Revista presei este realizată pe baza monitorizării

Franceza cu „o" în loc de „e"

Manualul de Limba franceză pentru clasa a IX-a, de la Editura Corint, conceput de Doina Groza, Gina Belabed, Claudia Dobre şi Diana Ionescu, are greşeli de scriere a unor cuvinte din vocabularul de la final. La paginile 122 şi 144, cuvintele ar trebui să conţină litera „e" cu accent ascuţit, dar au litera „o" cu accent ascuţit. Adverbul „desormais", care se traduce prin „de acum înainte", apare scris „dosormais", care nu există în vocabularul limbii franceze.

„Este neatenţie"

lProfesorul Mihai Botez spune că nouă din cele 12 cuvinte care încep cu litera „e" sunt scrise cu un caracter ciudat. „o" are un punct dedesubt, iar litera „e" cu accent grav din franceză are şi ea un punct dedesubt. „Cred că în acest caz este vorba de neatenţie. Este gravă situaţia în măsura în care copiii iau în serios ce scrie în vocabular şi învaţă după cum e trecut în manual, fără să fie atenţionaţi", a spus Mihai Botez.

„Ştim de greşeli"

Claudia Dobre, unul dintre autorii manualului, spune că ştie de greşeli: „Eu nu sunt singurul autor, am fost mai mulţi, dar am lucrat într-un ritm alert. Dacă programa apare târziu şi ţi se spune că trebuie să termini repede, nu e deloc uşor. Unele greşeli sunt de la noi, altele de la calculator. Dar eu le spun elevilor mei să le corecteze atunci când le găsesc. Am un manual de franceză care are un cuvânt scris în patru feluri".

Probleme fără rezolvări

Manualul de matematică pentru clasa a X-a, de la Editura Fair Partners, apărut în 2005, îi pune în încurcătură pe elevi. Ei spun că au dificultăţi pentru că nu au indicaţii de rezolvare la problemele di­­­­­ficile. Profesorii susţin că sunt puţine lecţii care conţin demonstraţii la teorie, care sunt foarte importante pentru înţelegerea matematicii. Aceştia reclamă că cele 20 de manuale de matematică au rezolvări pentru problemele simple, dar nu şi pentru cele dificile.

Pacostea temelor

Dragoş Velicu (foto), elev în clasa a X-a de la Colegiul „Cuza" din Iaşi, se plânge că temele primite pentru acasă sunt o pacoste pentru el. „Profesorul de mate ne dă uneori chiar din aceste probleme, mai dificile. Nu ne putem face temele pentru că, de multe ori, nu ştim să le facem şi nu avem modele de rezolvare", spune Dragoş Velicu. Elevul crede că multe dintre probleme nu au relevanţă pentru materia predată.

„Aşa e programa"

Reprezentanţii Editurii Fair Partners arată că autorii manualului, coordonat de profesorul universitar de la Politehnică, Constantin Udrişte, nu l-au scris de capul lor. „S-a respectat programa şcolară. Nu ştiu ce vină au autorii noştri că profesorii nu ştiu să rezolve aceste probleme. Dacă manualul nostru era mai dificil, atunci nu trebuiau să-l aleagă", a declarat Cerasela Postolache, de la Editura Fair Parners.

Biologie ca la facultate

Unul dintre cele patru manuale de biologie de clasa a XII-a, de la Editura Didactică şi Pedagogică, apărut în 2005, al cărei autor este Elena Crocnan, cuprinde mulţi termeni pe care elevii nu-i înţeleg, inclusiv un capitol despre imunogenetică, care se predă la facultate. Cartea conţine şi un capitol de ecologie umană, în care sunt incluse toate tratatele care privesc mediul. Manualul cuprinde termeni precum „ARN", „secvenţă de nucleotidă".

Multe neologisme

Raluca Sâmbotin (foto), elevă în clasa a XII-a la Colegiul „Sfântul Sava" din Capitală, arată că în manualul de biologie sunt folosite şi multe neologisme. „Limbajul este foarte greu şi materia este foarte stufoasă. Sunt termeni dificili şi la multe lecţii se intră în foarte multe detalii. Eu nu cred că autorii sunt de vină pentru cum arată manualele. Toate sunt la fel pentru că respectă ce cere curricula", a spus Raluca.

Materii necorelate

Elena Huţanu Crocnan, autorul manualului de biologie, arată că programa şcolară este foarte vastă. „Eu am participat şi la manualele apărute după programa şcolară din 1999 şi după cea din 2006. Toate cele patru cărţi de biologie pentru clasa a XII-a sunt aşa. Mai avem o problemă şi cu corelarea cu alte discipline, pentru că eu le predau despre substanţe despre care elevii nu au învăţat încă", a spus Elena Crocnan.

„Scriu pentru foştii mei elevi"

Profesorul Octavian Mândruţ este autorul manualului de geografie de clasa a XII-a care a fost dat ca exemplu de exprimări stufoase şi greoaie în numărul 2 al Suplimentului „Şcoală şi educaţie". El ne-a explicat cum îşi scrie manualele.

Când folosiţi termeni precum „o evoluţie determinată de modificări organice", cui vă adresaţi?

Am în minte foştii mei elevi de la Liceul „Nicolae Bălcescu", acum „Sfântul Sava", care, din păcate, erau extrem de buni. Unii profesori mi-au spus că nivelul manualului este extrem de elevat. Manualele sunt aşa pentru că n-am cum să vorbesc în limbă de lemn şi să le spun prostii. Asta presupune cunoaşterea multor lucruri.

Elevii spun că manualele de clasa a XII-a sunt prea încărcate.

Când s-au aprobat programele pe vremea ministrului Hărdău, nu se ştia dacă intrăm sau nu în UE, dar am riscat şi am introdus tot ce s-a putut. Geografia s-a reformat fundamental. Nu mai este România cu poziţie, climă şi toate lucrurile astea, ci acum avem România şi Europa.

Cine e autorul

Octavian Mândruţ redactează manuale din 1975. Este cercetător la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. A scris cărţi şcolare pentru clasele III-XII, atlase geografice, caiete pentru elevi şi ghiduri metodologice.

Cărţi proaste din grabă şi din goană după bani

Conceperea slabă a manualelor de liceu este confirmată atât de profesorii care le folosesc, cât şi de specialişti. Un studiu realizat de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei în 2009 arată că o problemă importantă privind cărţile şcolare este aceea că Ministerul Educaţiei a dispus revizuirea manualelor aprobate în programul cu Banca Mondială din 1999, fără să ţină cont de continuitatea şi de coerenţa manualelor.

Manuale ca pentru studenţi

Ca urmare, chiar dacă s-au schimbat, cărţile şcolare nu sunt mai atrăgătoare nici pentru elevi, nici pentru profesori. De exemplu, manualele de matematică nu au indicaţii de rezolvare la problemele dificile. „Nu este posibil ca problemele simple să aibă rezolvări, iar cele dificile nu! Eu cred că s-a ajuns la acest lucru din cauza grabei cu care editorii s-au chinuit să încropească un manual pentru a participa la licitaţie", spune Mircea Dumitru, profesor de matematică la unul dintre liceele de prestigiu din Galaţi.

Manualele de liceu sunt făcute la nivel de facultate şi din acest motiv sunt greoaie pentru cea mai mare parte a elevilor. „Am rămas cruciţi când am văzut că pentru manualul de biologie de clasa a XII-a se cere un capitol de ecologie umană, în care se vorbeşte despre tratatele încheiate pentru climă", a spus Elena Huţanu Crocnan, profesoară de biologie la Colegiul Sf. Sava şi autor de manuale.

„Autorii vor să arate cât de multe ştiu"

Eugen Palade, de la centrul de politici educaţionale „Cedu 2000+", spune că problema manualelor este supraîncărcarea: „Un motiv este legat de postura omului de ştiinţă şi atunci autorul de manuale încearcă să demonstreze cât de multe cunoştinţe are el pentru domeniul respectiv. Autorul vrea să arate că ştie mult, dar nu e interesat de ce înţeleg elevii". A doua problemă este legată de modul în care se studiază după aceste manuale, care ar trebui să fie numai nişte accesorii pentru elevi. (ANDREEA OFIȚERU)
Copilul tău învaţă lecţii de pe vremea bunicii

Şcolarii din clasele V-VIII au de citit lecturi de pe vremea părinţilor şi bunicilorUnele opere literare se învăţau la gimnaziu în 1954. Aceleaşi texte au trecut şi în programa din anii ’80 şi sunt studiate şi în prezent. Elevii claselor de gimnaziu învaţă şi acum opere literare obligatorii în urmă cu 20-30 de ani. Copiii sunt tot mai puţin interesaţi de astfel de texte, pe care nu le înţeleg.

Operele „Dan, căpitan de plai" (Vasile Alecsandri), „Paşa Hassan" (George Coşbuc) sau „Doina" sunt câteva din textele care apar atât în manualele de clasa aVII-a din care învaţă elevii în prezent, cât şi în ediţii din 1986 sau 1954. Părinţii vor ca scriitorii clasici români să rămână în manualele de gimnaziu, dar şi ca programa să conţină operele unor scriitori contemporani. Astfel, spun ei, elevii s-ar putea simţi mai atraşi de literatură. Profesorii cred, de asemenea, că programa ar putea fi aerisită, iar textele mai atent selecţionate.

Rodica Şovar, profesor la Fundaţia „Căminul Filip" şi coordonator de proiecte şi programe, militează pentru literatura contemporană şi consideră că e nevoie de noi manuale de literatură. „Problema trebuie analizată de profesori specialişti practicieni, nu de profesori care n-au pus catalogul sub braţ", consideră Şovar.

Programă copiată din manualele vechi

Profesorul spune că, de-a lungul timpului, elevilor li s-a promis de mai multe ori că vor avea o nouă programă şcolară la literatură. Anii au trecut, au venit noi generaţii de elevi, iar programa a rămas aceeaşi, copiată din vechile manuale. „Trebuie refăcută programa şcolară, astfel încât manualul să cuprindă şi texte contemporane. Cât se vorbeşte, de exemplu, despre Cărtărescu, scriitor care mie îmi place foarte mult?", mai spune Rodica Şovar. „Atragerea copilului nu se face prin «mult». Manualul şcolar este auxiliar, nu instrument de tortură. Copiii sunt stresaţi în vacanţă că nu şi-au citit toate textele date ca temă", mai arată Rodica Şovar.

Ministerul Educaţiei a păstrat în programa şcolară a claselor V-VIII operele unor scriitori care apar şi în manuale de acum 50 de ani. Elevii nu mai înţeleg textele respective deoarece nu au legătură cu realitatea. (DENISA SOARE)
Vocea părinţilor:Texte clasice şi actuale în manualele de literatură

Mihaela Pitrăuş (41de ani) are copilul în clasa a VIII-a şi vrea ca programa şcolară pentru literatura de gimnaziu să cuprindă atât textele consacrate, cât şi ale unor scriitori contemporani. „Cred că elevii ar trebui să studieze atât clasicii, cât şi literatura de actualitate. Copilul meu s-a plâns de multe ori că nu înţelege textele literare, aşa că se mai uită pe internet, îi mai explic şi eu", ne-a spus Mihaela. Mama povesteşte că unele din lecturile predate fiului ei la şcoală le-a învăţat, la rândul său, în şcoala generală. „Copilul meu m-a întrebat de ce trebuie să citească şi cărţile astea vechi şi ar vrea să studieze ceva mai modern. Cred că elevii ar fi mai atraşi de cărţile cu subiecte actuale şi ar face mai bine legătura între acţiunea cărţii şi prezent. Ar fi bun un echilibru", conchide Mihaela Pitrăuş.

O altă mămică crede, de asemenea, că literatura contemporană i-ar determina pe elevi să citească mai mult. „În zilele noastre, tinerii citesc tot mai puţin. Dacă îi obligi să studieze ceva vechi, în mod sigur nu o să-i câştigi. Băiatul meu trebuie să citească multe cărţi care nu-i fac plăcere. Unele din ele se cereau şi la vremea mea, nu mi-au plăcut nici mie, dar trebuie să le citească pentru că sunt materie de studiu", ne-a spus Zenovia (40 de ani). (REDACȚIA)
Sfatul psihologului:Elevii trebuie consultaţi

Psihologii cred că programa şcolară ar trebui să facă loc şi scrierilor contemporane, fără a fi neglijate operele clasice. „Consider că unele din aceste poveşti, lecturi, e bine să existe, părinţii pot spune <>.

Dar nu cred că e bine ca manualele să fie pline cu astfel de materiale. E important ca elevii să fie conectaţi la realitate", ne-a spus psihologul Daniela Gheorghe. Aceasta consideră că este foarte important ca elevii să fie consultaţi în legătură cu ceea ce şi-ar dori să înveţe la şcoală. „Cărţile şcolare trebuie să răspundă nevoilor elevului de integrare socială, culturală şi educaţională. Prin urmare, cred că măcar o dată la cinci ani ar trebui să fie făcute focus-grupuri, iar manualele să fie testate atât pe copiii din mediul urban, cât şi din cel rural. În plus, ar trebui consultaţi şi părinţii", consideră psihologul. Daniela Gheorghe dă exemplu practici din alte ţări, unde copiii nu mai sunt nevoiţi să înveţe lucruri care nu sunt de actualitate.

„La un moment dat, elevii ar putea să nu fie interesaţi de lecturile care nu-i ajută la nimic. Deci ar trebui făcută o selecţie, în care să nu fie neglijaţi scriitorii consacraţi. Restul operelor, care nu sunt reprezentative, ar trebui înlocuit cu texte de interes. Cred că e important să fie introduşi scriitori contemporani şi în programa de gimnaziu, cu condiţia ca operele să fie pe înţelesul elevilor, să le transmită mesaje", consideră Daniela Gheorghe. (REDACȚIA)

Reguli în şcoală ca în epoca feudală

Elevii sunt obligaţi să plătească pagubele din şcoli dacă nu se găseşte vinovatulRegulamentul făcut de Ministerul Educaţiei are norme aberante, aşa cum e şi cea care îi face pe elevi să plătească pagube fără să fie de vină. Juriştii spun că prevederea care implică răspunderea colectivă se regăseşte numai în legislaţia feudală şi este în afara Constituţiei.

Elevii nevinovaţi pot fi sancţionaţi şi puşi să plătească daunele materiale produse în şcoli dacă autorul faptei nu este identificat. Aşa sună o normă din Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, postat pe site-ul Ministerului Educaţiei şi aflat în vigoare din 2005. Astfel, potrivit articolului 132, punctul 2 din Regulament, „În cazul în care vinovatul nu se cunoaşte, răspunderea devine colectivă, revenind întregii clase".

Avocatul Gheoghiţă Mateuţ spune că o astfel de reglementare este neconstituţională şi nu ar trebui să existe într-un regulament. „Nu este normală o astfel de reglementare. Este o normă neconstituţională. În legislaţia din România nu există aşa ceva, deoarece prezumţia de răspundere nu este compatibilă cu prezumţia de nevinovăţie. Această normă ar însemna o negare a justiţiei", susţine avocatul Gheorghiţă Mateuţ. O astfel de prevedere, aşa cum arată şi juriştii, se găsea numai în epoca feudală când era reglementată răspunderea colectivă, iar obştea sătească era condamnată la plata unei amenzi în cazul în care nu îşi îndeplinea obligaţia de a depista infractorul.

Elevii şi profesorii nu sunt de acord

Aurelia Abăluţei, directoarea Şcolii Generale nr. 170 din Bucureşti, ne-a declarat că în instituţia pe care o conduce nu s-a aplicat această normă din Regulamentul de ordine interioară. „Nu este normal să plătească elevii nevinovaţi pagubele. Noi, din fericire, avem un buget pentru reparaţii urgente sau apelăm la sprijinul comitetului de părinţi. Este destul de dificil să punem elevii dintr-o clasă să plătească", a declarat Aurelia Abăluţei. Nici elevii nu consideră justă o astfel de prevedere. „Nu mi se pare normal să plătesc ce strică alţii. Dacă cineva a distrus ceva trebuie pedepsit el, nu alţii", spune Ana, elevă în clasa a VII-a la o şcoală din Bucureşti.

Ce spun şefii din minister

Contactaţi de ziarul „Adevărul" pentru a comenta asupra corectitudinii articolului 132 punctul 2 , reprezentanţii Ministerului Educaţiei au declarat că vor analiza prevederile din regulament. „În cazul în care se impune vom modifica Regulamentul de organizare şi funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar", au adăugat reprezentanţii Ministerului Educaţiei. (CĂTĂLINA TOMA)

Sfatul psihologului:Pedeapsa pe nedrept creează frustrări

Prevederile potrivit cărora elevii vinovaţi trebuie să plătească pagubele făcute sunt fireşti, acceptabile şi au rolul de a-i responsabiliza pe elevi, de a-i determina să gândească anticipativ asupra consecintelor propriilor comportamente.

Sancţiunile prevăzute de acest paragraf sunt uşor de acceptat, se înscriu într-o sferă a normalităţii datorită schemei socializatoare internalizată în primii ani de viaţă conform căreia comportamentele pozitive sunt recompensate, iar cele negative sunt sancţionate. Însă aplicarea de sancţiuni persoanelor nevinovate creează frustrare, acumulare de tensiuni, determină focalizarea comportamentului într-o singură direcţie: găsirea unui vinovat, a unui „ţap ispăşitor" care să preia toată sancţiunea. Al doilea paragraf impune discutarea a două situaţii posibile: 1) elevii clasei sunt complici cu vinovatul/vinovaţii şi, din solidaritate, tăinuiesc identitatea acestuia/acestora şi 2) paguba materială s-a produs în absenţa demonstrată a elevilor (de exemplu la plecarea elevilor din clasă, la finalul cursurilor, tabla era în stare bună de funcţionare, a doua zi, la reluarea cursurilor, aceasta era deteriorată).

În această a doua situaţie, aplicarea unei astfel de măsuri ar putea declanşa comportamente imprevizibile care nu s-ar înscrie în sfera celor pro-sociale. Ar fi fost interesant să citim în regulament un articol care să prevadă, înaintea sancţiunilor, acordarea de recompense elevilor care păstrează şi îmbunătăţesc dotarea clasei de curs. (REDACȚIA)

Sfatul expertului:Copiii sunt receptivi în echipă

Închirierea spaţiilor din şcoli, cum ar fi sălile de sport sau bazinele de înot mi se pare cea mai bună soluţie pentru a susţine fondul şcolii, atâta vreme cât acest demers nu afectează procesul de învăţământ.

Nu trebuie să facem nunţi sau botezuri în acele spaţii, dar pe perioada weekendului, pot fi, evident, date spre folosire în diverse scopuri. Pe de altă parte, eu nu condamn deloc contribuţia părinţilor la fondul clasei. Mă refer aici la părinţii care au bani şi care vor să contribuie. Aceştia însă nu trebuie să fie constrânşi să facă acest lucru prin ameninţări cu vreo scădere a notei, de exemplu. Nu trebuie să existe niciun fel de obligaţie. Eu sunt de părere că trebuie încurajată colaborarea între părinţi şi şcolile în care învaţă copiii lor, cu atât mai mult în această perioadă de criză. Trebuie respectate evident legile financiare ale şcolii. Reciclarea deşeurilor, cum ar fi hârtia, peturile sau dozele de suc, de către elevi nu aduce, cu siguranţă, foarte mulţi bani, dar această activitate are un important caracter educativ printre copii, care sunt foarte receptivi la astfel de mesaje. (REDACȚIA)
Învăţătorul-şpriţ, scăpat pe caz de boală

Chiar dacă şi-a maltratat în repetate rânduri elevii, Constantin Hadarag din comuna ieşeană Golăieşti scapă de suspendare pe motiv că este în concediu medical. Dascălul se află însă şi sub lupa poliţiştilor din comună, care au deschis o anchetă după ce s-au autosesizat.

Conducerea şcolii din comuna Golăieşti, judeţul Iaşi, nu poate să-l sancţioneze pe învăţătorul Constantin Hadarag (57 ani). Cadrul didactic care se laudă cu peste trei decenii la catedră a ajuns să fie cercetat de proprii colegi după ce tot satul a aflat că venea beat la ore şi îi snopea în bătaie pe micuţii de clasele primare în faţa cărora ar trebui să fie model.

Văzând că şcoala din Golăieşti a deschis o anchetă internă sub monitorizarea Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi, Constantin Hadarag a intrat imediat în concediu medical, care durează şi în prezent. „Conform regulamentului, nu putem lua măsuri împotriva cadrului didactic până când acesta apare în faţa comisiei pentru a-şi susţine apărarea. În prezent, ştim că domnul învăţător are nişte probleme cu ficatul, motiv pentru care se va opera săptămâna viitoare într-un spital din Iaşi. Abia după ce domnul Hadarag va ieşi din spital vom putea lua măsuri împotriva acestuia", a explicat Stela Florică, directorul şcolii din Golăieşti.

Predă cu dosar penal

Chiar dacă Constantin Hadarag se află în vacanţă pe caz de boală, acest lucru nu i-a oprit pe poliţiştii din comuna Golăieşti să se autosesizeze. Astfel, rezultatele primelor cercetări vor fi trimise la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi, unde procurorii vor decide dacă va fi începută urmărirea penală împotriva cadrului didactic.

Constantin Hadarag este o cunoştinţă mai veche a oamenilor legii din comună. „În urmă cu trei ani mi-a izbit fata de catedră şi a lovit-o cu pumnul în spate. Am depus plângere la Poliţie şi Hadarag s-a ales cu dosar penal, dar a scăpat numai cu o amendă de 1.200 de lei", explică Cristina Hreapcă, mama fetei bătute.Şi alţi părinţi din comună şi-au exprimat public indignarea faţă de felul cum dascălul se poartă cu odraslele lor. „Hadarag l-a lovit pe Florin cu pumnul în coloană încât băiatul a stat acasă două zile de rău ce i-a fost. Oricâte reclamaţii am făcut, învăţătorul a rămas în funcţie", a spus Elena Ciortan, care se bucură totuşi că, cel puţin pentru moment, băiatul ei a scăpat de tratamentul violent al învăţătorului care este mai prieten cu paharul decât cu cartea.

Nu mai ştie nimeni de ce are concediu medical

Colegii învăţătorului ştiu că el ar avea probleme cu ficatul dar, Constantin Hadarag a depus la secretariatul şcolii o adeverinţă medicală eliberată la Spitalul de Recuperare, Secţia de balneofizioterapie. Diagnosticul trecut pe adeverinţă are codul 651, ceea ce înseamnă, în limbajul medical, afecţiuni la coloană. Medicul curant, Luiza Petrariu, a refuzat să precizeze boala de care suferă Constantin Hadarag invocând confidenţialitatea relaţiei pacient-medic. Totuşi, cei mai mulţi dintre colegi ştiu că învăţătorul va fi operat săptămâna aceasta la Iaşi. (COSMIN TURCU)

Colecţionar de medalii, pasionat de facerea lumii

Tudor Giurgică Tiron, elev în clasa a X-a la Colegiul Naţional din Iaşi, s-a „specializat“ în premii la competiţii naţionale şi internaţionale de fizică. Tudor ia de patru ani toate medaliile la fizică şi este fascinat de proiectul din Elveţia care reface naşterea universului.

Tudor Giurgică Tiron are 17 ani şi este elev în clasa a X-a la Colegiul Naţional din Iaşi. Tânărul este pasionat de fizică, iar din clasa a VII-a şi până în prezent, a luat numai premii I la competiţiile naţionale şi internaţionale de fizică. Mai mult, luna aceasta, Tudor va fi unul dintre reprezentanţii României la Olimpiada de Ştiinţe a Uniunii Europene care va avea loc în Suedia. La începutul acestui an, Tudor a fost primul clasat la proba de baraj pentru Olimpiada de Ştiinţe a Uniunii Europene, intrând astfel în lotul naţional al României. „În clasa a VIII-a, am reprezentat România la Olimpiada de Ştiinţe pentru Juniori, la etapa internaţională în Coreea de Sud. Am luat aurul", a spus băiatul.

Are multă încredere în şansele echipei sale de a se întoarce acasă cu o medalie. „Avem şanse serioase să câştigăm. Singura echipă despre care ştiu că este foarte bine pregătită este cea a Germaniei. La Göteborg totul va fi practic, experimental. Subiectele sunt făcute astfel încât să încurajeze colaborarea între membrii echipei", a adăugat el. Tudor mai spune că fără profesorul lui nu ar fi reuşit să obţină atât de multe premii. „Multe dintre rezultatele mele se datorează profesorului Jean Rotaru. El m-a ajutat, mi-a fost alături mereu şi mi-a inspirat pasiunea pentru fizică", povesteşte adolescentul. Rezultatele bune pe care le-a obţinut de-a lungul timpului l-au recomandat ca participant la semnarea acordului de aderare a României la Organizaţia Europeană pentru Cercetare Europeană (CERN), eveniment care a avut loc pe 11 februarie, în Elveţia. Tudor l-a însoţit atunci pe ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, la semnarea acordului cu laboratorul european pentru fizica particulelor. „Vizita a durat o după-amiază, foarte puţin aş spune. În tot acest timp ni s-a făcut o prezentare a organizaţiei, am văzut experimentul ALICE şi sectorul de testare a magneţilor şi am asistat la semnarea acordului. Ne-am întâlnit şi cu cercetătorii români de la CERN", povesteşte Tudor.

Proiect ambiţios

Tudor consideră proiectul CERN cel mai ambiţios din istorie. „Cercetătorii vor să reconstituie primele secunde de «viaţă» ale universului, cele care au precedat Big Bang-ul. Un număr de 20 de ţări, ultima implicată fiind România, iau parte la construcţia celui mai mare accelerator de particule. Despre experiment s-a vorbit mult, adesea în termeni apocaliptici. Mulţi oameni de ştiinţă au susţinut că ar putea duce la formarea unei găuri negre la graniţa dintre Elveţia şi Franţa şi, implicit, la dispariţia planetei. Mie mi se pare fascinant ce fac acei oameni acolo şi mă bucur nespus că am vizitat acel loc", spune elevul din Iaşi. (ALEXANDRA BUTNARU)