Revista presei din perspectiva de gen

ARTĂ-CULTURĂ

Un ceas pentru artă, cu artistele femei ale României secolelor XIX şi XX

Adevărul, 04 februarie 2016

De Doinel Tronaru,

Muzeul Naţional de Artă al României vă invită să participaţi sâmbătă, 6 februarie, de la ora 12.00, la o vizită cu ghidaj gratuit în expoziţia „EGAL. Artă şi feminism în România modernă“, deschisă la parterul Galeriei Naţionale (Calea Victoriei 49-53). Prezentarea durează o oră şi este susţinută de Elena Ciocoiu, specialist în istoria artei.

Expoziţia „EGAL. Artă şi feminism în România modernă“, curatoriată de tânăra Valentina Iancu, cuprinde o selecţie de lucrări din patrimoniul MNAR, dar şi opere din patrimoniul unor muzee din Bucureşti şi din ţară (Muzeul Municipiului Bucureşti - Casa Stork, Muzeul Literaturii Române - Casa Minulescu – Millan, Muzeul de Artă Braşov, Muzeul Naţional Brukenthal – Sibiu, Muzeul de Artă Cluj – Napoca). Expoziţia îşi propune o recuperare şi o re-evaluare a artei femeilor în România modernă. Pornind de la cercetarea contextului social şi politic specific perioadei moderne se va analiza rolul şi locul femeii artist în societate, precum şi semiotica operei feminine. Discursul expoziţional este structurat în mai multe secţiuni; dintre acestea amintim: maternitatea, viaţa privată, corpul, limitele impuse în spaţiul public. În expunere se regăsesc picturi şi sculpturi semnate de: Cecilia Cuţescu Storck, Rodica Maniu, Magdalena Rădulescu, Lucia Dem. Bălăcescu, Nadia Grosman Bulighin, Merica Râmniceanu, Micaela Eleutheriade, Nina Arbore, Elena Popea, Olga Greceanu, Lola Schmierer Roth, Irina Codreanu, Celine Emilian, Miliţa Petraşcu etc. Se plăteşte doar biletul de intrare în expoziţie (10 lei), fără taxa de ghidaj obişnuită. Participarea se face pe bază de programare la telefon la 021.314.81.19 sau prin e-mail la [e-mail], de luni până vineri în intervalul orar 10.00 – 16.00.

http://adevarul.ro/cultura/arte/un-ceas-pentruarta-artistele-femei-romaniei-secolelor-xix-xx-1_56b397915ab6550cb8746284/index.html

O casă de modă britanică îşi obligă modelele să mănânce: „Nu scapă doar cu o felie de castravete”

Adevărul, 1 februarie 2016

Mădălina Bătrînca,

O casă de modă britanică îşi obligă modelele să semneze un contract prin care se angajează să mănânce în timpul prezentărilor.

Casa de modă britanică Rose&Willard, fondată de designerul Heidy Rehman, a introdus o clauză obligatorie pentru modele: acestea sunt obligate să mănânce, sub supraveghere.

Astfel, brandul încearcă să promoveze standardele de sănătate mai bune în industria modei. Iniţiativa succedă instaurarea legii conform căreia modelele cu vârste de până în 18 ani nu mai au voie să defileze pe podium. Norma este menită să le protejeze pe minore de aspectele negative ale industriei, printre care problemele de alimentaţie şi hărţuirea sexuală.

Mai mult decât atât, în luna decembrie, modelul britanic Rosie Nelson a adunat 114.000 de semnături pentru promulgarea unei legi în industria modelingului care să interzică folosirea modelelor mult prea slabe în prezentările de modă. Tânăra în vârstă de 23 de ani susţine că a fost martora unor cazuri în care fetele au leşinat pe podim din cauza înfometării, fiind pur şi simplu înlocuite de un alt model la fel de slab. Nelson a adăugat că agenţii i-au spus că trebuie să fie mai slabă, chiar dacă modelul le-a mărturisit că lipsa kilogramelor îi afectează sănătatea.

„Modelele sunt obligate să mănânce în prezenţa noastră şi nu scapă doar cu o felie de castravete sau dacă spun că mănâncă mai târziu”, a declarat Heidy Rehman pentru publicaţia „Sunday Times”.

Casa de modă Rose&Willard este cunoscută pentru faptul că promovează standardele sănătoase. „Noi nu am folosit niciodată modele mult prea slabe. De fapt, folosim persoane care nu lucrează de obicei în industria modelingului. Sunt femei de carieră, dar nu femei care au o carieră de model. Căutăm pur şi simplu femei suficient de atractive pentru prmovarea imaginii noastre, dar şi suficient de normale încât clienţii să se poată asocia cu ele”, scrie pe site-ul oficial al brandului.

http://adevarul.ro/life-style/moda/o-casa-moda-britanica-isi-obliga-modelele-manance-nu-scapa-doar-felie-castravete-1_56af50915ab6550cb857b0da/index.html

Singura femeie care a câștigat Oscarul pentru regie

Digi24, 04 februarie 2016

Doar patru femei au fost nominalizate la premiul pentru regie, de-a lungul celor aproape o sută de ani de când se decernează Oscarurile.

Prima a fost Lina Wertmuller, în anul 1977, pentru filmul „Seven Beauties”. A urmat Jane Campion, în 1994, cu „The Piano”. Au trecut zece ani până când Sofia Coppola a concurat în această categorie cu filmul ei, „Lost in Translation”.

Dar abia în anul 2010 gheaţa a fost spartă şi Kathryn Bigelow a devenit prima - şi, până acum, singura regizoare care a câştigat trofeul, datorită lui „The Hurt Locker”.

Victoria ei a fost una semnificativă, dacă ne gândim că principalul concurent, James Cameron, fostul soţ al lui Bigelow, a regizat super producția „Avatar”.

„The Hurt Locker” a costat 15 milioane de dolari şi a încasat 49 de milioane. În schimb, „Avatar” a fost realizat cu 237 de milioane de dolari şi este, în continuare, cel mai profitabil film din toate timpurile, cu încasări de aproape 3 miliarde de dolari.

„Sper că multe femei vor câştiga de acum înainte”, a spus Bigelow în culise, după ce a luat premiu. Au trecut însă 6 ani de atunci şi nicio femeie nu a mai fost măcar nominalizată...

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/De+Oscar/Singura+femeie+care+a+castigat+Oscarul+pentru+regie

INTERNAŢIONAL

Hărțuirea sexuală a femeilor este o problemă la nivel european (eurodeputați)

Agerpres, 4 Februarie 2016

De Ionuț Mareș,

Hărțuirea sexuală a femeilor este o problemă la nivel european care trebuia rezolvată cu mult timp înainte de agresiunile comise de un grup de imigranți în noaptea de Anul Nou la Koln, potrivit unor eurodeputați, relatează Express.co.uk.

Eurodeputați din toate grupurile parlamentare au condamnat agresiunile de la 31 decembrie, dar au atras atenția că hărțuirea femeilor a devenit normă în Europa. Într-o dezbatere care a avut loc miercuri în plenul Parlamentului European la Strasbourg, ei au cerut de asemenea o directivă europeană pentru combaterea violenței împotriva femeilor.

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a spus că depinde de fiecare stat membru să își asume responsabilitatea pentru a-i inculpa pe cei care au comis violențe împotriva femeilor, adaugă sursa citată.

Un număr total de 497 de femei au depus plângeri privind 766 de acuzații de agresiuni sexuale, inclusiv trei violuri în afara gării din Koln în noaptea de Anul Nou. Un grup coordonat de imigranți bărbați ar fi comis aceste atacuri. Agresiuni sexuale similare au mai avut loc și în alte orașe din Germania și din Europa.

Multe voci s-au exprimat împotriva sutelor de mii de refugiați și imigranți care au ajuns în Europa anul trecut, spunând că există o incompatibilitate între cultura acestora și cultura europeană.

Eurodeputatul sloven Milan Zver (PPE) a declarat că "violențele de la Koln împotriva femeilor nu au fost un incident unic". "Este vorba de un atac la adresa sistemului nostru și trebuie să fim fermi în privința a ceea ce vrem să transmitem. Nimeni nu ar trebui să ne schimbe stilul de viață. Nimeni nu ar trebui să ne facă să gândim diferit", a spus el.

Mulți eurodeputați au transmis că una din trei femei în Europa a fost hărțuită sexual, adăugând că au așteptat de mult timp o astfel de dezbatere.

Eurodeputata britanică Julie Girling (Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni) a afirmat că violențele împotriva femeilor nu au fost descoperite acum, dar că 'islamizarea' lumii a însemnat că lupta împotriva violenței la adresa femeilor a regresat recent.

"Ce s-a întâmplat la Koln este extrem de regretabil și trebuie ca justiția să își facă treaba. Este o problemă specific europeană, nu o problemă globală", a declarat europarlamentul spaniol Ernest Urtasun (Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană), care a dezvăluit că opt femei au murit în Spania recent din cauza violențelor sexuale, numărul total al deceselor de acest fel în 2015 fiind de 56.

Eurodeputata britanică Clare Moody (Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților) a subliniat că, înainte cu două luni de atacurile de la Koln, au existat femei care s-au plâns de hărțuiri la sărbătoarea Oktoberfest din Germania, țară care a primit 1,1 milioane de imigranți în 2015.

"Evenimentele de la Koln nu sunt unice, din păcate", a declarat la rândul său eurodeputata conservatoare germană Ulrike Trebesius (Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni), adăugând că atacurile sunt comise "în general de către tineri nord-africani" și că femeile din Germania încep să evite locurile publice și să își schimbe felul de a se îmbrăca.

http://www.agerpres.ro/externe/2016/02/04/hartuirea-sexuala-a-femeilor-este-o-problema-la-nivel-european-eurodeputati--11-48-19