in aproximativ doi ani, odată cu finalizarea gropii ecologice de la Dobrin. "Am fost amendaţi cu 50.000 de lei pentru nerespectarea unor măsuri din planul de conformare intocmit in perioada 2006-2007. Este vorba despre un drum perimetral de cinci metri, cu şanţuri laterale, şi un bazin de colectare etanş. S-a făcut un drum, dar nu complet pentru că este o zonă in care nu se poate realiza cum se cere. La bazinul de colectare nu ii văd rostul. Impreună cu AVE (agentul de salubrizare, n.r.) acoperim in fiecare săptămană cu pămant, pentru că e intr-o zonă in care vantul suflă foarte tare şi nu vrem să ne trezim cu pungi sau alte deşeuri purtate de vant. Avand in vedere că s-a semnat master planul pentru managementul integrat al deşeurilor, iar Consiliul Judeţean şi-a asumat inchiderea depozitelor de deşeuri menajere, mi se pare absurd să realizez aceste investiţii, din moment ce sunt alte priorităţi", ne-a explicat edilul de ce nu s-a conformat măsurilor impuse de APM. Primăria Cehu Silvaniei a contestat in instanţă amenda dată de Garda de Mediu.

Deponie ecologică in 2013

In judeţul Sălaj sunt in total patru deponii neconforme, in cele trei oraşe şi municipiul Zalău, dintre care doar in două se mai pot depozita deşeuri. Pentru depozitul de la Crişeni, Consiliul Judeţean Sălaj a depus documentele pentru obţinerea autorizaţiei de mediu, insă groapa de gunoi va trebui inchisă in iulie 2017. Cea de-a doua deponie funcţională este cea de la Jibou, care are termen de sistare a depozitării deşeurilor tot 2017. Groapa de gunoi de la Şimleu Silvaniei este pe cale să devină amintire. Activitatea de depozitare a fost sistată in 2009, iar acum este in procedură de inchidere.

Directorul APM ne-a spus că in 2013, odată cu finalizarea lucrărilor la groapa ecologică de gunoi de la Dobrin, conform sistemului de management integrat al deşeurilor in Sălaj care va fi implementat de Consiliul Judeţean, se va putea incepe depozitarea deşeurilor din tot judeţul in acel spaţiu, iar gropile neconforme se vor putea inchide mai repede./ Mihaela Pestean/Graiul Salajului